20 ian. 2014

TOTUL DESPRE CUPLUL MAZĂRE - CONSTANTINESCU

Din presă, la DNA
Cum au ajuns Radu și Nicușor „baronii de la malul mării“?

I. GENEZA. MARINĂRIE ȘI PRESĂ

     Dacă Nicușor Constantinescu ar fi devenit student imediat după terminarea liceului (și nu doi ani mai târziu, așa cum s-a întâmplat), nu l-ar fi întâlnit pe Radu Mazăre decât pe holurile facultății, ori ar fi auzit de el în cercurile Ligii Studenților a cărei conducere a fost preluată de actualul primar cu doar două zile înainte de uciderea soților Ceaușescu. Dar se pare că nimic nu este întâmplător și destinul îi aduce împreună încă din vremea studenției, într-o perioadă socio-politică tulbure, în care cei doi devin camarazi de nedespărțit. Relația fatidică a celor doi avea să fie consolidată și nu uzată de tot ceea ce avea să urmeze.

1. Familie și studii

     Nicușor Constantinescu s-a născut pe 29 noiembrie 1966, a absolvit Liceul Mihai Viteazu din Ploiești (1982-1985), iar de-abia doi ani mai târziu a devenit student la Facultatea de Electromecanică din cadrul Institutului de Marină Civilă din Constanța, susținându-și licența, în 1991, pe specializarea Inginer Electromecanic. În prezent, Nicușor Constantinescu este căsătorit cu Codruța Mihaela Constantinescu și are doi copii, pe Smaranda și Ștefan.
     Radu Mazăre s-a născut doi ani mai târziu decât Nicușor Constantinescu, pe 5 iulie 1968, și urmează cursurile secției de matematică-fizică în cadrul Liceului nr. 4 din București. Ulterior, în 1987,  Radu Mazăre devine colegul lui Nicușor Constantinescu la Facultatea de Electromecanică din cadrul Institutului de Marină Civilă din Constanța. Radu Mazăre are un copil, Răducu Mazăre, și a devenit simbolul burlacilor excentrici din România.

2. Marinarii-jurnaliști

     Nici unul dintre cei doi nu a profesat în domeniul în care s-au specializat pe băncile facultății. Imediat după terminarea studiilor universitare, Mazăre și Constantinescu au intrat la braț în lumea presei locale de opoziție, cvasi-absentă pe atunci. Nu e de mirare deci că fondarea unui trust de presă opozant regimului Iliescu din anii `90 i-a făcut rapid celebri. E drept totuși că opoziția a durat doar până la schimbarea partidului politic, Radu Mazăre părăsind PD pentru PSD, după ce partidul din urmă a câștigat alegerile din 1996.
   
     Februarie 1990 - Radu Mazăre pune bazele săptămânalului „Contrast” unde exercită și funcția de redactor-șef. În 1991, publicația este distribuită la nivel național și, spune Radu Mazăre în CV, „intră în topul celor mai importante publicații de gen din România” la acea vreme. În tot acest timp, Nicușor Constantinescu este redactor și membru în Consiliul Director al publicației (în perioada 1991-1992).

     1992 - Mazăre devine fondatorul cotidianului constănțean „Telegraf”. El este redactor-șef, iar prietenul său Nicușor este redactor și membru în Consiliul Director al SC Express SRL, editor al publicației.

     1993 - Conform informațiilor apărute ulterior în presa centrală, în 1993 Radu Mazăre este condamnat definitiv pentru vătămarea gravă a unei persoane într-un accident rutier provocat de actualul primar în anul 1991. Pedeapsa: Radu Mazăre a fost arestat la locul de muncă pentru un an de zile, susțin jurnaliștii de la Romania TV. „Mi-e greu să-mi aduc aminte ce s-a întâmplat atunci, acum mai bine de 20 de ani! Parcă m-am înţeles cu victima, da, aşa a fost, dar să ştiţi că m-am lovit şi eu foarte rău, am avut fractură de femur, era să mor (...) Cât despre executarea pedepsei cu închisoarea la locul de muncă, vă spun sincer că n-a însemnat nimic pentru mine, eram redactor-şef şi făceam ce voiam eu, scriam ce voiam eu. Parcă, parcă, dacă-mi amintesc bine, din salariu îmi era reţinută lunar o parte, care ajungea la autorităţi“, a declarat Radu Mazăre, pentru Wowbiz.

     1995 - Una dintre companiile unde Radu Mazăre este acționar preia pachetul majoritar de acțiuni al firmei din spatele postului local Tv Neptun. Un an mai târziu Mazăre este ales parlamentar, iar Nicușor Constantinescu este numit administratorul firmei SC Xenoti SRL (1996-2000).

     1995 - Pe 4 aprilie 2013, jurnaliștii de la România Tv au mai publicat un articol conform căruia Radu Mazăre a mai fost condamnat la închisoare și în 1995, pentru calomnie și insultă. „Din pedeapsa de şapte luni, Mazăre a executat însă doar trei, fiind graţiat de preşedintele de atunci al României, Ion Iliescu”, mai precizează romaniatv.net. (De menționat ar mai fi că „Măi, animalule”, celebra replică a lui Ion Iliescu din anii `90, i-a fost adresată unui jurnalist din trustul de presă al lui Mazăre). În 2004, Radu Mazăre a câștigat procesul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului care a condamnat România pentru violarea articolului 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului privind libertatea de expresie. „Da, am câștigat la CEDO, dar banii pe care i-am plătit atunci, în România, pentru daune morale, nu i-am mai primit înapoi”, a declarat Radu Mazăre pentru „Jurnalul de Nord-Vest”.

II. POLITICĂ. MONOPOL ȘI MAȘINĂRIE DE VOT

     Adevărat că încurcate sunt căile Domnului: Cariera de jurnalist a lui Radu Mazăre se oprește brusc în 1996, cu o condamnare pentru calomnie și insultă, o grațiere din partea lui Ion Iliescu și un loc în Parlamentul României din partea Partidului Democrat.

1. Din presă, în politică

     1996 - 2000 - În anul 1996, Radu Mazăre devine parlamentar al PD. Un an mai târziu acesta demisionează din partid, motivându-și decizia prin existența „discrepanţelor dintre promisiunile electorale şi realităţile guvernării”. Rămâne independent pe tot parcursul mandatului de parlamentar. Pesemne pregătindu-și candidatura la primărie, Radu Mazăre își consolidează notorietatea prin donarea salariului de primar către școli, cămine de bătrâni sau persoane nevoiașe (și nu uită să facă publice acțiunile lui) și fondează cantina Fair-Play unde peste 200 de pensionari și copii abandonați primeau o masă caldă zilnic. În 1998 își întregește trustul de presă prin fondarea postului de radio Neptun. În tot acest timp, bunul său prieten Nicușor Constantinescu administra firma SC Xenoti SRL și prospera în mediul de afaceri.

     2000 - 2004 - În anul mult anunțatei și așteptate Apocalipse, Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu intră în administrația locală. Mazăre câștigă pentru prima oară alegerile pentru funcția de primar al municipiului Constanța (ca independent), cu 66% din voturile electoratului, iar Constantinescu devine consilier municipal. În acest moment începe „Era Mazăre” pentru municipiul Constanța, nici un partid politic neputând sau nevrând să mai identifice un contracandidat cu șanse reale pentru primărie. În 2003, primarul independent devine liderul Organizației Județene a PSD și se pregătește să candideze pentru a doua oară la Primăria Constanța. Cu PSD la guvernare, la președinție, în Parlament și la Primăria Constanța, și cu un primar care are de partea sa cel mai pu-ternic trust de presă local, opoziția politică și media din municipiu se transformă mai degrabă în disidență. Iluminatul public, reabilitarea stradală, construirea Aqua Magic, reabilitarea stațiunii Mamaia sunt câteva dintre proiectele cu un impact foarte puternic asupra electoratului constănțean.

2. Extinderea influenței

     2004 - 2008 - La brațul prietenului său Radu, portavocea esențială în campania din 2004, Nicușor Constantinescu câștigă lejer președinția Consiliului Județean Constanța, din partea PSD. Nici pentru el, partidele politice nu pot să identifice un contracandidat credibil. Evident, Radu Mazăre (tot PSD) completează tandemul cu administrația municipală, câștigând alegerile locale pentru a doua oară, fără bătaie de cap. În anul 2004, Traian Băsescu devine președinte, iar PSD intră în opoziție. Este momentul în care cuplul Mazăre-Constantinescu conștientizează că trebuie să își identifice electoratul-țintă și să-l fidelizeze. Astfel, „cornul și laptele” lui Năstase se transformă în subvenții la căldură și pachete lunare pentru nevoiași, cadouri și rechizite pentru copii. O idee genială, plătită din buzunarul celorlalți constănțeni, dar care avea să le consolideze puterea în municipiu și județ. Și tinerii au devenit rapid „fani Mazăre” în urma construirii locuințelor ANL, a City Mall și a telegondolei, dar și datorită încurajării construirii cluburilor din stațiunea Mamaia. Odată încrederea și puterea electoratului câștigate, avea să urmeze extinderea influenței în partid, implicit în viața politică.

     2008 - 2012 - Cuplul Mazăre-Constantinescu câștigă alegerile fluierând. În afară de construirea cartierului de locuințe sociale Henri Coandă și de inaugurarea pasarelei din Mamaia, prea multe proiecte ample nu s-au desfășurat în acest mandat. Pentru a treia oară ales primar, Radu Mazăre își consolidează mai degrabă statutul de burlac excentric, se înconjoară de tinere semi-îmbrăcate, face deliciul moderatorilor de emisiuni tip can-can și apare tot mai des pe prima pagină a tabloidelor. Se preocupă mai mult de imaginea lui mondenă, de promovarea vieții de noapte și a cluburilor din Mamaia, defilarea carelor alegorice în stațiune, după modelul brazilian, devine o regulă impusă de Primăria Constanța. Este momentul în care, în paralel cu excentrismul său, își dezvoltă discursul anti-Băsescu, din cauza „proceselor-politice” la care este chemat din cauza „lui Băsescu și slugoilor de la DNA”. Vocabularul colorat al primarului, vacanțele exotice și nopțile pierdute de acesta prin cluburi prind excepțional în rândul tinerilor și, culmea, popularitatea sa crește fulminant în rândul studenților (cu precădere a celor umaniști) care se înrolează în masă în PSD. Având și tinerii, și bătrânii de partea sa, Mazăre își consolidează atitudinea de jupân și apar replici de genul: „Ar trebui să-mi ridicați statuie”, „Taxa costă atât pentru că așa vreau eu. Dacă mă supărați o să coste și mai mult!”, „Milogule!” și a culminat, în 2014, cu „Să vă ferească Dumnezeu să ajung eu la Putere!” etc.
     În tot acest timp, la polul opus, Nicușor Constantinescu se preocupă doar de politică și administrație și își consolidează puterea prin județ și în partid, profitând de perioada marilor proiecte derulate cu fonduri europene. Cofinanțările, venite în mare parte de la Consiliul Județean, îl transformă pe Constantinescu în jupânul fondurilor, cel care hotărăște prioritățile din localitățile constănțene. Implementarea sistemelor de canalizare, reabilitarea iluminatului public și asfaltările, construirea sau reabilitarea grădinițelor, școlilor, căminelor culturale sau a bisericilor sunt proiectele pe care Nicușor Constantinescu avea să le invoce în campania care îl aștepta în 2012.

     Și pentru ca tabloul să fie complet, girul spiritual le-a fost dat de însuși Înalt Prea Sfinția Sa Teodosie, nelipsit de la inaugurările investițiilor din județ și municipiu, vizibil atașat de cei doi, în special de Radu Mazăre, simbolul vieții de noapte și un rival convins împotriva Tainei căsătoriei.

3. Locomotiva PSD

     2012 - Pe un fond feroce anti-Băsescu, după două suspendări eșuate, tăieri salariale însemnate în timpul guvernului Boc, și un blocaj economic parcă fără de sfârșit, Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu își reconfirmă funcțiile, de data aceasta în cadrul alianței USL.  Practic, influența lor asupra electoratului este dublată de curentul anti-PDL/Băsescu. Locomotiva PSD de la Constanța reușește astfel să scoată din anonimat și să trimită în Parlament candidați precum Radu Babuș și Mircea Titus Dobre (PSD), și să reconfirme alții precum Cristina Dumitrache și Manuela Mitrea (PSD).

4. Relația cu centrul

     Cu toate acestea însă, deși rezultatele politice ale celor doi au fost, pentru PSD, printre cele mai favorabile din țară, se pare că atacurile repetate ale acestora îndreptate către șefii PSD de la București au atârnat mai greu în relația cu centrul. Zvonurile conform cărora cuplul Mazăre-Constantinescu nu este văzut cu ochi buni „la centru” au devenit tot mai frecvente și culminează cu pierderea alegerilor de către Nicușor Constantinescu, în favoarea lui Marian Oprișan, în două rânduri: Prima oară pierde președinția Uniunii Consiliilor Județene și a doua oară vicepreședenția PSD pe Regiunea Sud-Est. Cele două eșecuri consecutive anunțau la acea vreme intrarea celor doi buni prieteni de la Constanța într-o perioadă de izolare politică.

Reacțiile liderilor politici județeni după „invitarea“ lui Nicușor Constantinescu la audieri


IV. JUSTIȚIE. RĂZBOIUL ÎMPOTRIVA DNA

     „Cu cât te sui mai mult în copac, cu atât ți se vede mai mult fundul”, este o vorbă înțeleaptă din bătrâni. După ce au ajuns la un nivel de încredere și notorietate în rândul electoratului la care mulți politicieni și-ar fi dorit să ajungă, perioada de liniște pentru cei doi buni prieteni avea să se sfârșească. În 2008 se ascute războiul pe care Mazăre îl duce împotriva „slugoilor lui Băsescu” (și început în 2005, odată cu urmărirea penală), făcând referire la procurorii din cadrul DNA, care i-au trimis în judecată pe el și pe Nicușor Constantinescu pentru o presupusă „păgubire a statului cu 114 milioane de euro, prin retrocedarea ilegală a circa 100 de hectare de teren situat în Constanța”, în perioada 2002-2005, arăta comunicatul DNA (Procesul este și în prezent în derulare). Pe 5 august 2008, în toiul războiului, Mazăre a postat pe blogul său: „Mascarada în care joacă, de patru ani de zile, Băsescu şi slugoii lui, actori de cea mai joasă speţă, este din nou pe scenă. Miercuri însă, am aflat cu stupoare, după ce domnul Morar a fost obligat să execute sentinţa prin care am câştigat împotriva DNA-ului, care mi-a plătit daune, că instituţia cu pricina mi-a calculat prejudiciul de 100 de milioane de euro cu un contabil de bancă, consilier de credite, şi cu un topograf măsurător, angajaţi ai DNA-ului. Slugoiul-şef de la DNA a cerut la Curtea de Apel Constanţa o suspendare provizorie a executării sentinţei prin care eu am câştigat daune şi i-am obligat să-mi arate ce pregătire profesională au aceşti specialişti care spun că aş fi furat o sută de milioane de euro.S-a judecat şi a pierdut. Şi aşa şi trebuie să se întâmple dacă justiţia nu este legată la ochi”.

1. Episodul „Retrocedările“ și reflectarea în presă 

     La acea vreme, declarațiile lui Mazăre țineau prima pagină a ziarelor și erau citate în toate buletinele de știri. Tirul de acuzații și insulte s-a repetat de curând, de data aceasta în episodul Nicușor-DNA (când președintele CJC a fost adus cu forța la audieri), care a căpătat o amploare copleșitoare în toată presa românească. Acuzele și reacțiile celor doi buni prieteni au depășit orice imaginație: „Cerem Parlamentului desființarea DNA”, „Păi, bă, nenorociţilor, nu suntem de ani de zile fugăriţi de procuratură şi târâţi prin procese? Fugeam de o mie de ori dacă ne-ar fi fost frică!”, „Nu ştiu ce putere are USL să schimbe lucrurile acestea, nu ştiu ce putere nu are, dar să-i ferească sfântul să ajung eu la putere pe toţi ăştia din servicii. Eu nu sunt USL, eu sunt Mazăre!”, „Justiția face ce vrea în România? Nu contează că USL e la guvernare?” sunt doar câteva dintre replicile „la cald” ale cuplului Mazăre-Constantinescu.

2. Reprezentanții partidelor politice despre scandalul Nicușor - DNA

     Contactați telefonic pentru un punct de vedere cu privire la atitudinea celor doi după episodul Nicușor-DNA, liderii județeni ai partidelor politice au blamat dur replicile acestora, cu excepția PNL, partenerul de alianță al PSD.

Gigi Chiru, liderul PDL Constanța: „Îi compătimesc. O să asistăm la decăderea clanului Mazăre-Constantinescu”

     „Nu este pentru prima oară când cei doi lideri constănțeani sfidează legea, bunul simț și logica administrativă și politică. Astfel de atitudini sunt de evitat și cred că în perioada următoare o să asistăm la decăderea regimului autonom Mazăre-Constantinescu. Până la urmă și cei care se cred nemuritori,  inamovibili și invincibili ajung, mai devreme sau mai târziu, atunci când comit infracțiuni, să plătească. Indiferent cum ne numim, ce funcții avem sau ce avere am acumulat, eu cred că bunul simț, educația și respectul față de comunitate ne obligă să respectăm legea și toate rigorile impuse de societate. Este de preferat ca astfel de atitudini să fie evitate de orice politician. Chiar dacă nu și-au propus asta, acești domni, Mazăre, Constantinescu, Dragnea, Oprișan și alți baroni, devin, pentru copiii noștri, niște modele defectuoase și greșite. Este extrem de grav. Îi compătimesc pe acești domni. I-am considerat și îi consider răul cel mare pentru județul nostru și niște adversari cu care trebuie să lupt pentru a-i face să înțeleagă că a noastră comunitate este reprezentată de cei mulți și nevoiași și că Europa înseamnă și Constanța. Astăzi îi compătimesc și vor ajunge să plătească. Din nefericire pentru ei, care ar fi putut să înțelegeă mai demult că trebuie să respecte societatea, banul public și legea și să ne scutească pe noi de spectacolul organelor de cercetare care îi vizează, vor plăti și vom asista în perioada următoare la decăderea clanului Mazăre-Constantinescu. Niciodată nu trebuie să te bucuri de răul altuia, dar am fi putut să fim scutiți de atitudinea obraznică a celor doi. Ne-ar fi putut bucura viața cu o atitudine gospodărească și bună. După 10 ani în care am plătit doar noi, constănțenii, cei doi mari lideri vor ajunge să răspundă în fața legii”.

Claudiu Palaz, președintele OJ PMP Constanța: „Nicușor s-a purtat ca un iepure fricos. De ce nu se tratează în Constanța, la medicii pe care i-a hulit?”

     „Poziția mea în ce-l privește pe Radu este următoarea: Dumnezeu se uită și la oameni, dacă tot invocă divinitatea când spune <<Să vă ferească Dumnezeu să ajung eu la Putere!>>. Să vrea e una, să poată e alta. Nu este el în măsură să invoce puterea divină când promovează desfrâul. Sunt total opusul lui Radu Mazăre din toate punctele de vedere. În ceea ce-l privește pe Nicușor, ca bărbat sunt profund dezamăgit de modul în care s-a purtat, ca un iepure fricos! Mă așteptam să aibă o purtare de om decent, demnă de un bărbat adevărat. Trebuia să se ducă la DNA să-și susțină nevinovăția, dacă tot spune că e nevinovat. Faptul că instanța i-a anulat cele 10 zile este cât se poate de clar că e ceva putred la mijloc. Se poate tratata în Spitalul Județean Constanța, la medicii pe care se lăuda că i-a adus. Sau la medicii pe care i-a blamat și i-a hulit! DNA este necesară în România și susțin această instituție care își face treaba. Cât despre comunicatul Consiliului Județean Constanța, să știți că această instituție reprezintă tot punctul de vedere al lui Nicușor. Dacă eram eu în locul lui Bola îi făceam plângere penală pentru declarațiile împotriva Justiției!”

Maria Stavrositu, vicepreședinte al PNȚCD la nivel național: „Să ceri desființarea unei instituții ca DNA înseamnă să ceri întoarcerea în bezna trecutului”

     „Declarațiile liderilor USL  sunt total nepotrivite. Orice persoană cu responsabilități în stat  are datoria unei conduite publice în sprijinul autorităților. Atunci când o persoană e citată de un organ de cercetare, are datoria de a sprijini mersul unei anchete cu toate informațiile de care dispune. Cu atât mai mult cu cât persoana are și o demnitate publică. Să  ceri desființarea unor instituții - piloni ai oricărui stat de drept european așa cum România tinde să fie, înseamnă să ceri întoarcerea în bezna trecutului, să irosești toate eforturile făcute de români în ultimii ani pentru ca România să se alinieze statelor europene”.

Dănuț Culețu, președintele OJ FC Constanța: „Dragi colegi politicieni, opriți aceste tunuri îndreptate către statul de drept!”

     „Dincolo de faptul că declarațiile politice pot avea o doză de neobișnuit, ca să fiu elegant, aceste declarații sunt mult prea grave pentru a le accepta. Nu suntem la prima abatere în ceea ce privește statul de drept, România are deja probleme și există o lipsă de încredere majoră a aliaților noștri. Genul acesta de declarații nu fac decât să ne decredibilizeze mai mult și să pună un stigmat nemeritat asupra noastră. Puterea judecătorească este foarte importantă într-un stat de drept, iar aceste declarații au fost făcute când nemulțumirea și frustrarea lor au depășit limitele. Au lovit fundamental în statul de drept. Somnul rațiunii naște monștri, iar dacă nu vom lua atitudine împotriva acestor reacții și declarații, toate, nu numai cele două, nu vom face decât să decredibilizăm mai mult România. Chiar vă rog să transmiteți mesajul meu foarte clar și puternic: Dragi colegi politicieni, opriți aceste tunuri îndreptate către statul de drept și credibilitatea acestuia!”

Gheorghe Dragomir, președinte OJ PNL Constanța: „Într-un fel au dreptate, nu contest ce invocă, dar ar trebui să fie mai moderați în declarații”

     „Sunt declarații sub amprenta emoțională. E de înțeles o asemenea reacție. Fiecare știe foarte bine ce a făcut și de ce se consideră maltratat, bruscat sau obstrucționat. Într-un fel au dreptate, nu contest ce invocă, dar nu poți vorbi astfel. Cred că ar trebui să dăm dovadă de mai multă abținere când suntem în funcții publice. Pe fond le dau dreptate, dar pe de altă parte când îți asumi o funcție publică trebuie să te abții, să fii mai moderat în declarații”.

Radu Mazăre, președintele OJ PSD Constanța: „Păi, băi, nenorociţilor de procurori, Nicuşor e de zece ani cu mine în procese. Suntem acuzaţi, suntem judecaţi şi n-a părăsit nimeni România!”

     Pe site-ul oficial al PSD Constanța, sunt publicate reacțiile mai multor politicieni și persoane publice. Dintre acestea, redăm declarația lui Radu Mazăre:  „Nu mi-am imaginat că poate exista atâta ticăloşie, atâta lipsă de Dumnezeu şi de suflet. Nicuşor Constantinescu are un diagnostic medical foarte grav, confirmat în Germania. Avocatul le-a comunicat celor de la DNA şi procurorului acum două zile. Le-a explicat că trebuie să plece în SUA, să facă o intervenţie chirurgicală de urgenţă. Este o chestiune, aş putea spune, chiar de viaţă şi de moarte. Procurorii l-au urmărit pe Nicu, au văzut că se duce la Ambasada Americii să ceară viză, i-au dat interdicţie de a părăsi ţara, sub pretextul că ar vrea să fugă în America. Păi, băi nenorociţilor de procurori, Nicuşor e de zece ani cu mine în procese. Suntem acuzaţi, suntem judecaţi şi n-a părăsit nimeni România. Dacă omul v-a arătat că merge la o intervenţie chirurgicală, v-a şi spus unde, cum puteţi să scrieţi că vrea să fugă din ţară? Cât despre acuzaţii… sunt nişte bazaconii: că de ce a cumpărat de la o societate de stat pomi ca să împădurească judeţul sau că de ce a făcut perdele forestiere sau că de ce a făcut livezi de pomi fructiferi în curte? În orice caz, România la ora actuală este condusă de un sistem de securişti care a penetrat tot ce înseamnă justiţie: de la procuratură la judecători, la toate instituţiile statului. De fapt, Revoluţia ne-a fost furată, am scăpat de securişti atunci şi acum îi avem într-o nouă formă, cu faţa vizibilă, procuratura!”

3. Cum se vede în Parlamentul European?

Sebastian Bodu, europarlamentar PDL:„Ne afectează declarațiile celor doi, dar nu pentru că ar fi auzit cineva de ei la Bruxelles, ci pentru că PSD nu s-a delimitat de ei“ 

     „Din păcate Constanța e un stat în stat. Un fel de Napoli al României unde legea o fac cei doi corifei PSD. Probabil că ne afectează declarațiile celor doi, nu pentru că ar fi auzit cineva de ei la Bruxelles, ci pentru că nimeni din conducerea centrală a PSD nu s-a delimitat de ele. A fost o reacție la nervi a lui Mazăre. Influența lui nu trece de podul de la Cernavodă. Deci nu va ajunge el la pu-tere niciodată. Așa că rade ce poate, dar în Constanța. Din nefericire pentru constănțeni și din fericire pentru ceilalți. Mi-aș dori ca cineva să poată schimba prin vot această plagă locală, dar nu știu cine ar fi acela.

Primarii despre Nicușor Constantinescu și relațiile acestora cu Consiliul Județean

III. ADMINISTRAȚIE. DISTRIBUIREA BANILOR ÎN JUDEȚ ȘI RELAȚIA CU PRIMARII

     În ultimii ani, relația dintre Nicușor Constantinescu și primarii din județul Constanța a început să scârțâie. Neoficial, numărul primarilor nemulțumiți de relația pe care o au cu CJC este în creștere. Oficial însă, doar câțiva își spun nemulțumirile în public. Dovadă stau cele câteva declarații din presă ale unor primari, care invocă faptul că banii de la Consiliul Județean Constanța sunt distribuiți în funcție de preferințele lui Nicușor Constantinescu și nu în funcție de nevoile localităților. Contactați telefonic, câțiva primari din județul Constanța au acceptat să ne ofere un punct de vedere pe marginea relației pe care primăriile pe care le administrează o au cu CJC. 

1. Valentin Vrabie, primarul comunei Peștera (independent)

     „Sper ca instituțiile statului să observe modul discreționar prin care Nicușor Constantinescu împarte banii în județ. El nu face administrație publică, ci se comportă ca un patron pe moșia parcă primită moștenire. Sunt obligat față de oamenii care m-au ales să mă lupt pentru drepturile lor și să îi reprezint cu cinste și demnitate. Comuna noastră nu a avut niciodată niciun sprijin de la CJC, drept pentru care, împreună cu localnicii din Peștera, vom organiza un miting de protest pe 1 aprilie 2014.“

2. Gabriela Iacobici, primarul comunei Grădina (PSD) 

     „Când am avut nevoie, cei de la CJC m-au ajutat. Când am fost disperată pentru vreun proiect foarte important, mi-au fost aproape. Când e vorba de mofturi, normal că nu reprezintă o prioritate. Am avut nevoie de acoperișul Căminului Cultural, că venea iarna și se deteriora, și atunci m-au ajutat. De unde să ne dea tuturor? Suntem 70 de primari. La primul mandat am crezut că orice problemă avem și orice proiect trebuie să demarăm, hop, cerem de la Consiliul Județean. După aceea, mi-am dat seama că trebuie să mai facem și noi ceva dacă vrem să avem rezultate, pentru că CJC nu poate să ne dea tuturor oricând avem nevoie. Mai trebuie și primarul să pună umărul la treabă, să găsească sponsori, să se descurce, pentru că vremurile sunt oricum foarte grele. Și mai este vorba și de arierate. Toți care au cerut, au primit. Dar dacă nu ceri, de unde să știe că ai nevoie? Nici un primar din județul Constanța nu poate să spună că nu a primit când a avut nevoie urgent. Eu am avut și cazuri de oameni bolnavi grav. Și Consiliul Județean Constanța i-a ajutat, le-a alocat fonduri. Mai ales când a fost vorba de copii, au fost alocați bani mulți. Și nu numai la mine în comună, în mai multe localități. Spre exemplu, în Grădina am avut un copil grav bolnav pentru care au fost alocați 50.000 de euro pentru tratament în Turcia. 
     Mai este un proiect în care CJC s-a implicat mult, acela al solariilor. La Târgușor, la Pantelimon, în sudul județului, au montat solarii oamenilor. Apoi au trimis pomi fructiferi, salcâmi, au făcut drumuri, grădinițe și așa mai departe. Mare parte din lucrurile realizate în comunele din Constanța sunt făcute cu ajutorul CJC. Pentru că banii primăriilor ajung doar pentru cheltuielile lunare”.

3. Dumitru Chiru, primarul comunei Lumina (PSD) 

     „Avem o relație bună, exact așa cum ar trebui să aibă o primărie cu un consiliu județean. De câte ori am avut nevoie de sfaturi, consultări sau de demararea și susținerea financiară a derulării proiectelor, ne-au ajutat”.

4. Vasile Delicoti, primarul comunei Poarta Albă (PDL)  

     „Avem o relație normală din punct de vedere instituțional, adică în ce privește hârțogăraia și birocrația. Eu n-am cerut bani, deci nu mi-a dat. M-am descurcat singur. Acum o să cer pentru că am nevoie de cofinanțări pentru proiecte europene și aștept să văd dacă îmi vor da. Pentru altceva n-am cerut și n-o să cer. Noi ne descurcăm cum putem”.

5. Eugen Iliescu, primarul comunei Dobromir (PDL) 

     „N-am intrat în Consiliul Județean Constanța decât să preiau proiectul grădiniței reabilitate de CJC. Am mai intrat o dată în biroul arhitectului șef pentru un aviz pentru eoliene. Nu am nici o relație cu această instituție, în afara celei profesionale. Pentru ce să mă duc acolo să cer banii, dacă ceilalți colegi mi-au zis să stau în banca mea, fiindcă nu sunt bani și n-o să primesc nici un leu pentru proiecte? Am trimis adrese de câte ori am avut nevoie și am primit niște bani pentru punctul vamal de la Dobromir. Dar atât. În rest, încerc să mă descurc singur, cum pot, cu ce bani primesc din cotele defalcate.”   

6. Nicolae Matei, primarul orașului Năvodari (PSD)

     „Nu am o relație tocmai bună cu Nicușor. Nu din cauză că nu vreau eu, ci din cauza felului lui de a fi. Dar nu văd cu ochi buni ca un ales local să fie hărțuit în modul ăsta de către organele judiciare ale statului. Pe de altă parte, nu pot să accept eu, ca un cetățean normal, să nu am dreptul la opinie. Niciodată. Dreptul la opinie e dreptul cetățenilor, inclusiv dreptul de a comenta, de a-mi da cu părerea. Dreptul la opinie nu poate să ni-l ia decât Dumnezeu. Inclusiv la opinia referitoare la instanțele de judecată. Repet, nu am o relație bună cu el, dar ceea ce se întâmplă este un abuz din partea celor plătiți din bani publici. În calitate de președinte al Asociației Orașelor din România, la ultima ședință de la București din luna noiembrie, toți primarii de orașe, aleși locali, se plângeau că au cel puțin 2-3 dosare penale pe numele lor. În nici un oraș nu se vorbea de o lucrare de investiție care să creeze locuri de muncă. Sistemul judiciar e greșit! Nu se poate ca toți primarii de orașe să aibă dosare penale. Înseamnă că sistemul e viciat, că România e stat polițienesc. Și nu este departe timpul în care românii nu vor mai putea să plătească salariile de 4-5 ori mai mari pe care le au organele represive ale statului față de primari. Salariile angajaților organelor represive, mult mai numeroși decât pe timpul lui Ceaușescu, sunt de 4-5 ori mai mari decât ale primarilor, care sunt aleșii populațiilor locale. Legislația în România trebuie făcută de români, nu pentru străini, nu pentru organele represive. În loc să ne concentrăm pe relansarea economică a României, pe construirea locurilor de muncă bine plătite, noi ne concentrăm pe întărirea statului poliețenesc România. Puterea politică și administrativă este confiscată de Securitate, care are o altă față. Și mămăliga românească explodează fără să anunțe înainte. Dar când explodează, schimbă tot, mătură tot! O spun eu, o persoană care a trecut prin umilințe de neimaginat, pentru ca să nu mai treacă și alții prin ce am trecut eu. O persoană umilită, care nu mai are nimic de pierdut.

7. Ion Beiu, primarul comunei Saligny (PSD) 

     „Suntem în relații bune. Ne-au ajutat de fiecare dată când au putut. Dar acum,  știți cum e, românului oricât i-ai da, tot nemulțumit este. Pentru că, cu cât faci mai multe proiecte, cu atât ai vrea să faci mai multe. Eu nu mă pot plânge de relația cu CJC. Și ei m-au înțeles pe mine când le-am spus că am nevoie de finanțări pentru proiecte, dar și eu i-am înțeles pe ei când mi-au zis că nu sunt bani sau sunt alte priorități. Ne-au ajutat și pe noi în funcție de buget. Noi suntem mulți, dar banii sunt puțini”.

8. Ovidiu Brăiloiu, primarul orașului Eforie (PSD) 

     „Avem o relație normală, instituțională. Colaborăm pe proiectele care dezvoltă mediul de viață. Mi-aș fi dorit să fim susținuți financiar mai mult decât până acum. Nu sunt unul dintre primarii care doarme la ușa CJC, nu mi-au plătit datoriile. Am înțeles că trecem printr-o perioadă nefavorabilă. Dar când am avut probleme mai mari, mi-aș fi dorit o susținere mai mare. Am apelat doar când am avut nevoi acute. N-am fost dezamăgit, dar nici nu am primit cât mi-aș fi dorit. Nici nu sar în sus, dar nici nu am fost refuzat”.

9. Titu Neague, primarul comunei Bărăganu (PSD)  

     Titu Neague spune despre el că este „primarul care face și nu se plânge”. Singura supărare a acestuia este  „că nu poate să redea comunei cele 400 de hectare de islaz din mâinile unor băieți deștepți”. Cât despre relația cu CJC, acesta ne-a declarat: „Dacă ești un om normal, nu ceri lucruri imposibile. Un primar normal este cel care nu cere lucruri imposibile și care nu cere bani pentru datorii. Eu sunt un primar fără datorii, care înțelege că într-o situație dificilă fiecare primar trebuie să chivernisească și să strângă bani, nu să plângă după bani. Nimeni nu e obligat să plătească datorii pe care le faci tu. Sunt primării care au firme de pază și de salubritate care costă câte două miliarde pe an. Eu plătesc pază și salubritate cam 800 de milioane pe an. Asta e supărarea unora care apar și la televizor, care bat monedă că nu le dă cineva saci cu bani. Eu nu mă întind mai mult decât mă ține plapuma. Și eu aș face un proiect de 10 milioane de euro, dar dacă știu că n-am bani de finanțare, de ce să fac? Când îți dă este bun, dar când nu-ți mai dă te superi ca măgarul pe sat. Primarii s-au învățat cu bani mulți și acum, când nu mai sunt, își dau demisia. Primarii trebuie să se mai descurce și singuri”. 

10. Primarii PNL

     Majoritatea edililor liberali din județul Constanța au transmis că se abțin de la orice fel de comentariu, pentru că nu doresc să facă nici o declarație pe marginea acestui subiect, menționând doar că sunt optimiști cu privire la viitorul relației dintre primăriile pe care le administrează și CJC.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro