24 feb. 2014

PERICOL DE ACCIDENTE ȘI PE APĂ, ȘI PE USCAT, ÎN STAȚIUNEA MAMAIA



Atenție, turiști! Cad bucăți de tencuială! Pasarela din zona Cazino Mamaia se dezintegrează. Și nu de ieri, de astăzi…  

Acesta este un articol critic la adresa celor responsabili de administrarea stațiunii Mamaia.

     Se apropie vacanța de Paște și de 1 Mai, atunci când litoralul românesc își deschide porțile pentru zeci de mii de turiști. În timp ce stațiunile vecinilor bulgari se bat în oferte (multe dintre ele all-inclusive) adresate turiștilor români, și nu numai, stațiunea Mamaia este un șantier deschis… doritorilor de senzații tari.

  O viziune de modernizare fără logică!  

     La prima vedere, prezența muncitorilor în stațiunea de la malul mării este una de bun augur, dacă ne raportăm la faptul că în orașul Constanța rar vezi pe cineva care să facă lucrări de modernizare, acest lucru implicând reabilitarea străzilor, a bordurilor, sau a parcurilor. Dar nimic de spus, bine că se face în Mamaia. O plimbare de-a lungul stațiunii îți poate schimba însă pers-pectiva asupra logicii în care se execută aceste lucrări.
     Cert este faptul că reamenajarea promenadei, construirea pasarelelor suspendate și reabilitarea piațetelor de la Cazino și Perla au fost anunțate, cu surle și trâmbițe, de toată spuma administrației constănțene. Aceste lucrări necesită, bineînțeles, forări, săpături, prezența utilajelor grele: pe scurt, un șantier în toată regula. Dar nu vei găsi, niciunde, un semn de avertizare a pericolului, un spațiu îngrădit sau marcat corespunzător, care să îți indice că traficul este oprit sau că există risc de accidente. Și nu există asemenea avertismente nici măcar în limba română, nu mai vorbim de o limbă de circulație internațională, dacă ne gândim că Mamaia este o stațiune care se vrea a fi un loc de vacanță pentru turiștii din toată lumea, fiind premiată la Monte Carlo drept cea mai fashion stațiune de distracție.

  Diferența dintre Est și Vest. Pe scurt, prăpastia dintre luxul carelor alegorice și dărâmăturile de pe buza Mării Negre  

     Logica proiectului de amenajare a stațiunii Mamaia, dacă analizăm la rece situația și ne detașăm pentru câteva momente de impactul puternic al „măreției“ proiectelor de mo-dernizare, poate fi dezbătută și amendată de oricine are plăcerea să facă o plimbare pe malul mării, să se bucure de un nisip curat și de o priveliște în concordanță cu frumusețea orizontului Mării Negre. Deși se mărește zona pietonală (și asta doar pentru a putea circula carele alegorice, practic micșorând spațiul de acces al turiștilor) și se construiesc pasarele suspendate pentru fluidizarea traficului, centrul și punctul de atracție al unei stațiuni, mai precis zona de plajă, este lăsată de izbeliște și este într-un continuu proces de degradare. Și ne putem referi la starea nisipului, la construcțiile de beton care ocupă jumătate din limba de plajă, unele ajungând chiar să fie atinse de va-luri, la construcțiile vechi de aproape un secol care nu au fost reabilitate niciodată.

  Punem carul înaintea boilor?  

     Cel mai elocvent exemplu este pasarela din zona Cazino Mamaia. Construită în anii `30, pasarela reprezenta centrul de atracție al tu-rismului din stațiune, împreună cu Castelul Reginei Maria și Hotelul Rex. Bătută de valuri de mai bine de 80 de ani, această construcție nu a suferit modificări nici până astăzi. Între timp, s-a mai construit o pasarelă, mai modernă, așezată pe piloni, la nici 100 de metri de ruina din fața fostului Hotel Cazino, dar nimeni nu s-a gândit că ar fi trebuit reabilitată cea existentă deja, și abia mai apoi investit în una nouă. Dar trecând de răutățile ochiului cârcotaș de jurnalist, neexperimentat în pro-blemele administrației locale, o scurtă analiză de suprafață a vechii pasarele ne arată că aceasta nu numai că, estetic, este deplorabilă, însă este un adevărat pericol pentru toți cei care trec prin această zonă.

  Ruina ce va produce ecou abia după întâmplarea unei tragedii  

     Ajunși în fața pasarelei, fără nici un panou care să indice existența vreunui pericol, o scară de lemn invită turistul să pășească pe ruina din beton din zona Cazino. Este un loc care vara ține drept trambulină pentru copiii ce se bălăcesc, iar iarna se transformă în studio foto și platformă de unde pescarii își lansează undițele. La bază este însă o pasarelă ce se dezintegrează pe zi ce trece, din care cad constant bucăți de tencuială și fier beton, un spațiu lipsit de balustrade ce te pot împiedica să aluneci în apa mării. Este, pe scurt, un loc extrem de periculos, unde nu te împiedică nimeni să mergi (nici măcar nu îți sugerează asta). Spațiul cuprins între pasarela nou construită, denumită generic „Pasarela lui Mazăre“, și „Pasarela nimănui“, ruina ce se află la mai puțin de 100 de metri distanță, oglindește perfect fractura de logică ce stă la baza proiectului de modernizare a stațiunii Mamaia.

Pericol pentru siguranța navigației! „Pasarela lui Mazăre“ nu este semnalizată luminos

CINE ESTE RĂSPUNZĂTOR DE ACEASTĂ SITUAȚIE? A.N.R. ARATĂ CU DEGETUL SPRE A.P.M.C. ȘI INVERS!

     Și cum pericolele pândesc la orice pas atunci când cutezi să pornești la o plimbare în Mamaia, situația nu stă altfel nici în cazul traficului pe apă.
     Pasarela din Mamaia se întinde în largul mării pe o lungime aproximativă de 500 de metri. Vara, aici chiar acostează un vaporaș ce plimbă turiștii de-a lungul litoralului. Conform legislației în vigoare, acest cap de pasarelă trebuie să fie dotat corespunzător cu semnale luminoase de avertizare, pentru siguranța navigației. Însă aceste semnale nu funcționează de o bucată bună de vreme, lucru ce constituie un pericol pentru toate ambarcațiunile care circulă noaptea prin acea zonă.
     Întrebați fiind în legătură cu această problemă, reprezentanții ANR (Autoritatea Navală Română) au declarat că nu ei sunt respon-sabili cu siguranța navigației în acea zonă, Administrația Porturilor Maritime Constanța (APMC) fiind autoritatea ce se ocupă de aceste aspecte.
     Contactați telefonic, reprezentanții APMC ne-au declarat: „Nu ne ocupăm noi de acea zonă. Responsabili sunt cei de la ANR, care se ocupă de siguranța navigației. Sau cei de la Regia Autonomă Dobrogea Litoral, nu știu exact...“. Atât reprezentanții Regiei Autonome Dobrogea Litoral, cât și cei ai ANR, nu au mai putut fi contactați ulterior.
     Și până se va rezolva această dilemă, cine este res-ponsabil de siguranța navigației  din zona stațiunii Mamaia, ambarcațiunile ce ajung în preajma pasarelei vor trebui să se ghideze după stele și să aibă parte de nopți luminoase, cel puțin iarna. Căci în timpul verii vor avea coasta din nordul litoralului luminată de farurile colorate ale cluburilor de fițe, iar semnalele sonore ale carelor alegorice îi va lămuri exact de distanța pe care o mai au de parcurs până la țărmul Mării Negre.

Cristian Andrei Leonte
cristian.leonte@info-sud-est.ro

AVERILE ȘI INTERESELE NECUNOSCUTE ALE CONSILIERILOR MUNICIPALI DIN TULCEA

NICI PREA-PREA, NICI FOARTE-FOARTE. ALEȘII LOCALI DIN TULCEA SUNT OAMENI DE RÂND. CEL PUȚIN ÎN DECLARAȚII...

foto: obiectivtulcea.ro
Pepedediștii Bădescu și Mazureac sunt doi dintre cei mai „simpli“ consilieri municipali din Tulcea. Aceștia se remarcă doar prin lipsa completă a veniturilor în anul 2012

     În ediția precedentă am prezentat declarațiile de avere și de interese a consilierilor municipali din Constanța. Nu am putut să nu remarcăm averile colosale pe care unii consilieri le dețin, dar nici diferențele uriașe dintre averile unora și a altora.
     În această ediție vă prezentăm averile și interesele consilierilor municipali din Tulcea, care se remarcă prin lipsa unui număr impresionant de bunuri mobile și imobile sau a sumelor de bani exorbitante (deținute, împrumutate sau de restituit) pe care aleșii locali le dețin, în raport cu colegii lor constănțeni. Nu știm dacă discrepanțele dintre consilierii tulceni și constănțeni au legătură cu diferențele de dezvoltare și de potențial economic dintre cele două județene dobrogene, dacă unii sunt mai sinceri sau nu, ori dacă alții omit voit să își treacă averile și interesele în declarații, așa cum cere legea. Ceea ce știm sigur, însă, este că aceste diferențe există și se văd cu ochiul liber, drept pentru care vă invităm să le comparați și dumneavoastră în rândurile ce urmează.

Mihail Anatoli (PNL)

     Consilierul PNL deține trei loturi de teren extravilan ce însumează aproximativ 1,3 ha, un apartament de 110 mp și un automobil Nissan. Președintele Comisiei pentru studii, prognoze economico-sociale, buget, finanțe și administrarea domeniului public și privat al municipiului Tulcea mai are conturi și depozite bancare în valoare de 607.000 RON și 51.650 EURO. Fără a avea nici un fel de datorie, Anatoli a câștigat în 2012 suma de 15.732 RON din pensie și 2.923 RON din indemnizația de consilier local. Mihail Anatoli este administratorul CN APDM SA Galați și membru în BPM al Partidului Național Liberal.

Gabriel Dorin Țiu (PSD)

     Consilierul din partea PSD nu deține terenuri, însă are o casă de locuit de 128 mp și două autoturisme (Opel și Hyunday). Conturile bancare nu sunt atât de spectaculoase ca a consilierului Anatoli, pesedistul având depozite de doar 93.000 RON și 8.882 EURO. Gabriel Țiu a câștigat în 2012 suma de 86.050 RON din salariul de manager reparații de la Alum Tulcea și 2.923 RON din indemnizația de consilier local.

Ionela Mazureac (PP-DD)

     Declarația de avere a Ionelei Mazureac este una foarte scurtă, și, în general, cu rubricile albe. Consilierul PP-DD are un Opel Tigra și două credite, contractate în 2006, de doar 200 RON fiecare. Nici rubrica venituri nu se distinge decât prin… lipsa totală a veniturilor. Se pare că Mazureac nu a câștigat nici măcar un leuț pe tot parcursul anului 2012, nici măcar din indemnizația de la Primăria Tulcea. Și dacă credeați că declarația de interese va aduce ceva nou, v-ați înșelat. Singura funcție pe care o ocupă consilierul PP-DD este cea de șef al Organizației de Tineret PP-DD Tulcea. Puțin, foarte puțin, doamna consilier!

Stere Șacu (PDL)

     Viceprimarul Stere Șacu deține 3 ha de teren agricol în comuna Mihail Kogălnicenu (Tulcea), un apartament de 77 mp și… cam atât. La capitolul venituri, Șacu a câștigat în 2012 doar 15.688 RON din funcția de director al SC NUȘA SRL Tulcea, 13.046 RON din indemnizația de viceprimar și 2.665 RON din cea de consilier local, foarte puțin în comparație cu soția sa care a realizat venituri de 48.618 RON ca director exe-cutiv adjunct al Casei Județene de Pensii. Deși deține 99% din acțiunile firmei SC NUȘA SRL Tulcea și 25% din acțiunile SC SAGENA IMPEX SRL Năvodari, Stere Șacu nu a obținut nici un venit în anul 2012 din activitatea acestor firme, cel puțin nu din ceea ce arată declarația sa de avere.

Gafar Cantemir (PDL)

     Gafar Cantemir, sau Cantimir (așa cum chiar el însuși semnează declarația de avere), deține un apartament de 100 mp în Tulcea, un Hyundai-Tucson și un VW Jetta, dar și depozite bancare în valoare de 171.900 RON, 98.100 USD și 39.300 EURO. Veniturile fostului deputat FSN în legislatura 1990-1992 au venit din salariul de director resurse umane al firmei SC FERAL SRL, din pensia de 45.000 RON anual și din indemnizația de consilier local, în valoare de 5.700 RON. Politicianul cu ștate vechi nu are acțiuni la nici o firmă și nici nu deține funcții de altă natură.

Andaluzia Luca (PSD)

     Președinte al Comisiei pentru organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice și de arhitectură, Andaluzia Luca deține un apartament de 57 mp în Tulcea și un autotu-rism Opel Astra. Consilierul social-democrat are un credit de 30.000 RON, scadent în 2016, și a câștigat în 2012 suma de 27.948 RON ca director executiv la SC TIB 90 COM SRL Tulcea, 2.539 RON din indemnizația de consilier municipal, 1.008 RON ca administrator al SC S.I.M. MEDIU SRL Tulcea și 35.809 RON ca șef serviciu la IPJ Tulcea. Consilierul PSD este asociat unic și administrator al firmei SC S.I.M. MEDIU SRL Tulcea.

Daniel Drăniceanu (PSD)

     Daniel Drăniceanu deține în Mineri 0,5 ha teren al cărui categorie nu este specificată (agricol, forestier, intravilan etc), un apartament de 85 mp în Tulcea dar și o casă de locuit de 480 mp în același municipiu. Drăniceanu mai are un autoturism Audi A6 Allroad și un credit scadent în 2037, în valoare de 75.000 EURO. La capitolul venituri, Daniel Drăniceanu nu a completat nimic, veniturile familiei venind din salariul de comisar-șef al soției sale. Daniel Drăniceanu a devenit manager al Bibliotecii județene „Panait Cerna“ pe data de 01.02.2013, dar remunerația acestei funcții nu este completată, declarația de avere fiind întocmită pe data de 28.02.2013.

Marcel Iordache (PP-DD)

     Deține un teren intravilan în Tulcea de 180 mp, o casă de locuit de 280 mp dar și un autoturism Hyndai Tucson. Marcel Iordache are datorii la bănci de 21.403 EURO și 35.000 RON, și a înregistrat venituri în anul 2012 de 22.000 RON ca inginer la Spitalul Județean de Urgență Tulcea și 14.760 RON din închirierea unui spațiu. Venitul din indemnizația de consilier municipal nu este trecut în declarația de avere.

Valeriu Anton (PDL)

     Consilierul PDL deține 520 mp teren intravilan în comuna Nufăru, 226 mp teren intravilan în Tulcea și un ha teren agricol în Tulcea. Acesta mai are o casă de locuit de 273 mp dar și două depozite bancare în valoare de 85.500 RON și 33.600 EURO. La capitolul venituri, Valeriu Anton a câștigat în 2012 suma de 15.444 RON din funcția de manager al SC PROIECT ICAR SRL Tulcea (unde este asociat, manager și administrator), 5.588 RON din indemnizația de consilier local și 1.616 RON ca membru AGA al ENERGOTERM SA Tulcea.

Dumitru Vâlcu (PDL)

     Vâlcu deține un teren intravilan în Tulcea de 600 mp, o casă de vacanță de 600 mp și un autoturism Skoda Fabia. În 2002, consilierul PDL a contractat un credit, scadent în 2017, în valoare de 100.000, moneda nefiind precizată. Doctorul Dumitru Vâlcu a câștigat în 2012 suma de 106.802 RON de la Serviciul de Ambulanță Tulcea și 25.039 RON din indemnizația de consilier municipal.

Ciprian Grigore Pericleanu (PNL)

     Președintele Comisiei pentru servicii publice și comerț deține un teren intra-vilan de 150 mp, o casă de locuit în Tulcea de 150 mp, un apartament de 75 mp și un spațiu comercial de 500 mp în Tulcea, dar și un apartament de 50 mp în București. Consilierul PNL a împrumutat firma SC CIP AVANTAJ SRL cu suma de 290.000 RON și are un credit bancar de 21.602 RON. La capitolul venituri, Pericleanu a câștigat în 2012 3.250 RON din indemnizația de consilier municipal. Deși spune că este director de vânzări la SC ADVISORY DELTA SRL, consilierul PNL nu a trecut în declarația de avere venitul din această funcție. Pericleanu este și administratorul (deține și 60% din acțiuni) firmei SC CIP AVANTAJ SRL Tulcea.

Marian Claudiu Bădescu (PP-DD)

     Pe scurt, Marian Claudiu Bădescu nu are nimic. Sau cel puțin nu a avut în momentul completării declarației de avere în data de 14.02.2013. Se pare că inactivitatea sa din anul 2012 a convins Partidul Poporului Dan Diaconescu că Bădescu este cea mai bună alegere pentru un post de consilier municipal în Tulcea. Putem spune că Marian Claudiu Bădescu este un „model“ de modestie și de corectitudine, din moment ce acesta nu a obținut nici un ban pe spatele statului român sau a vreunui privat. Oare așa este? De remarcat este și faptul că acesta nu știe exact ce liceu a absolvit, Bădescu postând pe un site de socializare că a urmat cursurile liceului „Condor“. În fapt, credem că este vorba de liceul privat „Concord“.

Dumitru Constantin (PDL)

     Și la consilierul Dumitru Constantin este la fel de simplu de descifrat declarațiile de avere și de interese: un autoturism BMW din 2000, o indemnizație de consilier local de 2.923 RON în 2012 și acțiuni la firmele SC TOPO EXPERT SRL Tulcea și SC ABSOLUT PROIECT SRL Tulcea.

Petre Corneliu Chistrugă (PNL)

     Președintele Comisiei pentru activități științifice, învățământ, sănătate, cultură, protecție și asistență socială, sportive și de agrement deține un teren intravilan în Tulcea de 285 mp, 2 ha teren agricol în Dunăvăț (comuna Murighiol) și 10 ha teren agricol în județul Călărași. Chistrugă mai deține un imobil în Tulcea de 160 mp și două autoturisme Dacia Logan, dar și o colecție de timbre în valoare de 8.000 EURO. Veniturile consilierului PNL în anul 2012 au constat în salariul de cadru didactic la CSS Tulcea (20.059 RON), din indemnizația de Inspector Școlar General Adjunct (17.454 RON), indemnizația de consilier municipal (2.923 RON), câștigul ca expert pe termen scurt la Centrul Național de dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (911 RON), salariul de cadrul didactic la Liceul Pe-dagogic din Tulcea (32.000 RON) și salariul de cadru didactic la Liceul Tehnologic Ion Mincu (15.460 RON), dar și 5.000 RON din arendă.

Valentina Radu (PDL)

     Consilierul PDL deține un teren extravilan de 955 mp, un apartament de 49 mp și un autoturism Renaul Megane. A înregistrat în 2012 venituri de 15.418 RON ca Inspector general adjunct la ISJ Tulcea, 15.331 RON ca profesor la școala Grigore Antipa și 2.539 RON din indemnizația de consilier municipal.

Ion Nedelcu (PSD)

     Deține un teren intravilan de 456 mp și o casă de locuit de 62 mp în Tulcea. A câștigat în 2012 suma de 21.000 RON din pensie și 3.100 RON din indemnizația de consilier local.

Lavinia Vizauer (PSD)

     Președinte al Comisiei pentru administrație publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor și a libertăților cetățenilor, Lavinia Vizauer deține un apartament de 42 mp în Tulcea și un autoturism Renault. Consilierul PSD are de restituit un credit, scadent anul acesta, în valoare de 29.656 RON. La capitolul venituri, Lavinia Vizauer a înregistrat un câștig de 13.983 RON de la cabinetul indivi-dual de avocatură, 2.347 RON din activitatea în comisii și plen în cadrul Consiliului Local Tulcea, 1.265 RON din activitatea în comisii de evaluare în cadrul aceluiași consiliu, dar și 15.000 RON din consultanța acordată Consiliului Local Crișan timp de 10 luni. Lavinia Vizauer este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Ibida,Tulcea.

Ana Elena Sevastin (PNL)

     Deține un autoturism VW și are un credit bancar scadent în anul 2026 în valoare de 150.000 RON. Singurul venit înregistrat în anul 2012 este suma de 12.450 RON din avocatură.

Viorica Pavel (PDL)

     Consilierul PDL deține o casă de locuit de 300 mp și un Renault Symbol. Viorica Pavel a contractat un credit de 40.000 EURO, scadent în 2023. Consilierul a câștigat în 2012 suma de 24.132 RON ca profesor la Liceul de Arte „George Georgescu“, 14.748 RON din pensie și 5.588 RON din indemnizația de consilier municipal.

Andrian Ampleev (PDL)

     Fostul viceprimar al municipiului Tulcea deține un teren intravilan de 351 mp în Tulcea, un teren intravilan de 1.109 mp în Maliuc și un teren agricol de 500 mp. La capitolul clădiri, Ampleev are o casă în Tulcea de 105 mp și o casă de vacanță în Maliuc, de 230 mp. Consilierul PDL mai deține un Seat Ibiza și o lotcă cu vâsle și are un credit scadent în anul 2015 de 55.000 RON. La capitolul venituri, acesta a câștigat în 2012 suma de 20.676 RON din indemnizația de viceprimar, 3.073 Ron din cea de consilier local, 9.439 RON din indemnizația de la Comunitatea Rușilor Lipoveni din România (acesta fiind președintele Filialei Tulcea) și 20.296 RON din salariul de profesor inginer la Grup Școlar Tulcea, dar și 26.900 RON pensie de la M.Ap.N.

Alina Claudia Frandeș (PDL)

     Consilierul PDL are un autoturism Opel Astra și un venit în 2012 de 104.121 RON din consultanță juridică, la care se adaugă indemnizația de consilier local de 5.588 RON. Alina Frandeș este membru AGA la SC SERVICII PUBLICE SA.

(Toate informațiile furnizate în acest supliment sunt preluate din declarațiile de avere și interese ale consilierilor municipali, completate în anul  2013 și publicate pe site-ul oficial al Primăriei Tulcea)

Cristian Andrei Leonte
cristian.leonte@info-sud-est.ro

Prin ,,foc și sânge’’ spre democrație. Ucraina respiră din nou după victoria opoziției pro-europene asupra regimului Ianukovici


     Timp de trei luni de zile în Ucraina continuă să se scrie istoria unui protest pro-european care a tulburat apele unui regim politic acuzat de trădarea interesului întregii națiuni ucrainene. Aspirațiile și convingerea în europenism devenite ideal pentru aproape jumătate din ucraineni au devenit mobilul unei presiuni politice asupra regimului Ianukovici care, așa cum o demonstrează ultimele știri de la Kiev, readuce Ucraina la mult râvnitul său destin european, același de până la declanșarea nemulțumirilor în masă, dar totuși altul.
     Ultimele zile abundă în evenimente istorice care vin să sfârșească teroarea din Ucraina, însă un ecou mai mare îl evocă însăși teroarea forțelor de ordine de la Kiev practicată împotriva cetățenilor ucraineni purtători ai ideii pro-europene. Eșecul negocierilor dintre opoziție și guvernarea din Ucraina privind revenirea la prevederile constituției din 2004 prin care atribuțiile președintelui sunt reduse în favoarea consolidării rolului instituției parlamentare au reaprins spiritele în Euromaidan, această scânteie fiind suficientă pentru declanșarea unui martiraj ce a însângerat capitala ucraineană.

  Armata execută ordinul lichidării fizice a manifestanților pro-europeni  

     Inevitabilul prevestit de primele violențe produse la Kiev la începutul lunii februarie totuși s-a produs. Prețul eșuării consensului politic între opoziție și regimul Ianukovici a fost plătit cu crimele împotriva umanității pe care Ucraina le-a trăit timp de câteva zile. Difuzarea în direct a bătăilor până la moarte pe care forțele de ordine ucrainene Berkut le aplică opozanților și tragerea lunetiștilor în oameni fac din Europa martoră oculară a unui scenariu identic cu proaspătul caz iugoslav pe care bătrânul continent încă îl mai digeră și acum. Bilanțul înregistrat în urma măsurilor criminale adoptate de instituțiile de forță din Ucraina pentru dispersarea manifestațiilor pro-europene este unul tragic. Mai bine de 100 de morți și peste 500 de răniți reprezintă cifrele ce transformă Piața Independenței din Kiev într-un ci-mitir național responsabil de care se face președintele ucrainean.
Întrebarea de ce Ianukovici nu a conștientizat că gloanțele nu pot omorî ideile, valorile și aspirațiile se impune mai mult decât oricând în această ecuație din moment ce doar crimele ultimelor zile atestate în Kiev au obligat președintele ucrainean să anunțe ceea ce opoziția cerea de 3 luni - alegeri anticipate. Depășirea limitei admisibile a conflictului din Ucraina indică foarte clar faptul că ambiția puterii politice a compromis orice perspectivă de pacificare a situației din Ucraina. Victor Ianukovici a dat dovadă de disponibilitate pentru negocieri, însă nu a fost dispus să-și sacrifice funcția pentru a salva Ucraina de la dezbinarea politică, în fapt, o prefi-gurare a dezbinării sale teritoriale.

Alegerile anticipate, apoi demiterea lui Ianukovici: Victoriile opoziției ucrainene

     La 22 februarie Rada Supremă din Ucraina anunță organizarea alegerilor anticipate planificate pentru data de 25 mai, punând astfel capăt vărsărilor de sânge din Euromaidan. Această decizie vine pe fondul dezintegrării elitei politice a regimului Ianukovici în urma demisionării președintelui Radei Vladimir Rybak din motive de sănătate și a prim-vice-președintelui Igor Kaletnik din partea Partidului Regiunilor (principalul partid de guvernare). În timp ce puterea executivă în Ucraina rămâne paralizată, funcțiile legislative din cadrul Radei Supreme reprezintă principalul mecanism legal al opoziției conduse de Iateniuk, Kliciko și Tiagnibok pentru a implementa decizia organizării alegerilor anticipate. Astfel, după încheierea acordului de pace între Ianukovici și opoziție acest fapt a fost legiferat prin alegerea în funcție de președinte a Radei a lui Oleksandr Turcinov, persoană apropiată Iuliei Timoșenko, responsabilitatea sa fiind stabilizarea situației interne și asigurarea funcționalității instituției legislative.
     Cu Rada Supremă aflată sub controlul opoziției, președintele în funcție Ianukovici a pierdut orice formă de acoperire legislativă. Considerat principalul vinovat al declanșării crizei politice din Ucraina prin nesemnarea Acordului de Asociere cu UE și responsabil de crimele din Piața Independenței, Victor Ianukovici a fost demis oficial de Radă din funcția de președinte al Ucrainei cu votul a 328 de parlamentari. Contestată, nerecunoscută și calificată de Ianukovici drept lovitură de stat, demisia votată de legislativ a avut loc în absența șefului statului aflat la Harkov în ultimele încercări de a asigura puterea regională că autoritatea politică prezidențială și centrală nu este pusă în pericol de evenimentele de la Kiev, invocând principalul argument al garanțiilor internaționale. Încă o dată, obsesia funcției exprimă atitudinea politică constantă manifestată de Ianukovici pe întreaga durată a conflictului din Ucraina, ori aceasta constituie motivul central al faptului că revolta împotriva abandonării cursului european al Ucrainei a devenit între timp o luptă împotriva regimului Ianukovici.
Toate acestea explică faptul că noua Ucraină, cea post-revoluționară, nu mai poate tolera prezența lui Victor Ianukovici în structurile sale politice. Experiența prezidențială a acestei personalități a demonstrat în concepția societății ucrainene o înclinație spre dictatură, iar din acest motiv consolidarea democrației în Ucraina este incompatibilă cu persoana fostului președinte ucrainean. Sub o formă sau alta, imaginea fostului președinte apare într-o formă alterată, iar intenția sa de a părăsi Ucraina (așa cum susțin surse media din Ucraina) îl transformă într-un antierou pentru întreaga națiune, indiferent dacă aceasta se divizează în susținători sau opozanți ai acestuia.

Eliberarea Iuliei Timoșenko readuce Ucraina în albia democrației 

     În timp ce forțele pro-europene din Ucraina  îi atribuie fostului președinte Ianukovici statutul de  ,,persona non grata’’, opoziția în frunte cu cei 3 lideri clădesc pe ruinele vechiului regim considerat criminal imaginea eroului național mult așteptat ce apare într-un va-cuum de putere și dezechilibru ge-neral. Mai mult previzibilă decât surprinzătoare, eliberarea fostului premier Iulia Timoșenko din închisoare reprezintă lovitura de grație a opoziției aplicată regimului Ianukovici ale cărei efecte sunt foarte importante pentru viitorul apropiat al Ucrainei. Considerată a fi simbolul democrației ucrainene, Iulia Timoșenko poate deveni figura centrală a noii Ucraine - destinul fostului premier și al națiunii ucrainene sub Ianukovici reprezintă unul și același traseu, astfel încât eliberarea lui Timoșenko reprezintă eliberarea Ucrainei de sub dictatura și violența fostului regim.
     Dincolo de însemnătatea spirituală a actului eliberării lui Timoșenko, această decizie adoptată imediat după anunțarea alegerilor anticipate denotă și necesitatea îndeplinirii unui interes pragmatic pentru Kiev. Este evident că cele 3 luni de protest și în special ultima fază a violențelor au îndepărtat Ucraina de la cursul său european, iar din acest motiv eliberarea fostului premier reprezintă o restaurare a imaginii acestui stat la nivel internațional. Ucraina are nevoie de o redresare a situației sale interne și internaționale, iar cheia acestei măsuri o reprezintă Iulia Timoșenko. Cu fostul premier ca avangardă a noii Ucraine, Kievul are toate șansele să semneze Acordul de Asociere cu UE în viitorul apropiat, iar din acest punct de vedere Ucraina poate șterge cele mai dureroase clipe ale prezentului cu perspectiva îndeplinirii viitorului european în numele căruia s-a scurs atâta sânge și s-au produs atâtea sacrificii inadmi-sibile pentru lumea secolului XXI.

Mircea Raicu
mircea.raicu@info-sud-est.ro

RĂDUCU FILIPESCU, PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN CĂLĂRAȘI, SPUNE CĂ LIBERALII AU PUS PICIORUL ÎN PRAG

Liderul PNL Călărași, despre căsnicia eșuată a USL, amantlâcul USD și debarcarea lui Antonescu 


     Deși tensiunile dintre PNL și PSD au fost tot mai dese și acute în ultimele luni, liderii liberali de la nivel local sunt cei care au ales să fie rezervați în declarații ori de câte ori presa a încercat să le ia un punct de vedere cu privire la viitorul alianței. Așa cum era de așteptat, conflictul a escaladat în momentul în care cele două partide au ales să meargă pe drumuri separate la alegerile europarlamentare.
     Ba mai mult, liberalii s-au arătat dezamăgiți de faptul că nu vor exista liste comune. Poate lucrurile nu s-ar fi înrăutățit între viitorii foști parteneri dacă Victor Ponta nu ar fi ținut cu dinții de amantlâcul politic cu PC, partidul 1%, umflat artificial într-un partid cu pretenții la funcția de vicepremier.
Acesta a fost momentul în care PNL și-a „arătat mușchii” pentru prima oară, conștientizând că statutul de partid aflat la guvernare, dar fără nici un fel de influență, devine supărător chiar și pentru cei mai obedienți dintre liberali. Astfel, deși nu putem vorbi încă de o rupere oficială (la momentul închiderii prezentei ediții), putem vorbi totuși la trecut de ceea ce a fost USL.

  „PSD a luat permanent bucăți din portofoliile ministerelor noastre”  

     Răducu Filipescu, președintele Consiliului Județean Călărași, este unul dintre liderii liberali care a păstrat aparențele unei căsnicii decente până în ultimul moment, la fel ca Octavian Popa la Tulcea și Gheorghe Dragomir la Constanța. Ce-i drept, liberalii sunt de apreciat pentru gentilețea cu care au manageriat perioadele de criză din cadrul alianței, dar și pentru respectul și rezervarea de care au dat dovadă în declarații, atunci când venea vorba de foștii parteneri.
     Președintele PNL Călărași a ales totuși să rupă tăcerea și să spună lucrurilor pe nume, chiar dacă s-a întâmplat acest lucru după ce relațiile dintre PSD și PNL fuseseră compromise. Mai bine mai târziu, decât niciodată. Acesta își începe declarația astfel: „După câştigarea alegerilor parlamentare de către USL, am avut o înţelegere clară cu PSD, am decis împreună gestionarea într-un anumit fel a guvernării. Dar, în timp, din portofoliile ministerelor noastre PSD a luat permanent bucăţi întregi”, a declarat Răducu Filipescu.

  „De la Economie ne-au luat Energia, de la Finanțe ne-au luat Bugetul, Transgazul și   Transelectrica, de la Mediu ne-au luat jumătate”   

     Liderul liberal a punctat și nemulțumirile acumulate de-a lungul alianței de către partidul său și de șicanele social-democraților: „La Mi-nisterul Economiei au luat Energia, de la Ministerul Finanţelor a fost luat Bugetul, la Ministerul Mediului atribuţiunile s-au împărţit în două etc. Mai nou, Transelectrica şi Transgaz, care erau la Ministerul de Finanţe, au fost trecute în subordinea Secretaria-tului General al Guvernului. Încet-încet, miniştrii PNL au ajuns nişte oameni care sunt la putere dar nu au de fapt nicio putere. La asta se adaugă faptul că lucrurile au început să se şi suprapună, miniştrii noştri luau o decizie, după care aceasta era schimbată de la nivel superior. Aceste lucruri ne-au făcut pe noi, cei din PNL, să afirmăm: dacă suntem în Guvernul României şi asupra noastră cad atât relele, cât și bunele, dar în ultima vreme PSD fiind mai vocal încearcă să ia numai bunele, lăsând PNL să contorizeze relele, a venit momentul să punem piciorul în prag, să schimbăm o parte din garnitura noastră de miniştri”, a continuat președintele PNL Călărași.

  „Miniștrii PNL luau o decizie care era schimbată apoi de PSD”  

     „În spiritul unei bune guvernări dinspre partea liberală, am găsit de cuviinţă să promovăm un nume care a dovedit profesionalism şi seriozitate. Acest nume este Klaus Iohannis, pe care PNL îl doreşte în poziţia de vicepremier. Din acest moment au început însă problemele! Iohannis nu se putea duce Ministru al Finanţelor. La Ministerul Finanţelor ori eşti finanţist, profesionist în domeniu, ori nu ai ce căuta acolo. Iohannis are o personalitate pur nemţească. Un om foarte serios care a spus: Eu mă duc la Ministerul de Interne unde pot face performanţă, poziţie din care pot exercita și funcţia de vicepremier. Această chestiune a fost pusă pe tapet, s-a discutat. Am făcut această paranteză cu Iohannis şi evoluţia unor probleme din sfera gestionării portofoliilor guvernamentale pentru a defini contextul general ce a contribuit la accentuarea crizei politice. Acum vreau să revin la tema care face obiectul acestei conferinţe de presă: deciziile luate în cadrul Biroului Politic Naţional al PNL”, a mai declarat Răducu Filipescu.

  „Toată conducerea PNL îl sprijină pe Antonescu”  

     Președintele CJC și PNL Călărași a continuat lămurind câteva aspecte legate de zvonurile vehiculate tot mai des cu privire la debarcarea lui Crin Antonescu din fruntea liberalilor: „Prima temă a fost aceea de a-l împuternici în mod clar pe Preşedintele Partidului Naţional Liberal, domnul Crin Antonescu, să poarte negocierile cu PSD, şi de a lămuri unele discuţii apărute în presă că s-ar dori înlocuirea acestuia din funcţia de preşedinte al PNL. S-a văzut foarte clar că întreaga conducere a partidului îl sprijină categoric. Într-adevăr a fost o voce, undeva, prin partid, care şi-a manifestat vocal o nemulţumire, dar domnul Ilieşiu - des-pre el vorbim acum - are nemulţumiri personale legate de faptul că dorea o poziţie cert eligibilă pe lista candidaţilor la europarlamentare”.

  „Cum s-a văzut senator, Ilieșu a vrut și mai sus, la Bruxelles”     

     „Este o persoană venită de la ţărănişti, despre care domnul Crin Antonescu a crezut că a procedat în mod benefic când l-a invitat în PNL. Domnul Antonescu, care şi-a asumat ieri aducerea lui Ilieşiu în partid, a crezut despre acesta că va fi o persoană care va înţelege lucrul în echipă, mai ales că practic nu a avut vreo contribuţie la faptul că a devenit senator. O imagine de anti-comunist şi munca colegilor de partid l-au promovat în Senatul României. Dumnealui, văzându-se în Senat, imediat a vrut şi europarlamentar. Partidul i-a propus locul 10 pe liste. Un loc semi-eligibil, dar care, cu muncă şi implicare maximă, poate deveni un loc eligibil în viitor. Dumnealui în continuare a fost nemulţumit, dorind şi mai sus”, a mai precizat Filipescu.

  „Antonescu e dispus să-și depună mandatul dacă PNL vrea alt lider”  

     Cât despre presupusele dorințe ale lui Călin Popescu Tăriceanu de a reveni în funcția de președinte al PNL, liderul de la Călărași a punctat: „În acest partid noi nu gestionăm un azil. Luăm un bolnav, îl facem bine, apoi îl trimitem să patineze, în timp ce el ne dă indicaţii şi vrea mereu lucruri noi. Am zis stop. Până aici! Atunci omul s-a supărat, a ieşit în faţa presei şi a zis că nu mai e bun Crin Antonescu, că e bun domnul Tăriceanu. Vreau să menţionez clar că domnul Tăriceanu nu a fost amestecat în niciun fel în această chestiune. Domnul Tăriceanu nu a zis că vrea să fie din nou preşedintele PNL şi, din această poziţie, să candideze la preşedinţie, şi nici toate cele afirmate în mod fals despre poziţia dumnealui. Deci, ca să revenim la primul punct, s-a discutat autoritatea Preşedintelui PNL, domnul Crin Antonescu fiind dispus să-şi depună mandatul, dacă partidul ar fi dorit un alt lider. Acest lucru nu s-a întâmplat sub nicio formă. Prima persoană care a fost întrebată despre acest lucru a fost domnul Călin- Popescu Tăriceanu. Acesta a răspuns clar că nu doreşte acest lucru. În acest fel s-a pus punct tuturor speculaţiilor legate de o aşa zisă necesitate de înlocuire din funcţie a lui Crin Antonescu”.

  „Când urma să modificăm structura guvernului, a venit PSD și hop, hai să mai băgăm un
vicepremier!”  

     „Subiectul numărul doi a fost constituit de mandatul de negociere pe care domnul Crin Antonescu îl primeşte de la partid. Ce discutăm cu PSD şi restul membrilor uniunii, pentru a detensiona situaţia, pentru a pune capăt crizei politice şi a găsi o cale prin care USL să meargă înainte. Bineînţeles, fără ca PNL să mai aibă de suferit de pe urma acestei decizii. Foarte clar au fost discutate trei variante. Prima variantă, a domnului Tăriceanu - aceea ca Iohannis să meargă vicepremier din poziţia de Mi-nistru de Finanţe. Varianta domnului Tăriceanu a întrunit un singur vot - cel al iniţiatorului. Varianta doi a fost cea în care este nevoie să se meargă în Parlament pentru modificarea structurii Guvernului. Pentru ca Ministrul de Interne să poată ocupa şi postul de vicepremier este nevoie de modificarea structurii Guvernului, modificare aprobată în Parlamentul României. În acest mod domnul Iohannis ca
Ministru de Interne ar fi și vicepremier. Dar, la modificarea de structură pe care noi am propus-o a venit imediat PSD că dacă tot modificăm structura Guvernului, hai să mai băgăm un vicepremier în plus! De ce au făcut asta? Ca să dilueze poziţia lui Iohannis şi respectiv a PNL. Adică Iohannis e şi el pe acolo vicepremier. Patru vicepremieri - diluarea poziţiei, asta s-a dorit cu adevărat. Cu acest lucru PNL nu a fost de acord, noi nu dorim modificarea numărului de vicepremieri. Dorim doar un transfer al postului de vicepremier de la Ministerul Finanţelor către Ministerul de Interne”, a adăugat Răducu Fi-lipescu.

  „Nu vrem ca PNL să facă figurație în guvernul Ponta”  

     „Varianta a treia a fost una care are la bază varianta doi, dar, în plus, prevede desfiinţarea USD-ului, care s-a format în totală contradicţie cu prevederile cuprinse în Protocolul USL. Acolo se prevede clar că nu ai voie să faci alte alianţe electorale atâta timp cât eşti în USL. În plus, am cerut clar adoptarea unor măsuri de natură liberală: neimpozitarea profitului reinvestit şi reducerea CAS cu 5 puncte procentuale. La aceste măsuri se adaugă şi respingerea cât mai urgentă a legii amnistiei şi graţierii. Acesta a fost mandatul dat de PNL domnului Antonescu duminică seară. PNL a oferit un mandat de negociere fermă domnului Crin Antonescu, mandat care nu dorim sub nicio formă să ducă la ruperea USL, dar nici nu vrem ca un partid istoric cum este PNL să devină un fel de figurant în guvernul Ponta. Nu se poate aşa ceva”, a conchis declarația președintele Consiliului Județean și li-derul PNL Călărași, Răducu Filipescu.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

Iată cum vor arăta alegerile europarlamentare, prin ochii unor primari constănțeni cu experiență în administrație

     Primarii sunt cei care se autoproclamă adeseori „mașinării de vot” pentru politicienii care le întorc spatele degrabă după finalizarea campaniilor electorale. Ba mai mult, nemulțumirile lor cu privire la indiferența cu care sunt tratați de parlamentari și reprezentanții guvernului s-au acutizat în ultima vreme.
     Aceștia nu au ezitat să-și ceară drepturile în mai multe rânduri, fără sorți de izbândă însă. Ba dimpotrivă, atât primarii din mediul rural, cât și cei din mediul urban, invocă tot mai des o legislație tot mai stufoasă și potrivnică autonomiei administrațiilor locale. Nici o problemă însă, vorba aceea: „Câinii latră, ursul merge“. Și uite așa ne apropiem cu pași repezi de o nouă rundă electorală, de data aceasta pentru Parlamentul European. Primarii sunt băgați iar în ședințe și primesc din nou targeturi cu procentele minime pe care trebuie să le obțină partidele din care provin. Relațiile dintre primari și șefii de la centru stau însă pe un butoi de pulbere mai ales în contextul în care USL nu mai există, iar săbiile dintre cei doi foști parteneri se ascut tot mai rău. Primarii însă par să se fi săturat de politică și reguli impuse de partide și să facă front comun, indiferent de partidele din care provin, condiționându-i tot mai dur pe liderii de la București cu rezolvarea unor lungi liste de proiecte suspendate din cauza crizei politice și de neputința de care a dat dovadă actuala guvernare în așa-zisa încercare de relansare economică. Așadar, am cerut punctele de vedere a trei primari din județul Constanța, cu experiență în actul administrativ, pentru a vedea cum se vor desfășura alegerile europarlamentare din luna mai, în viziunea  lor. Vă invităm să citiți opiniile primarilor Valentin Vrabie, Vasile Delicoti și Nicolae Matei. Precizăm că primarii liberali au preferat, și de această dată, să fie rezervați în declarații.

Valentin Vrabie, primarul comunei Peștera:  

„Ei pot să-și facă orice strategie. Dar ce observ eu între oameni, le este atât de lehamite de politică încât o să fie prezență foarte mică. Nu știu dacă primarii își mai permit să meargă la porțile oamenilor pentru că n-au ce să le mai zică. Din cauza ineficienței și minciunilor USL nimeni nu mai are încredere, toată lumea s-a dezumflat. Ceea ce se va întâmpla și prezența la vot vor veni ca un bumerang pentru USL. De doi ani de zile, lucrurile stau mai prost în administrația publică. Nu cred că e vreun coleg primar care poate spune că a avut mai mulți bani, mai mult sprijin sau mai multe investiții în guvernarea USL. După ce ajung în funcții, toți politicienii uită cum au ajuns acolo, ba mai mult, fac legi prin care pun botniță primarilor și nu mai avem voie să ne manifestăm. Părerea mea a fost de la început aceeași: ei nu au principii, strategii sau doctrine comune. Ei au stat împreună doar pentru un ciolan pe care l-au împărțit. Ca într-o haită, vin pe rând și iau și unul vrea mai mult. N-au nici un interes în afară de ciolan: afaceri. În doi ani de zile, cu această majoritate covârșitoare, cu 90% din administrații, au toate pârghiile și cu toate astea nu fac nimic. Noi am muncit patru ani să atragem investiții în eoliene iar ei au venit și au blocat totul într-o secundă. Oamenii mei din comună nu mai apleacă urechea la vrăjeala de genul „Băsescu e de vină!”. Nici Crin nu vrea să treacă acea Constituție. Pare că nu vrea să mai fie doar un punct de sprjiin pentru USL. Ceea ce e bine pentru sănătatea democrației. Dacă Băsescu nu ar mai fi fost acum președinte, noi eram de mult în dictatură, iar eu acum nu mai puteam să vorbesc și să atrag atenția asupra neregulilor și minciunilor. Și ar fi trebuit să aplaudăm ca în Coreea de Nord”.

Nicolae Matei, primarul orașului Năvodari:

„Din punctul meu de vedere o să fie o campanie electorală mai urâtă și mai grea. Este decizia celor de la centru, fără să ne întrebe și pe noi în teritoriu. Eu, la Năvodari, nu am avut USL, nu am semnat nici un protocol, dar cred că este o greșeală să se rupă uniunea acum. Și spun asta tocmai eu care, repet, nu am semnat nici un acord cu PNL. Cu toate astea, cred că se încearcă eliminarea PNL și, în politică, la fel ca în viață, caracterele contează, iar oamenii, cel puțin în subconștient, știu asta. Este o greșeală să ne eliminăm partenerii pe parcursul unui drum, mai ales înainte ca acest drum să își fi atins scopul. Nu știu cui aparține vina, poate e vina PNL. Poate. Dar întotdeauna într-o despărțire, vina și adevărul sunt la mijloc”.

Vasile Delicoti, primarul comunei Poarta Albă: 

„Campania va fi destul de dură pentru că va trebui fiecare să își scoată electoratul și PNL a cam pierdut. Tot ce e sărac și prost e la PSD, în afară de conducători, pentru că ăia sunt bogați și deștepți. Este invers proporțional la ei. PSD își va face campanie agresivă pe seama PNL, pentru că nu se mai pot lua de Băsescu. De-aia au și făcut USD, ca să păcălească USL. Oamenii de rând, de la țară,  nu fac diferența între USD și USL. La fel ca la Negoiță în sectorul 3. Dacă mai iau 3-4% din greșeală, aia e. PNL va fi singur și USD va avea de câștigat pentru că omului i s-a băgat în cap USL, USL, USL și la țară e cam greu să faci diferența... Asta e făcută ca să demonstreze că nu se vor rupe, dar apoi PSD va arăta către PNL: Uite, noi avem 40%, voi aveți 17%, deci ce mai vreți? PMP 6%, PDL 20%, UDMR are procentul ei de 5%, în rest 1% și 2% pe linie. Cam așa o să arate procentele la europarlamentare. Iar cei din PNL au simțit, își dau seama, dar acum nu pot decât să forțeze nota, cum o și fac de altfel. Abia după europarlamentare va face PSD pasul și vor spune că nu pot să facă treabă din cauza PNL, a lui Crin care era înțeles cu Băsescu. Nimic nu mai mișcă în țară, nimeni nu are de muncă, e dezastru, nu se construiește nimic, nu se investește. Ori că sunt lași, ori că sunt slabi, cei din PNL nu au vrut să-l schimbe pe Crin. Ce i-a oprit să provoace un Congres Extrordinar și să-l schimbe dacă erau liberalii așa nemulțumiți? Așa că nu-i de vină Crin, el își face datoria, joacă la cacealma ca la poker și îi iese bine, nu-i iese, iar bine. Doar n-o fi moștenitorul tronului Angliei, e un neica nimeni, ce-are de pierdut? Oricum, altă șansă n-are decât să forțeze nota la maxim. Măcar a ajuns președinte de Senat. Aaa, a mai fost și președinte interimar! Păi, visa vreodată să ajungă ce-a ajuns?”.  

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro  

Primarii de orașe fac front comun cu edilii din mediul rural. Dragnea, presat de problema incompatibilităților și de lipsa banilor



     În cadrul reunirii Asociației Comunelor din România, care a avut loc în perioada 16-19 fe-bruarie, conducerea organizației, reprezentată de primarul comunei Vulcana-Băi, Emil Drăghici, a hotărât să-l invite și pe președintele Asociației Orașelor din România, primarul localității Năvodari, Nicolae Matei. Pe 17 fe-bruarie, acesta a fost alături de colegii săi din mediul rural, alături de care a dezbătut unele dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă administrațiile locale în prezent. La întâlnire a fost prezent și Liviu Dragnea, dar și Rovana Plumb și Lucia Ana Varga, Mariana Câmpeanu și Marian Oprișan. Șeful AOR a reconfirmat faptul că este solidar cu primarii de comune și a punctat faptul că problemele celor de la oraș sunt aceleași cu cele ale edililor din mediul rural. În cadrul întâlnirii, principala problemă discutată a fost, evident, cea a incompatibilităților care lovește din plin segmentul administrației publice locale din România. Primarii au cerut încă o dată armonizarea legii, astfel încât aceasta să se alinieze legislației europene. Nicolae Matei a mai afirmat că „într-o societate în care aproape toți aleșii comunităților locale au câte 2-3 dosare sau lucrări penale, acea societate fie este bolnavă, fie sistemul judiciar este viciat”, apropo de faptul că o mare parte dintre primarii din România merg zilnic în instanțe în postura de inculpați în diferite dosare penale. Nu în ultimul rând, primarii au discutat despre pro-blemele economice cu care se confruntă. Reprezentanții administrațiilor locale au cerut încă o dată reprezentanților guvernului și autorităților publice centrale să găsească soluții pentru relansarea economică, având în vedere că pârghiile administrativ-economice se află doar în mâinile lor.

Bugetul Primăriei Năvodari a crescut semnificativ. Cum vor fi investiți banii?


     Bugetul Primăriei Năvodari a crescut semnificativ în 2014, comparativ cu anul trecut. Administrația locală speră că astfel va reuși să fina-lizeze, în cel mai scurt timp, toate proiectele demarate.
     Bugetul pentru anul acesta a fost votat în cadrul ședinței de Consiliu Local de luni. „Am fundamentat un buget de venituri și cheltuieli, asta înseamnă inclusiv instituțiile subordonate, în valoare de 177.943 lei”, a declarat Margareta Mitran,  director economic.
   

  „Sunt multe proiecte pe care le vom finaliza anul acesta”  

     „Suma mă mulțumește mai ales că sunt proiecte pe care le vom finaliza în acest an. Am trecut atât la venituri cât și la cheltuieli întreaga sumă din proiect. Suntem aici pentru a finaliza proiecte pentru 2014”, a spus Florin Chelaru, viceprimarul orașului Năvodari.

  Stadion la standarde UEFA și încurajarea performanței școlare  

       Pentru că autorităţile din Năvodari investesc în proiecte importante, dar și în oameni, Consiliul local vine în sprijinul performanţei intelectuale şi sportive. Echipa de fotbal Săgeata Năvodari va dispune de un stadion dotat conform cerinţelor UEFA.
     „Trebuie să aducem stadionul la un minim de încadrare la categoria a III-a UEFA. Pentru aceasta am stabilit sume pentru derularea proiectului” a afirmat Florin Chelaru, viceprimar Năvodari. În acelaşi timp, o elevă eminentă care studiază în Anglia și reprezintă România peste hotare va fi ajutată de autorităţi să îşi achite o parte din taxa de şcolarizare. „Este vorba de o tânără care studiază în Anglia. Ea ar avea nevoie de un ajutor din partea Consiliului Local, de vreo 3.000 de lire, suma pe care consilierii au aprobat-o”, a adăugat Florin Chelaru, viceprimar Năvodari. În acest an, oraşul Năvodari va adera la Asociaţia Naţională a Staţiunilor Turistice din România, în vederea dezvoltării şi promovării turismului local.

Ce proiecte au mai aprobat consilierii la ultima ședință?

     În cadrul celei mai recente ședințe a Consiliului Local Năvodari, echipa primarului Nicolae Matei a supus votului proiecte precum: înlesnirea impozitelor și ta-xelor locale datorate bugetului local de către persoanele fizice în conformitate cu legea 571/2003, vânzarea unui teren (cu licitație publică) și a unui alt teren, prin negociere directă, prelungirea unor contracte de concesiune, înscrierea orașului Năvodari ca membru în Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură, creșterea alocației zilnice de hrană pentru Creșa nr. 20, aprobarea aderării unor unități administrativ-teritoriale la ADI Apă-Canal Constanța, acordarea unor ajutoare financiare, reglementarea transportului local prin curse regulate speciale și modificarea organigramei și statului de funcții ale aparatului de specialitate al primarului.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

Atenție! La „Moșii de iarnă” NU se pomenesc cei „trecuți în neființă”!



     Sâmbătă, 22 februarie, Biserica Ortodoxă a făcut pomenirea celor trecuți la cele veșnice, aceasta fiind sâmbăta cunoscută în popor sub denumirea de „Moșii de iarnă” (de la strămoși). De altfel, în general, Sfinții Părinți au rânduit ziua de sâmbătă pentru a face pomenirea celor adormiți pentru că este ziua în care Mântuitorul Hristos a stat cu trupul în mormânt și a coborât în iad ca să îi elibereze pe cei adormiți.
     În plus, sâmbăta este deschisă spre Duminică, ziua învierii cu trupul. Sfânta Biserică a rânduit pomenirea celor adormiți în această sâmbătă a „Moșilor de iarnă” pentru că a doua zi este Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, când, la ce a de-a doua venire a Domnului, „va șade pe tronul slavei Sale. Și se vor aduna înaintea lui toate neamurile, și-i va despărții pe unii de alții precum desparte păstorul oile de capre.” (Ev. Matei 25: 31-32). Astfel, vor merge nevrednicii „la osânda veșnică, iar drepții la viață veșnică.” (Ev. Matei 25: 46). Totuși, deoarece mulți creștini au trecut din această lume pe neașteptate, fără pregătirea necesară, fără pocăință, Biserica mijlocește pentru aceștia pentru ca și ei să poată moștenii „Împărăția cea pregătită vouă de la întemeierea lumii.” (Ev. Matei 25: 34).
Însă, dincolo de aceste rânduieli bisericești, această zi de pomenire mi-a adus aminte de ignoranța noastră, a celor care ne numim creștini, dar care nu lucrăm, nu cugetăm, dar nici măcar nu grăim cele creștinești. Spunem despre oameni că „au murit” sau, în cazul celor care vrem să ne arătam mai sporiți intelectualicește, care avem pretenții academice spunem că oamenii „au trecut în neființă”. Mai ales aceasta din urmă este o expresie pe care, cu gravitate și pe un ton baritonal, o preferă emisiunile de televiziune, de radio sau presa scrisă. Nu știu dacă este un efect al deceniilor de ateism oficial sau este de vină corectitudinea politică (pentru a menaja pe cei care nu sunt botezați creștini), dar astfel de formulări mă deranjează, ca unele care anulează credința în înviere. Oare acestea sunt cuvintele potrivite pentru un creștin? Nicidecum. Creștinii, așa cum ne arată sfinții părinți și cum ne-a tâlcuit Sfânta Biserică, nu ajung la neființă și nu mor, ci sunt „adormiți”, „trecuți la cele veșnice” ori „s-au săvârșit din viața aceasta” și „au trecut la Domnul”.
     Pasajele scripturistice, învățăturile Sfinților Părinți, rugăciunile rânduite de Sfânta Biserică sunt cele care conturează felul în care un creștin trebuie să înțeleagă aceste lucruri. Bi-serica îi numește pe cei trecuți în viața de dincolo „adormiți” pentru a arăta că este o stare din care ei se pot trezi. Niciunde nu se face vorbire despre o stare de „neființă”, ci despre trecerea de la un mod de existență la altul. De pildă, Mântuitorul Hristos, când a ajuns în casa mai marelui sinagogii, Iair, a cărui fiică de 12 ani murise, le-a spus celor care se tânguiau: „Nu plângeți; n-a murit, ci doarme.” (Ev. Luca 8: 52). La fel, pregătindu-se să plece spre Betania, Învățătorul le spune ucenicilor: „Lazăr, prietenul nostru, a adormit; mă duc să-l trezesc. (…) Iar Iisus vorbise despre moartea lui, iar ei credeau că vorbește despre somn ca odihnă. Deci atunci Iisus le-a spus lor pe față: Lază a murit.” (Ev. Ioan 11: 11-14).
La rândul lor, Sfinții Părinți au vorbit despre trecerea sufletului la viața veșnică, despărțindu-se de trupul stricăcios. Sfântul Antonie cel Mare lămurește acest adevăr: „Precum trupul, după ce s-a desăvârșit în pântece trebuie să se nască, așa și sufletul după ce și-a plinit în trup măsura hotărâtă lui de Dumnezeu, trebuie să iasă din trup.”
     Prin urmare, ne rugăm pentru toți aceia mutați din această viață. Răposați nu sunt nimiciți pentru că sufletele lor se găsesc în locul rânduit de Dumnezeu, așteptând acolo învierea cea de obște, ziua când vor învia, se vor trezi din somnul de veci pentru a primi fie Împărăția cerească, pregătită celor drepți, fie munca de veci, rezervată păcătoșilor. De aceea, creștinii îi numesc pe cei plecați dintre noi „adormiți”, iar nu „morți”, se roagă pentru „cei mai dinainte adormiți, frații noștri întru Hristos”, ca Domnul Dumnezeu să le ierte păcatele săvârșite și să le facă loc în Cereasca Sa Împărăție, unde veșnicesc toți Sfinții șu unde nici un rău nu îi poate atinge. „Cu Sfinţii odihneşte, Hristoase, sufletele adormiţilor robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici sus­pin, ci viaţă fără de sfârşit”.

Gabriel Stelian Manea
gabriel.manea@info-sud-est.ro

Ordinul „Ivan Patzaichin”, o inițiativă a primarului din Luncavița, votată în unanimitate de membrii A.Co.R



     În cadrul celei de-a XVII-a sesiuni ordinare a Adunării generale a Asociației Comunelor din România, care s-a desfășurat la Rin Grand Hotel din București (16-19 februarie 2014), unul din momentele festive a fost reprezentat de instituirea Ordinului „Ivan PATZAICHIN”, care va fi acordat anual de asociație autorităților locale, sau cetățenilor din mediul rural, care se remarcă prin investiții, activități sau performanță în domeniul sportului. Inițiativa a aparținut primarului comunei tulcene Luncavița, Ștefan Ilie, care este și li-derul Asociației Comunelor din România, filiala Tulcea. „Fiind tulcean am fost mândru că toți cei 508 primari prezenți, au votat în unanimitate propunerea ca acest ordin să poarte numele marelui campion olimpic Ivan PATZAICHIN. Vizibil emoționat, Ivan a luat cuvântul transmițând adunării faptul că este onorat și că apreciază că A.Co.R conștientizează importanța implicării autorităților în dezvoltarea sportului în mediul rural, specificând că tot timpul s-a mândrit că este născut la țară și că este cazul ca satul românesc să nască din nou mari valori care să exceleze în sport. A.Co.R mai acordă încă din anii trecuți alte două ordine, „Nicolae SABĂU”, pentru păstrarea și promovarea tradițiilor și „Corneliu LEU”, pentru literatură și alte activități culturale. Felicitări, Ivan PATZAICHIN!”, ne-a declarat primarul Ștefan Ilie.

Motiv de bairam la Mihail Kogălniceanu! Comuna constănțeană se „înfrățește” cu o localitate din Turcia


     Primarul comunei constănțene Mihail Kogălniceanu a răspuns invitației primarului localității Karamursel din Turcia și o delegație a administrației publice a fost în vizită la Ismail Yildirim, omologul turc al primarului Ancuța Belu. Într-un cadru prietenos și relaxat, cei doi edili au pus bazele unei „înfrățiri” între cele două localități. Ospitalitatea gazdelor i-a încântat pe membrii delegației din Mihail Kogălniceanu care, la rândul lor, i-au impresionat plăcut pe viitorii parteneri turci. Aceștia au deschis calea unor discuții care au ca scop construirea și consolidarea unui parteneriat pe termen mediu și lung în segmentul socio-cultural și administrativ. La final, cei doi reprezentanți ai administrațiilor publice locale au făcut schimb de daruri, în semn de prietenie și colaborare. Primăria Albești din județul Constanța este un alt exemplu de administrație publică locală care a dezvoltat relații profesionale extrem de apropiate și fructuoase cu parteneri din Turcia.

  Se anunță o petrecere de zile mari!  

      Primăria Mihail Kogălniceanu mai pregătește o surpriză localnicilor din comună. Mai precis, doamnelor și domnișoarelor, cu ocazia zilei de 8 Martie. Momentul în care femeile își sărbătoresc ziua nu va fi trecut cu vederea de administrația publică. Astfel, se anunță o petrecere pe cinste pentru toate localnicele din comună care vor alege să petreacă la mega-sărbătoarea organizată de Ancuța Belu. De menționat ar fi că primarul s-a gândit și la femeile care locuiesc în satele arondate comunei și, ca să nu se deplaseze până la restaurantul unde va avea loc „petrecerea-mamă”, primarul le va aduce petrecerea chiar la ele în sate. Astfel, în căminele culturale din Sibioara, GS Ceres, Palazu Mic și Piatra muzica și bucatele alese vor fi vedetele serii alături de doamnele și domnișoarele participante la eveniment, cot la cot cu primarul Ancuța Belu, care va face turul petrecerilor.

Primari constănțeni, premiați pentru excelență în administrație. Iată despre cine este vorba!



     În cadrul întâlnirii generale a Asociației Comunelor din România, din a doua jumătate a lunii februarie, mai mulți primari au primit diplome, premii și distincții pentru activitățile deosebite desfășurate în administrația publică.
     Printre aceștia s-au numărat și câțiva primari constănțeni care au primit cu bucurie și, în același timp cu modestie, premiile simbolice obținute. Doi dintre aceștia sunt Gabriela Iacobici, primarul comunei Grădina, și Gheorghe Frigioi, primarul comunei Crucea. Ambii au declarat că premiile nu le aparțin lor, ci comunităților pe care le reprezintă.

  Gheorghe Frigioi, primar de patru stele  

     Primarul comunei Crucea, Gheorghe Frigioi, este în fruntea administrației publice locale de patru mandate. Acesta a fost și motivul pentru care Asociația Comunelor din România l-a desemnat ca fiind „primar de patru stele”. Cu modestia care îl caracterizează, primarul din Crucea ne-a declarat: „Premiul nu îmi aparține mie, iar meritele nu sunt ale mele. Sunt ale întregii echipe din primărie, alături de care încercăm zi de zi să ne ducem la îndeplinire obligațiile pe care le avem față de comunitatea noastră. Localnicii din Crucea sunt cei cărora trebuie să le mulțumesc pentru că mi-au acordat încrederea de fiecare dată și datorită lor sunt primar de patru stele. Pentru că, în fapt, localnicii din Crucea sunt localnici de patru stele. Eu nu sunt decât reprezentantul lor. Și sper ca în curând, atât comuna noastră, cât și noi să devenim cu brio de cinci stele”, a declarat Gheorghe Frigioi.

  Gabriela Iacobici a primit ordinul de merit „Corneliu Leu”  

      Gabriela Iacobici, primarul comunei Grădina, este unul dintre primarii premiați pentru dinamismul de care a dat dovadă în derularea activităților socio-culturale. Astfel, primarul a primit o diplomă de excelență și ordinul de merit „Corneliu Leu” prin care i-au fost recunoscute eforturile făcute în consolidarea relațiilor româno-moldovene, prin înfrățirea localității constănțene cu o localitate din Republica Moldova, dar și pentru faptul că a militat pentru înființarea Zilei Limbii Române, a cărei prime ediții s-a desfășurat în anul 2013. „Funcția de primar nu e compatibilă cu zilele liniștite și cu relaxarea. Cine spune că în primărie curge lapte și miere și că e ușor să fii primar înseamnă că fie nu își dă interesul cu adevărat, fie habar n-are ce implică lucrul ăsta. Dar eu nu mă plâng, deși nu îmi este ușor, pentru că îmi iubesc comuna și oamenii din comună, și iubesc ceea ce fac. Nu pot să stau aici și să nu mă implic în orice fel de proiect ar aduce investiții, ar moderniza sau ar scoate din anonimat localitatea Grădina. Iar acest premiu pe care l-am primit îl dedic oamenilor din localitatea mea pentru că este al lor, nu al meu. Datorită lor sunt primar și nu există zi în care să nu mă strofoc să găsesc soluții prin care să îmbunătățesc nivelul de trai din comuna noastră și să aduc investiții în localitate”, ne-a declarat Gabriela Iacobici, primarul comunei Grădina.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

Au început înscrierile pentru Concursul Național de Literatură „Dor de Dor”

A IX-a ediție a competiției cuprinde secțiile de poezie, epigramă, proză, satire, eseu, teatru, reportaj literar și pictură

     „În condiţiile integrării ţării noastre în Uniunea Europeană, unele elemente tradiţionale ale mediului sătesc şi ale sufletului românului sunt în pericol de a cunoaşte mutaţii sau de a dispărea. În scopul menţinerii, măcar în memoria creaţiilor artistice a acestui izvor de trăiri autentice - Revista Literară „Dor de Dor”, fondată în urmă cu 9 ani , înfiinţată şi condusă de scriitorul Marin Toma, organizează cu spri-jinul Consiliului Local Dor Mărunt, Primăria Dor Mărunt, judeţul Călăraşi şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Călă-raşi - Concursul Naţional de Poezie, Proză, Proză satirică, Teatru, Reportaj literar, Eseu, Epigramă, Pictură - cu gene-roasa temă: „Universul satului românesc!”. La acest concurs pot participa creatori din întreaga ţară, indiferent de vârstă, membri şi nemembri unor Uniuni de creaţie, membri ai Uniunii Scriitorilor şi din Diaspora. Comisia de jurizare, formată din critici literari şi de artă, poeţi, scriitori, artişti de imagine, va acorda pentru fiecare secţiune câte trei premii - Premiul I, II, III şi Menţiuni I, II, III”, au precizat organizatorii concursului.  Premiile vor consta în diplome, bani şi publicarea în Revista „Dor de Dor” din luna august, septembrie şi octombrie. Concurenţii vor trimite 5 poezii, dintre care una dedicată poetului național (poate fi odă, baladă, glossă, doină); 5 epigrame sau 2 proze scurte (pot fi şi satirice), o piesă de teatru scrisă pe maximum 8 pagini în word - Font Arial 11 sau Times New Roman 12. Pictorii vor trimite un singur tablou reprezentativ. Aceste lucrări (tablouri), vor fi expediate până la data de 15 iulie 2014, pe adresa: Toma Marin, Str. Albatros, nr.1, Loc. Dor Mărunt, Judeţul Călăraşi, cod 917055 . Tablourile vor fi înrămate cu rame uşoare.
Lucrările literare se vor trimite pe adresele: marintoma@gmail.com; dordedor@gmail.com . Relaţii la telefon: 0242.643722 fix şi 0758.010456 mobil (Marin Toma şi Doina Săbădeanu - după 10 ianu-arie 2014). Rezultatele concursului se vor publica în presa locală şi în Revista „Dor de Dor” - după data de 15 iulie 2014. Finala concursului va avea loc pe data de 16 august 2014, ora 13.00 - la Hanul Rustic din Lehliu-Gară, județul Călărași.

Somova eXtreme 2014. Pentru amatorii de senzații tari!


     După succesul primei ediții a competiției cicliste Somova eXtreme 2013, Pelican Bike Tulcea vă invită la cea de-a doua ediție, organizată anul acesta pe 24 Mai 2014.
     Startul celei de-a doua ediții Somova eXtreme se va da în apropierea localităţii Somova, pe platoul unei vechi cariere de piatră, lângă şoseaua naţională Tulcea - I.C. Brătianu, la 14 kilometri de orașul Tulcea. Traseul, în lungime de 26 de kilometri, va străbate păduri, câmpuri, terasamente viticole, cariere de piatră. Pe traseu vor exista căţărări de 30 de grade, iar coborârile vor fi la fel de dificile, ceea ce va spori atractivitatea competiţiei.
     Startul se va da la ora 11:00, iar festivitatea de premiere și party-ul aferent se vor desfășura începând cu ora 16:00. Camparea se poate face în corturi pe marginea pădurii sau puteți opta pentru cazare în localitatea Somova, la 3 km de locul de desfășurare al evenimentului, dar și în orașul Tulcea. Înscrierile se fac pe site-ul oficial pelicanbiketulcea.ro.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

20 feb. 2014

INTERVIU CU PAUL ANDREESCU, PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI FOȘTILOR DEȚINUȚI POLITICI DIN ROMÂNIA, FILIALA CONSTANȚA

„După 1989, puterea politică în România a fost preluată mai întâi de comuniștii reeșapați. După aceea, de urmașii și de produsele lor“


     Aiud, Sighet, Gherla, Pitești, Canalul, Periprava, Cavnic, acestea sunt bornele care marchează istoria comunismului românesc și în nici un caz fabricile și uzinele, combinatele și blocurile de locuințe pe care, din ignoranță și inconștiență, le invocă unii astăzi. Această istorie, mai ales în primii ei 20 de ani, a fost una a terorii organizate, a represiunii în masă și a suferinței pentru zeci și zeci de mii de oameni nevinovați. Gulagul românesc, croit după modelul celui sovietic, dar capabil, uneori, de atrocități mai tulburătoare, a avut ca menire programatică îngenuncherea, apoi exterminarea a tot ceea ce România avusese mai de valoare, începând de la elitele culturale și politice și încheind cu cele ale satului românesc, totul în numele unei ideologii criminale care anima partidul unic.
     Eroii și martorii acestei istorii sunt foștii deținuți politici, trecuți la cele veșnice sau încă în viață, ale căror mărturii au redevenit de actualitate în contextul cazurilor unor torționari precum Alexandru Vișinescu, Ion Ficior și, mai nou, Florian Cormoș. Este foarte bine că se întâmplă așa, dar testimoniile celor care au experimentat ororile sistemului concentraționar comunist ar trebui să fie tot timpul în centrul atenției noastre pentru efectul lor terapeutic. Numai ele pot vindeca o suferință istorică evidentă, care, în caz contrar, riscă să devină incurabilă pe măsură ce numărul celor ce pot face cunoscut adevărul este din ce în ce mai mic.
     De aceea ne bucurăm că am avut șansa să îi adresăm câteva întrebări domnului Paul Andreescu, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, Filiala Constanța. Condamnat în 1956, la numai 17 ani, Paul Andreescu a trecut în cei cinci ani de detenție pe la Jilava, Gherla, Periprava, Stoeneşti, Salcia, iar în 1961 i s-a stabilit domiciliu obligatoriu în comuna Rubla, raionul Brăila, regiunea Galați. Despre toți acești ani a scris în volumele memorialistice „Culorile suferinței”, apărute în decembrie 2013.
„După anii de detenție, am așteptat ziua dreptății, o zi care nu a venit, din păcate...“

„Culorile suferinței“, pictate în două volume de Paul Andreescu

ISE: Sunt două volume așteptate. De ce a durat atât timp să vă publicați memoriile? Ați avut nevoie de timp doar pentru redactare, pentru găsirea unui stil și a unei forme potrivite sau ați avut nevoie de timp și pentru a fi mai detașat, pentru a așeza mai mulți ani între perioada aceea de grea suferință și momentul în care ați ales să împărtășiți amintirile dumneavoastră cititorilor? 
Paul Andreescu: Sunt două motive care m-au făcut să vin așa de târziu cu mărturii. În primul rând, eu scriu poezie. Târziu am gândit că ar trebui să scriu. Până atunci nu m-am gândit,  pentru că s-a scris enorm de mult despre sistemul concentraționar comunist. Am luat această hotărâre discutând cu amicii mei, care îmi reproșau că totuși n-ar strica să vin și eu cu o carte, că fiecare mărturie adaugă câte ceva. N-am realizat destul de ușor aceste volume. Nu sunt un as al condeiului, dar în final am terminat aceste cărți, încercând să scriu altfel decât o mărturie cronologică a ceea ce a însemnat pentru mine sistemul concentraționar.
„La răzbunare mă gândeam în timpul anchetelor și în timpul detenției, atunci când mă torturau, mă gândeam că va veni o zi când mă voi răzbuna“
ISE: Paul Goma scria că în momentul în care era bătut în ancheta Securității îi amenința pe torționari, evident în gând, că îi va pune într-o carte, că va scrie despre ei. Deci era forma lui de a se răzbuna. Dumneavoastră ce ați simțit când ați scris memoriile? Că vă răzbunați pe cei care v-au chinuit? Că vă faceți singur dreptate? Sau, dimpotrivă, ați suferit din nou când ați scris? 
P.A.: Niciodată nu m-am gândit după închisoare la răzbunare. La răzbunare mă gândeam în timpul anchetelor și în timpul detenției, atunci când mă torturau, mă gândeam că va veni o zi când mă voi răzbuna. Dar eu nu mă gândeam atunci că o să scriu și că o sa mă răzbun prin scris. Chiar le spuneam că vor plăti pentru asta și le proroceam diferite metode de a plăti. În general, după anii de detenție, am așteptat ziua dreptății, o zi care nu a venit, din păcate.

ISE: Cui i se adresează o astfel de carte și, în general, literatura memorialistică? Specialiștilor, celor interesați de o asemenea temă de cercetare istoriografică? Sau celor care habar nu au de ororile pe care comunismul le-a produs în România?
P.A.: Celor interesați, pentru că cei care habar nu au nu sunt nici interesați. Și mă îndoiesc că vor citi, nu neapărat cartea mea. Este vorba de cei interesați.

25 de ani de la căderea comunismului. Clasa politică din România și memoria unui sistem criminal 

ISE: În emisiunea de săptămâna trecută, de la Digi 24, ați spus că torționarii, anchetatorii, comandanți de lagăr/penitenciar ar fi avut o opțiune, aceea de a nu executa ordinele venite de sus și de a vi se alătura ca deținuți politici. Ați încercat vreodată să le găsiți acestora circumstanțe atenuante? Mai concret, i-ați iertat pe călăii dumneavoastră?
P.A.: Nu. Nu am iertat și nici nu iert. Mulți colegi de-ai mei aud că
i-au iertat. Nu am înțeles cum. Și-a cerut vreunul iertare? Ba din contră,  îi vedem pe puținii care apar la televizor că spun același lucru, ei sunt nevinovați, nu au făcut nimic.

ISE: Cum vă simțiți acum, la un sfert de secol de la căderea sistemului comunist, când realizați că, în România, clasa politică nu a condamnat niciodată crimele comunismului? Și ce denotă asta despre clasa politică din România?
P.A.: Trăiesc o mare dezamăgire dar și o mare silă. Altceva am visat și altceva am crezut după 1989. Când eram tânăr am visat o lume pe care nu aveam de unde să o fi cunoscut. După `89 nu mai eram tânăr și,  chiar dacă nu cunoscusem o altă lume, mă informasem și știam că ea putea să existe și că ea exista de fapt. Trăiam în aceeași perioadă lumi paralele. Din păcate, cea care trebuia să hotărască clasa politică (Revoluția din decembrie 1989, n. red.) nu a ridicat nici un om care să aibă dragoste de popor. Decepția mea vine din ceea ce s-a întâmplat după `89, dezamăgirea mea sunt oamenii de după Revoluție.
„Oamenii politici nu numai că nu au avut interesul, au făcut tot ceea ce a depins de ei ca să uite că noi existăm... Și nu noi ca persoane, ci faptul că a existat un trecut criminal!“
ISE: Credeți că lipsa unei condamnări a comunismului este și cauza care stă la baza necunoașterii suficiente de către societatea românească a ororilor acestui sistem? Lipsa informației suficiente este motivul din cauza căruia o parte a societății este melancolică când vine vorba de comunism? Care ar putea fi efectele acestei melancolii în viitorul societății românești? 
P.A.: Comunismul a fost condamnat. 18 decembrie 2006 a reprezentat un act oficial (Raportul Tismăneanu, n. red.). Asta trebuia făcut. Totul a fost aranjat, eu am fost printre invitați. A fost PRM, cu largul concurs, și cu știința PDSR. Comunismul a fost condamnat, numai că a rămas numai la declarația de condamnare. Tot ceea ce s-a cerut prin declarația de condamnare nu s-a făcut. Ba din contră, ca și înainte de declarația de condamnare, s-a mers pe tactica ascunderii adevărului, ca și cum nu am fi existat. Puterea politică a fost preluată mai întâi de comuniștii reeșapați. După aceea, de urmașii și de produsele lor. Acolo unde trebuia să se hotărască, în sfera puterii, Guvern și Parlament, majoritatea avea câte ceva care îi legau de trecut. Și nu numai că nu au avut interesul, au făcut tot ceea ce a depins de ei ca să uite că noi existăm... Și nu noi ca persoane, ci faptul că a existat un trecut criminal.
Am mari îndoieli că oamenii politici se vor schimba în următorii 50 de ani. Cred că trebuie să mai treacă două-trei generații ca să scape de metehnele trecutului. Am mers pe ideea că atunci când vor veni tineri la putere vor gândi altfel. Din păcate,  vedem că ei mai întâi au fost formați și au devenit mai viciați decat mentorii lor.

Despre Asociația Foștilor Deținuți Politici din România

ISE: Câți membri are Filiala Constanța?
P.A.: 1033, dacă or mai trăi toți.

ISE: Ce drepturi, beneficii, scutiri au foștii deținuți politici?
P.A.: Scutiri de taxe și impozite locale. Scutire de impozitul pe locuință, impozitul pe mașină, habitat și cam la asta se reduc scutirile de impozite și taxe locale. A, și mai avem transport local gratuit pe mij-loacele de transport. Din păcate, la Constanța este o mare problemă, am avut mereu administrația potrivnică și de aici au apărut probleme cu transportul în comun, deși beneficiari de transport sunt undeva în jur de 400 de persoane. În timp ce administrația acordă gratuitate pentru 35 de mii de pensionari, noi cei 400 creăm o problemă pentru RATC, o problemă atât de mare încât poate să dea faliment din cauza noastră.
Acum stăm într-un spațiu privat, închiriat, deși conform legii ar fi trebuit să ne acorde Primăria un spațiu. Am stat într-un spațiu, până anul trecut în octombrie, dar a fost retrocedat. Am făcut cerere chiar atunci, în octombrie, să ni se acorde un spațiu, dar nici până acum nu am primit nici măcar un răspuns de la Primărie. Acum plătim chiria din cotizații.

ISE: Ce activități desfășoară Asociația? De pildă sunteți solicitați de școli, licee pentru a le vorbi tinerilor despre suferințele, trecute și prezente, ale deținuților politici?
P.A.: Nu mai suntem solicitați, din păcate. Am fost cândva. Aveam niște înțelegeri cu Liceul Decebal și Liceul Călinescu, datorită unor profesori. Pe urmă nu am mai fost solicitați, probabil că profesorii s-au mutat. Nu mai avem nici o veste. În rest, am mai încercat câte o conferință de presă, dar din păcate presa noastră venea, care venea, dar erau mai interesați de scandaluri decât de ceea ce spuneam noi. Îmi aduc aminte, acum câteva zile, unul din reporteri chiar mi-a recunoscut că scria altceva decât spuneam noi.
Acum nu mai avem cu cine să stăm de vorbă.
Pe urmă mai avem trei evenimente pe care le păstrăm. Este vorba de ziua de 9 martie, pe care am adoptat-o prin statut ca zi de cinstire a martirilor noștri și cinstim în sediul nostru mic, unde vin membri și  ținem o slujbă. Este declarată oficial prin lege zi de comemorare a foștilor deținuți politici, iar conform legii autoritățile ar avea obligația să organizeze manifestări, dar ei nici nu știu că există această zi. I-am invitat când am comemorat, dar nu au venit.
Apoi este ziua de Înălțare. Noi am ridicat mai multe monumente, dar Monumentul Memorial Poarta Albă, ridicat pe marginea canalului este cel mai important. În fiecare an ne deplasăm acolo, vin și elevi din localitățile limitrofe, și enoriași din Poarta Albă și organizăm o slujbă. Poate este cea mai importantă slujbă din județ, și cu toate acestea nu vine presa. Și înainte de sfârșitul anului, în luna decembrie, pe la jumătate, mai facem o slujbă și ne întâlnim câți ne mai putem întâlni la așa zisa masă a pomului de Crăciun.
În rest se mai întâmplă ca din când în când să fiu contactat de un post de televiziune și de un ziar și așa mai facem cunoscut din ceea ce ar trebui să se știe. Aș vrea să nu se înțeleagă din nimic că ne plângem. Nu ne plângem. Și nici nu ne ducem să ne milogim la nimeni. Când ne ducem, vrem să ne ducem demni.

Au consemnat 
Gabriel Stelian Manea
Cristian Andrei Leonte
redactia@info-sud-est.ro

AVERILE ȘI INTERESELE NECUNOSCUTE ALE CONSILIERILOR MUNICIPALI DIN CONSTANTA

Miliardarii anonimi, săracii faimoși și fascinația profesorilor universitari pentru Partidul Social Democrat


  Conform declarației de avere,  
  viceprimarii Constanței sunt cei mai săraci membri ai Consiliului Municipal  

Decebal Făgădău (PSD) are doar un apartament de 65 mp, 
un credit scadent în 2026 și un salariu de viceprimar


foto: www.observator.ro
     Viceprimarul Constanței este cât se poate de modest, n-are bani puși deoparte, n-are case de vacanță și se mulțumește doar cu un apartament de 65 mp. De asemenea, consilierul PSD nu are mașini pe numele lui, nici terenuri. Consilierul social-democrat a vândut, în 2012, un teren în valoare de 50.000 de euro și are un credit de 38.000 de franci elvețieni, scadent în 2026. Pentru funcția de viceprimar, Făgădău primește 37.840 RON/anual. Este membru în ADI Dobrogea, ADI Apă Canal, membru în mai multe consilii de administrație ale unor instituții de învățământ din Constanța, ca reprezentant al Consiliului Local. Este președintele Organizației Municipale PSD Constanța, vicepreședinte al OJ PSD Constanța și membru în Consiliul Național al PSD.

Gabriel Stan (PSD) ține la saltea 100.000 de RON, dar nu a reușit să-și cumpere nici măcar o mașină. Se bucură în schimb de moștenirile soției sale!

foto: www.cugetliber.ro
     Deține 35% dintr-un teren intravilan de 400 mp în Constanța, moștenit de soția sa, precum și 35% dintr-un spațiu comercial de 135 mp și un apartament de 80 mp, moștenite, de asemenea, de Mihaela Stan. Deși îl putem admira mai mereu la volanul unor mașini luxoase, viceprimarul Constanței nu deține nici un autoturism, dar are în schimb bijuterii în valoare de 10.000 de euro și o colecție numismatică, moștenită, în va-loare de 100.000 de euro. Gabriel Stan ține la saltea suma cash de 100.000 RON.
     La capitolul datorii, Stan are patru credite scadente în 2016 și 2018 însumând 46.000 de euro. Singurul venit în anul 2012 a fost suma de 37.840 RON de la Primăria Constanța. Declarația de interese a viceprimarului Stan ne arată că este acționar și asociat la firma SC BILSII ACTIV SRL, membru fondator al Asociației Fair Play, membru fondator și vicepreședinte al consiliului director al Asociației Sportive Futsal Municipal Constanța, președinte al Asociației „Clubul Sportiv Școala de Fotbal Farul Constanța 2010“, dar și vicepreședinte al Organizațiilor Municipală și Județeană a PSD Constanța.

  Virgil Lixandru a intrat în politică având o avere impresionantă: Peste 200 ha de teren, 5  apartamente, o casă de vacanță, 1,3 milioane de euro împrumutați către terți și afaceri prospere.   E de apreciat totuși, având în vedere că unii clădesc astfel de imperii pe parcursul unei întregi  cariere în politică!  

Virgil Lixandru (PNL)

foto: www.cugetliber.ro
     Consilierul local din partea PNL poate fi denumit un adevărat moșier. Acesta este deținătorul a 15 loturi de teren în comuna Cobadin, comuna Chilia Veche din județul Tulcea, comuna Mereni, comuna Corbu și Municipiul Constanța. Astfel, Lixandru are 217 ha de teren agricol, 3318 mp teren intravilan și 550 mp teren extravilan. 
     Și secțiunea „clădiri“ este una impresionantă, consilierul Lixandru având 5 apartamente, o casă de vacanță și două spații comerciale. Dacă însumăm suprafața tuturor clădirilor, Lixandru deține 1723 mp. Consilierul PNL mai are un Mitsubishi și o stație de beton fixă Ocmer Multimix.
Nici la capitolul bijuterii Lixandru nu stă rău, acesta având două ceasuri Breitling, de 5000 de euro, respectiv 6000 de euro, un ceas JWC de 7000 de euro, un ceas Rolex de 12.000 de euro și bijuterii de 20.000 de euro. 
     Are în bancă conturi în valoare de 115.300 de euro, 41.991 RON și și 100 dolari.
     A împrumutat SC EURO VIAL LIGHTING SRL cu suma de 1.351.264 RON, SC EURO VIAL HOLDING SRL cu suma de 157.110 RON, SC CASY PROD SRL cu suma de 214.762 RON, SC CLUB DE VACANCES SRL cu suma de 55.678 RON, SC AGERTRANS SRL cu suma de 1.444.033 RON, SC EURO VIAL WOOD SRL cu suma de 52.800 RON și 524.000 de euro către persoane fizice. În total, Lixandru a împrumutat aproximativ 1,3 milioane euro.
     A avut o datorie de 120.000 euro, scadentă în 2013.
     La categoria venituri, Lixandru a câștigat 65.291 RON ca salariat la SC Euro Vial Lighting SRL, 944.759 RON în calitate de  colaborator al SC WESTWIND WS TUZLA Constanța, 70.226 RON din dividende de la SC G.K SYSTEM SRL Constanța, 3.541 RON din indemnizația de consilier local.
Lixandru este asociat unic la SC EURO VIAL LIGHTING SRL și deține peste 90% din acțiunile SC EURO VIAL HOLDING SRL, SC CASY PROD SRL, SC CLUB DE VACANCES SRL, SC AGERTRANS SRL și SC G.K. SYSTEM SRL. Valoarea totală a părților sociale din aceste firme se ridică la peste 1 milion de RON.
     Declarația de interese menționează faptul că firma deținută de Lixandru, SC EURO VIAL LIGHTING SRL a derulat contracte cu Consiliul Local Valu lui Traian, Consiliul Local Cogealac, ICMET Craiova, Consiliul Local Cumpăna, ENEL Distribuție Dobrogea, ENEL Distribuție Muntenia, Administrația Porturilor Maritime Constanța (contracte în valoare de 341.000 de RON), OIL Terminal, Administrația Bazinală de Apă „Dobrogea-Litoral“.

  Consilierul UNPR are o avere frumușică, a împrumutat aproximativ 700.000 de euro,
  dar datoriile sale sunt copleșitoare: Aproape 2,7 milioane de euro!  


Vasile Roșu (UNPR)

foto: www.ziuaconstanta.ro
     Consilierul UNPR se întrece în avere cu liberalul Virgil Lixandru pentru titlul de cel mai bogat consilier municipal din Constanța. Diferența dintre cei doi este reprezentată de datorii: liberalul are de recuperat, iar uneperistul are de achitat. Acesta se poate lăuda cu mai multe terenuri intravilane și extravilane. Astfel, Vasile Roșu deține 6.780 de mp teren intravilan în Constanța și peste 4 ha de teren extravilan în Constanța, Costinești și Agigea. Pe lângă terenuri, mai deține un spațiu comercial de 884 mp, un apartament de 75 mp, bijuterii în valoare de 2.500 euro, icoane în valoare de 1.500 euro, tablouri de 11.000 euro, 55.000 RON cash și 25.000 euro cash.
     A împrumutat în nume personal nici mai mult, nici mai puțin de 1,28 milioane de RON și 535.000 euro. Firmele împrumutate de Roșu sunt: SC ROVAS CONSULTING SRL, SC DEVELOPMENT ECONOMIC GROUP SRL, SC MULTISERVICE PREMIUM SRL, SC PROMOTION REAL SRL, SC STARTING BASIS SRL, SC ROVAS DIVERTISMENT, SC ROVAS PROFESIONAL SRL. Deși a dat foarte mulți bani împrumut, declarația de avere a lui Vasile Roșu iese în evidență prin datoriile pe care acesta le are la bănci. Acesta are 4 credite bancare la BCR, contractate toate în anul 2010 și scadente în anul 2013, în valoare totală de peste 10 milioane de RON, echivalentul a aproximativ 2,3 milioane de euro. Pe lângă acestea, Vasile Roșu a mai împrumutat de la Nicoleta Roșu 42.000 RON și 100.000 euro, de la Iamandii Cătălin (pe care îl împrumutase cu 300.000 euro) suma de 90.000 euro și mai are un credit bancar, la altă bancă, de 600.000 RON. În total, Roșu are de restituit aproape 2,7 milioane de euro!!!
     În ceea ce privește veniturile, Vasile Roșu a câștigat 6.036 RON ca director general la SC ROVAS CONSULTING SRL Constanța, 3.150 RON din indemniazația de consilier local. La aceste venituri se mai adaugă suma de 21.353 RON din chiria pe imobil de la SC ROMPETROL RAFINĂRIE SA Năvodari. 
     Declarația de interese a lui Vasile Roșu este la fel de bogată ca și cea de avere, consilierul local fiind asociat și administrator a nici mai mult, nici mai puțin de 11 societăți comerciale. Numele cel mai sonor este SC ROVAS CONSULTING SRL Constanța, unde Vasile Roșu deține acțiuni în valoare de 90.500 RON. Vasile Roșu face parte din Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere „Alexandru Ioan Cuza“.


FASCINAȚIA PROFESORILOR UNIVERSITARI PENTRU PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

  Averea și interesele oamenilor
  care se împart între studenți și ședințele de Consiliu Local  

     Consilierii municipali care sunt și cadre universitare la „Ovidius“ (Mărioara Cojoc, Valentin Ciorbea și Răducu Popescu) au frâiele Comisiei pentru activități științifice, învățământ, sănătate, cultură, sport, culte și protecție socială, iar George Papari este membru în Comisia pentru admnistrație publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor și a libertăților cetățeanului. 
Nu putem să nu remarcăm fascinația profesorilor universitari pentru PSD, la fel cum nu putem să nu remarcăm nici fascinația unora dintre studenții acestora pentru același partid. 

Mărioara Cojoc (PSD)

foto: www.ziuaconstanta.ro
Fostul prodecan al Facultății de Istorie și Științe Politice de la „Ovidius“ a pierdut la mustață alegerile parlamentare din 2008 (din partea PSD), dar Mărioara Cojoc s-a reorientat repede și a câștigat un loc de consilier municipal pe listele PSD.
     Mărioara Cojoc este cadru didactic la Facultatea de Istorie și Științe Politice de la „Ovidius”. Pentru cursurile ținute a primit, în 2012, 22.370 RON/an, iar din funcția de consilier a primit 4.168 RON/an. În 2012, consilierul PSD a deținut o funcție de conducere, dar nu la Universitatea „Ovidius”, ci la Universitatea (privată) „Titu Maiorescu” din București, care i-a fost remunerată cu 6.306 RON. Tot la capitolul venituri, trebuie să trecem în revistă și suma de 12.270 RON pentru funcția de „expert pe termen scurt” la Școala Națională de Științe Politice și Administrative. În afară de prestațiile în calitate de conf.univ.dr., Mărioara Cojoc a mai derulat și alte activități, de data aceasta pentru SC SOTI CABLE TV NEPTUN 16% SRL. Nu știm exact des-pre ce este vorba, știm doar că suma primită este derizorie comparativ cu potențialul financiar al imperiului Soti Cable TV: doar 357 RON. În 2006, pe vremea când foștii soți Cojoc, pe lângă echipa profesională (Marian Cojoc era decanul Facultății de Istorie și Științe Politice, iar Mărioara Cojoc era lector), formau și o familie, au cumpărat o casă cu o suprafață de 122 mp. Din păcate, cei doi au divorțat însă, imediat după ce Marian Cojoc fusese numit prorector, iar Mărioara Cojoc fusese numită prodecan. De fostul soț o mai leagă totuși multe: Consilierul PSD are în proprietate un Suzuki Jimny și este cosemnatara a două cre-dite piperate ale cărui titular este fostul soț (79.591 euro și 35.000 euro, scadente în 2030). Pe lângă aceste două credite, Mărioara Cojoc a mai împrumutat bani de două ori de la bancă, iar scadențele, de această dată, vin în 2017 (16.119 RON) și în 2033 (24.000 euro). Consilierul local mai este membru de sindicat la „Ovidius” și are nenumărate funcții în PSD. Dar banii, funcțiile sau datoriile nu mai contează, atunci când ești un om altruist, devotat principiilor și valorilor morale, așa cum Mărioara Cojoc pare a fi din statutul de membru fondator al Asociației „Femeia schimbă lumea”! 

Valentin Ciorbea (PSD)

foto: www.cugetliber.ro
Cadru militar în rezervă și conducător de doctorate la Facultatea de Istorie și Științe Politice („Ovidius“), Valentin Ciorbea, aflat la sfârșitul carierei universitare, s-a „înrolat“ în echipa de consilieri municipiali ai PSD, începându-și astfel cariera în segmentul politico-administrativ. 
     Și Valentin Ciorbea este profesor de istorie în cadrul Universității „Ovidius” din Constanța și primește 22.381 RON/an, iar pentru funcția de consilier primește 4.718 RON/an. Are un apartament de 50 mp, nu are mașini sau terenuri, dar are niște economii frumușele: 164.900 RON. Este membru în Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă, filiala Constanța.



George Daniel Papari (PSD)

foto: www.ziuaconstanta.ro
Devenit prof.univ.dr. la doar 37 de ani (Facultatea de Științe Economice, „Andrei Șaguna“), fiul fostului rector și fratele actualului rector, George Papari a ales tot Partidul Social Democrat, pe listele căruia a câștigat un mandat de consilier municipal în Constanța.
     Fiul fostului rector al Universității (private) „Andrei Șaguna” din Constanța și fratele actualului rector al instituției deține două apartamente (127 mp și 50 mp). Nu are mașini sau terenuri. Acesta a împrumutat suma de 150.000 RON și are un credit scadent în 2032 de aproape 140.000 de euro. De la universitatea menționată, George Daniel Papari a primit 66.114 RON. De la Fundația „Andrei Șaguna” a primit, pentru activitatea științifică, 8.568 RON. Salariul de la Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral ajunge la 34.232 RON, iar pentru că a „condus” SC Miorița 2001 a câștigat 19.272 RON. De la Primăria Constanța, George Papari pleacă acasă lunar, în medie, cu doar 500 RON. Papari este membru AGA în Administrația Portului Constanța.

Răducu Popescu(PSD)

foto: www.cugetliber.ro
Conf.univ.dr. la Facultatea de Educație Fizică și Sport („Ovidius“), Răducu Popescu a fost numit, sub „umbrela“ PSD, șeful ISJ Constanța. În 2012 a câștigat, asemenea celorlați colegi menționați mai sus, un mandat de consilier municipal din partea PSD.
     Actualul Inspector Școlar General al Județului Constanța deține, împreună cu soția sa,  un apartament de 88 de mp și un autoturism Dacia. La capitolul datorii, Răducu Popescu a împrumutat în anul 2010  nici mai mult, nici mai puțin de 50.000 de euro. Din activitatea didactică și cer-cetarea științifică de la Facultatea de Educație Fizică și Sport („Ovidius“), Popescu a încasat în anul 2012 suma de 31.129 RON, dar și-a mai rotunjit veniturile din indemnizația de consilier local de 6.710 RON, dar și din salariul de la ISJ de 20.368 RON.


Iată lista completă cu declarațiile de avere și de interese ale consilierilor municipali!

Denis Ali (PSD)

     Deține 50% dintr-un teren intravilan (534 mp) și 50% dintr-un apartament de 120 mp. Mai are un Ford Mondeo și un Audi Q7. Salariul lui Ali Denis ca scouter la HCM Constanța este de 18.000 RON/an și mai primește și 3.363 RON/an pentru că este consilier local. Este administratorul firmei SC DEN FIL BROTHERS SRL.

Mircea Dobre (PSD)

     Membru de vârf al PSD, Mircea Dobre are trei terenuri intravilane cu o suprafață totală de 400 mp, un apartament imens, de 176 mp, și două spații comerciale cu o suprafață totală de aproape 1500 mp. Nu are mașini pe numele lui. Mircea Dobre a vândut în 2011 către, atenție, SC DOBRE ȘI FIII SRL, un teren intravilan în schimbul sumei de 834.621 RON! În ce privește economiile lui Dobre, declarația de avere a acestuia este incompletă: nu precizează dacă sumele trecute (196.500, 23.921 și 40.103) sunt exprimate în RON, euro sau dolari. Tindem totuși să credem că este vorba de euro având în vedere că doar un teren vândut i-a adus lui Dobre peste 200.000 de euro. Are acțiuni sociale la mai multe firme, pe una dintre ele a și împrumutat-o. Ve-niturile acestuia din dividente și alte surse sunt impresionante: peste 700.000 RON. Mircea Dobre este și Președintele Consiliului de Administrație din cadrul Spitalului de Boli Infecțioase. 

Daniel Georgescu (PSD)

     Are un apartament de 55 mp și un autoturism marca Skoda. Nu are nici credite, nici depozite bancare. Ca director al SC EXPERTISSA Constanța, primește 20.774 RON/anual, ca director general al CN ACN SA primește 34.185 RON/anual, ca membru în Consiliul de Administrație al CN ACN SA mai primește 147 RON, iar pentru că este consilier local primește 6.540 RON/anual. 

Temur Ibraim (PSD)

     Are un teren intravilan în Capidava, Topalu (1005 mp), un apartament de 63 mp și o casă de locuit de 266 mp, ambele în Constanța. Deține bijuterii în va-loare de 6000 de euro, iar la capitolul venituri, Ibraim a primit 30.000 RON ca șef serviciu RATC, iar din indemnizațiile de la Consiliul Local Municipal, consilii de administrație și acti-vitate sindicală primește 15.500 RON. Ibraim a mai obținut 6000 RON ca membru în CA al SC CLEAN CONTROL ITC  SRL. 

Carmen Onciu (PSD)

     Consilierul PSD are un teren de 808 mp în Constanța și un teren agricol de 2500 mp în Corbu. Onciu se desfată într-un apartament de 208 mp în Constanța și conduce un Renault Clio. Consilierul schimbă bijuteriile ca pe șosete, acestea va-lorând nu mai puțin de 70.000 de euro! Social-democrata plătește și rate la bancă pe măsură, pentru un credit scadent în 2034, în va-loare de 149.516 euro. A câștigat suma de 14.080 RON de la SC MEDA ESTHETIC SRL (unde are 50% dintre acțiuni), iar din indemnizația de consilier a primit 7.182 RON/an.  Este membru în Colegiul Medicilor din România. 

Gabriel Pîrvulescu (PSD)

     Consilierul PSD nu deține nici terenuri, nici bunuri mobile, având, în schimb, doar un autoturism Jeep din 2007. A împrumutat unei persoane fizice suma de 5.000 de euro. 
La capitolul venituri, consilierul Gabriel Pîrvulescu nu și-a declarat sumele încasate pe anul 2012 ca director la SC Tomis Marina Management SRL Constanța, din indemnizația de consilier local și nici din indemnizația de membru în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile S.A. Agigea. La capitolul „venitul anual“, Pîrvulescu a completat doar „conform adeverință de venit nr. (...)“, fără a specifica sumele încasate. Conform legii, „inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor menționate se pedepsește penal“.

Ioan Răsăuțeanu (PSD)

     Deși este asociat unic la SC SOCIAL GRUP ADVERTISING SRL Constanța, președinte al Asociației pentru Solidaritate și Libertate Pro Charta, vicepreședinte al Asociației pentru Dezvoltarea de Sud a Litoralului Românesc EUROLITORAL, dar și manager general al Grup Local Dobrogea Nord, vicepreședintele TSD național nu deține nici terenuri, nici clădiri în proprietate. Are, în schimb, un Volkswagen  și venituri de 2.697 RON din indemnizația de la Primăria Constanța. Deși este expert fonduri structurale la Asociația Europa pentru Dezvoltare Umană Câmpulung și primește pentru asta, anual,  69.306 RON, Răsăuțeanu nu știe să scrie corect numele munici-piului: consilierul crede că toponimul este format din două cuvinte: „Câmpu Lung“ 

Vasile Chirondojan (PSD)

     Administratorul SC MAMAIA 2000 SRL și președintele Clubului Sportiv Cleopatra deține două loturi de teren intra-vilan, unul de 455 mp și unul de 1305 mp, un apartament de 67 mp, o casă de vacanță de 285 mp și un spațiu comercial de 2170 mp. Nici la capitolul autovehicule nu stă mai prost, Chirondojan având o Dacia Papuc, un Mercedes și un Mercedes Benz. Nu are credite, nu are debite.
Ca administrator al Complexului Cleopatra din Mamaia, Vasile Chirondojan a avut un venit de 1.402.265 RON. 

George Vișan(PSD)

     Consilierul PSD deține un teren agricol de 550 mp în Tuzla, un apartament de 46 mp în Constanța și un autoturism Renault din 2008. Vișan are mai multe conturi în RON și în euro, însă soldurile acestora sunt indes-cifrabile în declarația de avere, la fel ca și valoarea împrumuturilor acordate în nume personal. 
     La capitolul venituri, Vișan a încasat în 2012 suma de 51.098 RON ca director comercial la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța SA, 7.020 RON din indemnizația de consilier local și 11.876 RON pentru management la Visage Intelligent Solutions SRL Constanța. Vișan este membru AGA la RADET Constanța. 

Ana Marcu(PNL)

     Consilierul PNL deține un teren agricol de 9,5 ha în Ovidiu, un apartament de 66 mp și o casă de 123 mp, două conturi de 4.616 euro și 1.700 RON și două credite bancare, unul de 160.182 euro, scadent în 2031, și unul de 9.687 euro, scadent în 2021. 
Veniturile Anei Marcu în 2012 a fost compus din 180.902 RON din activitatea bancară de la Bank of Cyprus, 22.000 RON din închirierea unui imobil, 3.200 RON dintr-un contract de arendă și 3.541 din indemnizația de consilier.

Radu Matei (PNL)

     Consilierul PNL deține un teren intravilan de 382 mp în Ovidiu. Este administratorul firmei SC The Green Seas World SRL și a câștigat, în 2012, 9.636 RON ca agent vânzări la propria firmă, 19.600 RON în calitate de consilier al Ministrului Culturii, 3.741 RON din dividende de la SC The Green Seas World SRL și 3.462 RON din indemnizația de consilier local.

Tudorel Chesoi (APC)

     Deține un teren intravilan de 705 mp în Constanța, un autoturism Dacia Logan și a împrumutat în nume personal firma SC ANDALEX SRL cu suma de 96.321 RON, SC TROMPY COMPANY SRL cu suma de 46.647 RON. Țărănistul a încasat în 2012 12.974 RON din salariul de la SC ANDALEX SRL Constanța. Declarația de avere nu arată că Tudorel Chesoi a încasat vreun leu de la Primăria Constanța. Este administratorul firmei SC TROMPY COMPANY SRL Constanța.

Perodin Dede(PP-DD)

Fie pentru că, poate, Perodin Dede tânjește la averea colegului său, fie pentru că, poate, își ascunde propria avere în spatele uneia mai modeste, pe site-ul Primăriei Constanța, în dreptul consilierului PP-DD apare declarația de avere a social democratului Mircea Dobre. 
Cel mai probabil, însă, la mijloc este vorba de o eroare tehnică provocată de administratorul site-ului. Dar, totuși, unde este declarația de avere a lui Perodin Dede?

Florin Gheorghe (APC)

     Fostul candidat la funcția de președinte al Consiliului Județean Constanța deține o casă de locuit de 162 mp, însă, conform declarației de avere, nu se știe în ce localitate se află acest imobil. Consilierul Florin Gheor-ghe mai deține un Peugeot 607 și un Dodge Caliber și a vândut un apartament în 2012 cu suma de 37.000 euro. Acesta are 29.000 euro și 30.000 RON în conturi bancare și a câștigat, în 2012,  suma de 7.800 RON din salariul de la SC PALUANI SRL, al cărei admi-nistrator este, și 8.400 RON din indemnizația de la Primăria Constanța.

Iustin Fabian Roman (APC)

     Este administratorul firme-lor SC NOBLESS DESIGN SRL și SC GAMARO BLACK SEA SRL (valoarea totală a părților sociale este de 15.926.980 RON), dar și asociat la SC RABOTA SRL și SC MOBEXPO PROD SRL. Deține opt loturi de teren intravilan în Constanța, Ovidiu, Cumpăna și Costinești, ce însumează 2.740 mp, două apartamente de 60 mp și trei case de locuit, de 96 mp, 119 mp, res-pectiv 223 mp, dar și o casă de vacanță de 99 mp.  
     Are conturi bancare de 437.000 RON și aproape 16.000 euro. Iustin Fabian a împrumutat firma SC GAMARO CONSTRUCT SRL cu suma de 529.336 RON. La capitolul venituri, consilierul PDL se poate lăuda în 2012 cu un salariu de director al SC GAMARO CONSTRUCT SRL de 5.858 RON și o indemnizație de consilier local de 2.908 RON. A mai obținut venituri de 24.420 RON din chirii, 7.786 RON din dobândă bancară, 38.050 euro din vânzarea unui imobil și a unor terenuri în Cumpăna dar și 9.000 euro din închirierea unor camere în timpul sezonului estival.

Sorina Tușa (APC)

     Deține un teren arabil de 2 ha în Sinoe, două apartamente în Constanța și un autoturism Volkswagen din 2006. Sorina Tușa are datorii la bancă în valoare de 36.700 euro. Ca avocat, consilierul PDL a câștigat 80.000 RON și, din indemnizația de la Primăria Constanța, suma de 3.600 RON. Sorina Tușa este membru în Asociația Viitorul pentru Toți și asociat în firma SC EMS SRL. 

Gabriel Candindatu (PP-DD)

     Consilierul din partea PP-DD deține 13 ha de teren arabil în Cogealac, un apartament de 60 mp în Constanța, o casă de locuit de 70 mp în Cogealac, un spațiu de producție de 2.300 mp în Cogealac și un autoturism Ford. La capitolul venituri, Candindatu a înregistrat în 2012 un câștig de 3.000 euro din închiriere teren în Cogealac, 8.000 de RON din vânzarea cerealelor și 7.000 de RON din indemnizația de consilier.

Valentin Mihai Șurghie (PP-DD)

     Consilierul PP-DD deține două terenuri intravilane în Năvodari și Agigea de 2.000 mp, respectiv 5.000 mp, și trei loturi de teren agricol, în județul Vrancea, ce însumează 1,5 ha. Șurghie mai deține un apartament în Constanța de 57 mp și două macarale Telemac HT 12.5.
Șurghie este administratorul a patru firme: SC STRUCTURI DIN OȚEL SRL Constanța, SC METAL CONSTRUCT SRL Constanța, SC SIDEX SRL Constanța, SC LABORATOR SIDEX SRL Constanța și președinte al Asociației Club Sportiv Metalul Constanța.
     La capitolul venituri consilierul PP-DD a obținut 60.854 RON din salariul de la SC STRUCTURI DIN OȚEL SRL, 3.541 RON din indemnizația de consilier local, dar deține și părți sociale la SC STRUCTURI DIN OȚEL SRL în valoare de 907.800 RON.

Harry Michelle Boiagian (UNPR)

     Consilierul UNPR deține un teren intravilan de 400 mp în Constanța, o casă de locuit de 438 mp și un VW Polo. Pe lângă acestea, Boiagian mai are bijuterii în valoare de 2.500 euro, tablouri de 3.500 euro și un cont de 2.000 RON. Creditul bancar scadent în 2029 se ridică la suma de 96.733 euro. Boiagian a câștigat în 2012 suma de 55.518 RON din salariul de la DRC SUDEST, iar declarația sa de avere nu conține veniturile încasate din indemnizația de consilier local.  Harry Boiagian este asociat în trei firme: SC INTERNA-ȚIONAL MANPOWER RECRUITMENT AGENCY SRL, SC PROFESSIONAL RECRUITMENT SERVICES SRL și SC IMRA GROUP SRL.

(Toate informațiile furnizate în acest supliment sunt preluate din declarațiile de avere și interese ale consilierilor municipali, completate în anul  2013 și publicate pe site-ul oficial al Primăriei Constanța)

Andreea Pavel
Cristian Andrei Leonte
redactia@info-sud-est.ro