17 mar. 2014

Parlamentar PNL, despre corupția la nivel înalt: „Primarii erau obligați să dea bani sau să trucheze licitații ca să primească finanțări pentru proiecte”

Guvernul, pus la zid de primarii care încă mai speră la banii din „taxa pe stâlp“

     Începând cu 1 ianuarie 2014 a intrat în vigoare Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.102/2013 prin care Codul Fiscal a fost completat și modificat. Una dintre cele mai importante schimbări ale Codului Fiscal este cea referitoare la introducerea taxei pe construcții speciale, denumită generic „taxa pe stâlp”.
     Decizia guvernului Ponta ca banii proveniți în urma colectării taxelor să ajungă la bugetul de stat a înfuriat majoritatea primarilor din mediul rural. În Dobrogea, cei mai supărați sunt primarii care administrează comune pe raza cărora sunt amplasate parcuri de turbine eoliene pentru că aceștia vor rămâne și fără sponsorizările pe care le făceau investitorii pentru diverse proiecte din localitate, și fără 1,5% din valoarea construcției, bani pe care îi așteptau atât de mult. Edilii au reacționat rapid însă prin vocea Asociației Comunelor din România, conduse la nivel local de Ma-riana Gâju (Constanța) și Ștefan Ilie (Tulcea). Aceștia vor merge la negocieri, în lunile mai și iulie a.c., cu reprezentanți din Ministerul Dezvoltării, Ministerul Finanțelor, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, cărora le vor cere ca un procent din taxa pe construcții speciale să revină administrațiilor locale.

  Primarii evită să vorbească de frică să nu supere baronii  

     Contactați telefonic, cei mai mulți dintre primarii județelor Constanța și Tulcea și-au exprimat nemulțumirile cu privire la direcționarea taxelor către bugetul de stat. Mulți dintre aceștia, însă,  au refuzat să-și susțină cauza oficial, nevrând „să supere guvernul” și gândindu-se că există riscul să nu mai primească nici bruma de bani cu care încearcă să se descurce.  Cei care au acceptat să vorbească public despre nemulțumirile lor și să își asume declarațiile sunt primari care au pe raza comunei turbine eoliene și care sunt de acord ca un procent din taxa pe construcții speciale să ajungă la bugetul de stat.

Ion Oprea, primarul comunei Săcele: „Asta se numește naționalizare! Suntem mai rău decât înainte de `89”
„Noi vorbim de descentralizare, de autonomie, dar de fapt este naționalizare! Se confiscă un drept de-al nostru! Independența se face prin legislație. Autonomie înseamnă ca astfel de taxe să revină la primării. La fel s-a întâmplat și cu Legea 165, când primăriile au fost puse în situația să desființeze comisiile de fond funciar și, practic, primăriile nu mai pot pune în posesie oamenii. O comisie de la nivelul prefecturii pune în posesie la noi în comună. Asta înseamnă tot naționalizare! Înainte, noi stabileam și puneam în posesie, era și normal pentru că noi știam cum merg lucrurile la noi în comună. Așa și acum: ei vor lua banii și îi vor împărți după bunul plac”.  
Viorel Bălan, primarul comunei Nicolae Bălcescu: „Toți primarii vor banii din taxa respectivă. Dar cine ține cont de noi?”
„Evident, toți primarii vor ca banii colectați din taxe de acest gen să ajungă la administrațiile locale pentru că dacă s-ar întâmpla acest lucru, derularea investițiilor nu ar mai fi o problemă. Și, în mod normal, toți acești bani ar trebui să revină comunităților locale, nu să meargă la bugetul de stat. Dar credeți că depinde de noi acest lucru? Cât despre lipsa de reacție a parlamentarilor, noi le-am spus ce aveam de spus prin vocea Asociației Comunelor din România, dar cine ne ascultă pe noi?  După ultimele discuții, însă, avem totuși încredere că poate cei de la centru vor înțelege rugămintea noastră și îi vor da curs”. 
Vasile Delicoti, primarul comunei Poarta Albă: „Cel mai grav este că banii se vor duce tot în pomeni electorale și protecție socială, și nu în investiții”
„În mod normal, această taxă pe construcții speciale ar trebui să rămână la bugetul local pentru echilibrarea acestuia. Bugetele primăriilor sunt și-așa sărăcite și vai de capul lor. Primarii ar trebui să primească acești bani pentru direcționarea lor către investiții. Altfel, veți vedea că banii colectați din această taxă, odată ajunși la bugetul de stat se vor transforma în pomeni electorale, în plata pensiilor, salariilor bugetare și susținerea măsurilor și protecției sociale și nicidecum nu vor ajunge în investiții menite să pornească motorul economic și să aducă plus valoare. Banii vor ajunge la stat ca să-și rotunjească ei ve-niturile și să-i folosească în scop electoral. În schimb, primarii ar folosi banii pentru investiții cu efecte benefice directe și rapide în infrastructură, educație, segment social etc. Am putea folosi banii, de asemenea, la cofinanțările proiectelor finanțate cu bani europeni. În schimb, pomenile lor sociale nu ajută la nimic, nu vor produce locuri de muncă, sunt măsuri populiste marca PSD. Parlamentarii  ar trebui să militeze pentru independența autorităților locale și pentru direcționarea unor astfel de surse de venit către bugetele locale. În ultima vreme nouă ne parvin doar obligații, tot mai multe obligații, iar bani și drepturi tot mai rar și mai puțin”. 
Ștefan Ilie, primarul comunei Luncavița: „Vor fi negocieri pentru ca un procent să ajungă și la primării”
„În calitate de președinte al Asociației Comunelor din România, fi-liala Tulcea, și alături de alți colegi primari de-ai mei am purtat numeroase discuții cu liderii noștri de la nivel central pentru ca această taxă pe construcții speciale să ajungă la bugetele locale, însă OUG care schimbă Codul Fiscal a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2014 în forma aceasta în care banii ajung la bugetul central. Cu toate acestea însă, în lunile mai și iulie vor exista negocieri cu Ministerul Dezvoltării, Ministerul Finanțelor, FMI și Banca Mondială pentru ca un procent din această taxă să ajungă la primării. Am mare încredere în guvernul actual la fel cum am avut încredere și în celelalte guverne care au fost până acum de când sunt primar și cum voi avea încredere și în următoarele”. 
Valentin Vrabie, primarul comunei Peștera: „Ponta ia banii primarilor și îi dă pe mâna lui Dragnea - Ali Baba, care îi dă mai departe la cei 41 de hoți, adică președinții de CJ!”
„Activitatea lui Ponta e împotriva tuturor: împotriva independenței prima-rilor, împotriva certificatelor verzi, împotriva a tot. Primăriile sunt paralizate și primarii sunt simpli executanți, nici unul nu mai are curaj să își spună nemulțumirile. Și asta e foarte grav! Am ajuns mai rău decât pe vremea lui Ceaușescu. O să ajungem ca pe vremuri! Toți banii vor ajunge la Marea Adunare Națională care va decide ce se va întâmpla cu noi. Noi nu ne putem valorifica potențialul! Comuniștii tot comuniștii rămân chiar dacă se numesc social-democrați acum! Noi, dacă primim ve-niturile, devenim independenți și ne consideră periculoși pentru că nu mai stăm la mâna lor. Deci unde sunt primarii cu două, trei sau patru mandate care tac din gură și nu spun nimic? De ce nu se revoltă? De ce nu protestează? Pentru că nu știu decât să vorbească pe la spate și să se plângă între ei. Dar nu iau atitudine! În curând nu vom mai avea voie să ne exprimăm opiniile. Actuala conducere emite și adoptă legi prin care aproape că nu vom mai avea voie să vorbim despre partid. Dar cine e partidul? De ce să ne fie frică de partid? De ce să ne fie frică de ceva ce nu există decât conceptual? Eu credeam că trebuie să-ți fie frică de cetățean, nu de partid! Că răspunzi în fața cetățeanului, nu a partidului! Dar la noi e invers. Nouă ne e frică de partid pentru că partidul înseamnă bani și proiecte. Eu, indepen-dent, am proiecte de milioane de euro blocate! Iar Ponta nu știe altceva decât să ia banii primarilor și să îi dea pe mâna lui Ali Baba, adică pe mâna lui Dragnea, care îi dă mai departe la cei 41 de hoți, adică președinții consiliilor județene!”
Gabriela Iacobici, primarul comunei Grădina: „Cel mai corect ar fi ca banii să meargă la bugetul de stat, dar să ne revină și nouă un procent“
„E o discrepanță foarte mare între comunele dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate. Nu suntem egoiști, trebuie să ne gândim la toți, drept pentru care, cel mai corect, ar fi ca jumătate să se întoarcă și la primării. Nu mi se pare normal ca noi să nu primim nimic. Există comune în insolvență, nu mai facem față cheltuielilor pentru că ni se pun în sarcină o grămadă de multe alte lucruri, dar cu același buget. Noi vom pierde și sponsorizările pe care ni le fac acum investitorii în eoliene. Pentru că dacă vor plăti taxa respectivă, nu vor mai vrea să facă sponsorizări, normal. Nu suntem absurzi, noi înțelegem că și Guvernul are nevoie de fonduri și că sunt și alte localități care nu au nici un investitor pe raza comunei, drept pentru care e normal să meargă și la ei o parte din bani. Dar nu e normal ca noi să nu primim nimic. Cred că procentul corect ar fi să primim măcar 50% din veniturile respective”.   

  Parlamentarii PNL, PDL ȘI FC împotriva ”taxei pe stâlp”  

     Contactați telefonic, câțiva parlamentari din Constanța și Tulcea și-au susținut punctele de vedere cu privire la direcționarea banilor colectați din taxa pe construcții speciale către bugetul de stat. De remarcat ar fi că deputatul Dănuț Culețu (FC), deputatul Octavian Popa (PNL) și senatorul Christian Gigi Chiru (PDL) s-au declarat a fi împotriva acestei taxe, dar că în aceste condiții, în care OUG a intrat în vigoare, sunt de părere că banii ar fi trebuit să ajungă la bugetele locale.

Trifon Belacurencu, senator PSD: „Veniturile, care nu sunt foarte mari, vor ajuta guvernul Ponta să își ducă la îndeplinirile proiectele. Primarii uită că bugetul central trebuie să rezolve probleme mari și serioase”
„Într-un fel le împărtășesc supărările și nemulțumirile primarilor pentru că am fost în administrație și știu cum e să încerci să faci rost de venituri. Însă întreaga strategie a guvernului Ponta, atunci când s-a pus în discuție colectarea acestor taxe, a fost de a se crea un venit consolidat la nivel central pentru a putea susține  toate proiectele pe noi le-am stabilit în momentul în care ne-am asumat misiunea guvernării.  Deci această decizie face parte dintr-o strategie de ansamblu a guvernului. Primarii uită faptul că bugetul central trebuie să rezolve probleme mari și serioase din domenii precum Sănătatea, Armata, Siguranța publică, Educația ș.a.m.d. Iar aceste măsuri vor avea efecte benefice asupra fiecărei localități. Pe de altă parte, dacă fiecare își introduce veniturile în bugetul local, atunci ce vor face primarii care nu au nimic pe terenurile lor din motive care nu țin de ei? Aceia de unde colectează taxe?  Din ce bani construiesc spitale, grădinițe, de unde asfaltează străzi etc? Ca o conluzie, Parlamentul, alături de Guvern, a considerat că, în această etapă, aceste ve-nituri, care nu sunt foarte mari, trebuie să vină la bugetul central pentru ca guvernul Ponta să își poată ducă la îndeplinire proiectele”. 

Octavian Popa, deputat PNL: „Cel puțin 60% din taxă trebuie să ajungă la primari. Altfel, corupția va lua amploare în primăriile sărăcite”
„Eu am fost de la început împotriva acestei taxe pe construcții speciale, dar mi s-a spus că doar așa se pot aduce bani la buget. În cazul acela am acceptat ideea, dar am susținut întotdeauna că dacă se va introduce această taxă, atunci măcar o parte din bani să fie alocați administrațiilor locale. Din păcate, nu am avut succes în demersul meu. Eu am încercat să iau măsuri și în cadrul partidului, și în cazul comisiilor parlamentare, dar nu am avut succes. Taxa nu va avea un rol benefic. Dar dacă există totuși un motiv, cum ar fi consolidarea bugetului, atunci măcar 60% să ajungă la primării. Pentru că primăriile nu au buget, sunt la mâna administrațiilor centrale. Iar sărăcia din localități e cruntă și în creștere. Și eu nu aș vrea să se ajungă, din nou, în situația în care, ca în timpul guvernării PDL, pentru a primi fonduri pentru proiecte, primarii erau condiționați de câștigarea licitațiilor de către anumite firme sau de plata anumitor sume de bani. Deci să încercăm să vedem dincolo de faptul că primarii sunt ținuți sub control. Noi vorbim deja de o corupție care ia naștere din sărăcia administrațiilor locale. Și eu știu foarte bine ce spun, iar situația nu e valabilă doar pentru județul Tulcea. M-aș bucura chiar ca instituțiile abilitate să monitorizeze foarte atent corupția din aceste cazuri: când primarii sunt condiționați de darea unor anumite sume de bani sau de trucarea licitațiilor în schimbul finanțării proiectelor. Și eu îmi asum declarațiile și știu despre ce vorbesc! Asta e cel mai îngrijorător! După aceea, îi vedem pe primari condamnați fără să vedem însă și autorii morali care sunt fie reprezentanții administrațiile centrale, cum ar fi miniștri, sau reprezentanți ai consiliilor județene. Primarii sunt condiționați și uneori încalcă legea sub presiunea promisiunilor făcute oamenilor”.  
Christian Gigi Chiru, senator PDL: „Nu poți să aplici aceeași taxă în toate segmentele. Mulți investitori vor ajunge în faliment”
„PDL cere anularea acestei taxe, printre altele. Am creionat deja un proiect de hotărâre pe care partidul și-l asumă. Nu putem susține această taxă pentru că duce la falimentarea unor investitori. Dacă vorbim strict de segmentul investitorilor în energie eoliană, atunci, din punctul nostru de vedere, domnul Ponta ar fi trebuit să facă o triere a segmentelor în care această taxă poate fi implementată sau nu. Nu poți să aplici aceeași taxă peste tot, pentru că investitorii vor întâmpina dificultăți serioase. Guvernul trebuia să se adreseze în funcție de categoria de venituri. Această taxă poate fi susținută de investitorii în energie eoliană și deci poate fi aplicată fără probleme în acest segment, dar nu poate fi susținută și, deci, nu poate fi aplicată, spre exemplu, micilor agricultori”.  
Dănuț Culețu, deputat Forța Civică: „Păi, normal că Ponta nu vrea să împartă cu nimeni banii din această taxă! De ce Ministerul Dezvoltării are un buget de trei ori mai mare în an electoral?”
„Problema trebuie tratată sub două aspecte. În primul rând, taxa este o modalitate mascată de a supraîncărca fiscal producătorii, iar impactul negativ asupra acestora va fi unul foarte mare. La fel cum impactul asupra întregii economii va fi unul major, evident negativ. Și asta pentru că guvernul nu se ocupă de stimularea economică, ci de stagnarea economiei. Al doilea aspect este acela că, din punctul meu de vedere, sigur că o parte din sumele colectate ar trebui să se întoarcă la autoritățile locale. Însă acest guvern nu își poate crește veniturile decât prin taxe, pentru că s-a dovedit inapt să colecteze venituri altfel decât prin majorarea sau introdu-cerea de noi taxe și impozite. Și, deci, Ponta nu e dispus să împartă cu nimeni noile venituri pe care le colectează. Și mai e un aspect care trebuie urmărit: De ce credeți că Ministerul Dezvoltării are un buget de trei ori mai mare în an electoral? De ce s-au cumpărat 500 de microbuze din bugetul ministerului lui Dragnea? Pentru campania electorală! Pentru că primarii trebuie să se bucure de o atenție deosebită în an electoral, nu-i așa? Și banii aceștia colectați din taxele pe construcții speciale vor fi canalizați tot către pomeni și măsuri sociale cu caracter electoral și nu în investiții sau măsuri menite să sti-muleze economia”.

  Ce este „taxa pe stâlp” și cum se aplică aceasta?  

     Conform publicației finantevalcea.ro, noua taxă, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2014, se aplică pentru construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, centrale termoelectrice şi nuclearo-electrice, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare-descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine; ecluze şi ascensoare; baraje, jgheaburi pentru piscicultură, infrastructura transport feroviar, infrastructura drumuri: alei, străzi, autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulaţie, marcaje etc.), linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii (stâlpi, circuite, cabluri, traverse, console), platforme, turnuri şi piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobilă, radio, tv, lacuri artificiale de acumulare, construcţii pentru transportul energiei electrice, canale de irigaţii.
     Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniu la 31 decembrie a anului anterior, din care se scad valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri, valoarea lucrărilor de consolidare/moder-nizare a construcţiilor aflate sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, valoarea construcţiilor din grupa „Terase pe arabil, plantaţii pomicole şi viticole”. Cheltuiala cu impozitul pe construcţii este deductibilă la calculul impozitului pe profit. Impo-zitul se plăteşte în 2 rate egale, până la 25 mai, respectiv 25 septembrie. Contribuabilii nou-înfiinţaţi datorează impozit pe construcţii începând cu anul fiscal următor. Impozitul pe construcţii reprezintă venit al bugetului de stat şi se administrează de către ANAF conform Codului de procedură fiscală.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro