26 ian. 2014

Controverse religioase în școlile americane



     Ne-am aștepta, pe bună dreptate, ca în Statele Unite ale Americii religia să fie înlăturată cu totul din sfera publică și exilată de-a binelea în cea privată. Sunt rare ocaziile în care, peste Ocean, opțiunile religioase, argumentele teologice să tulbure în vreun fel dezbaterea publică, indiferent de domeniul acestei dezbateri. Chiar și așa însă, există unele excepții, mai ales în unele state din sud, care sunt mai conservatoare, care sunt mai sensibile la tradiție, care, în sfârșit, sunt fiefuri republicane. Unul dintre aceste state este Texas-ul.
     Aici, de ceva vreme, sunt înre-gistrate o serie de demersuri, încercări, chiar presiuni, venite din partea unor oficiali statali care ar dori, nici mai mult, nici mai puțin decât introducerea predării creaționismului în școlile publice din Texas. Însă, lucrurile nu sunt afirmate așa de abrupt sau fățiș. Barbara Cargill deține funcția de președinte al Board-ului pentru Educație din Texas, (un fel de inspectorat școlar general de la noi), numită în funcție în 2011 și reconfirmată în 2013 de către guvernatorul Rick Perry. De multe ori ea a fost etichetată ca fiind un „creaționist ascuns”, deși în trecut a fost profesor de biologie. Pe 31 ia-nuarie 2013, în cadrul unei audieri în fața Comitetului Senatorial pentru Educație din Texas, ea a afirmat cu privire la teoria evoluționistă că „este ceea ce fosilele demonstrează”, dar că „mai există și o altă latură” care explică apariția omului.
Intenția Barbarei Cargill este aceea de a modifica o lege a statului Texas care permite consiliului de administrație al școlilor doar să asi-gure concordanța între conținutul manualelor și curriculum.  Cargill dorește ca aceste consilii să poată modifica și adapta conținutul ma-nualelor, ceea ce, într-un stat ca Texas-ul, ar duce inevitabil la inse-rarea și predarea unor teorii precum cea creaționistă. Cum piața de ma-nuale școlare din Texas este a doua ca mărime din Statele Unite, editarea unor asemenea instrumente educaționale ar avea un impact mult mai larg, depășind granițele statale.
     Barbara Cargill merge pe urmele altor reformatori ai sistemului educațional din Texas. De pildă, un fost președinte al Board-ului, Don McElroy, un creaționist declarat, a afirmat într-un interviu pentru „Washington Times” că evoluțio-nismul este o aiureală. La fel, sunt binecunoscuți Mel și Norma Gabler, fondatorii unei asociații, Educational Research Analysts,  care promovea-ză revizuirea conținutului ma-nualelor din școlile publice. Potrivit unor modele pe care le propun pe site-ul asociației, de pildă, un ma-nual de Istoria SUA, ar trebui să menționeze în mod obligatoriu contribuția pe care fervoarea religioasă a coloniștilor a avut-o la nașterea Republicii, cum aceasta a fost determinantă în obținerea independenței față de metropola britanică sau cum preceptele creștine au hrănit constituționalismul american. De asemenea, în cazul unor manuale de educație pentru sănătate, cei doi propun ca termenii de „căsătorie” sau „familie” să se refere în mod explicit la „un bărbat și o femeie”, „soț și soție”, pentru a se evita propaganda homosexuală care se face actualmente - potrivit lor - prin definirea celor doi termeni ca „doi adulți”, „doi indivizi”, „cuplu” sau „parteneri”. La fel, afecțiunea romantică ar trebui explicată nu ca atracție față de „alți oameni”, ci față de „sexul opus”. Mel și Norma Gabler propun ca referirile la un copil nenăscut din manuale, să folosească termenul de „copil în dezvoltare”, iar nu „fetus”, „orga-nism” sau „celule”. În sfârșit, solicită să nu se inoculeze copiilor ideea că avortul este echivalent moral cu nașterea.
     Una dintre explicațiile pentru aceste stări de fapt din Texas este tocmai profilul conservator, tradiționalist al acestui stat american. Mai mult, publicația londoneză „Index of Censorship”, în numărul ei din decembrie 2013, a încercat să ofere o explicație legată de componența Bord-ului pentru Educație al statului Texas, care este dominat de creștini cu vederi conservatoare și atrage sume importante de pe urma unor sponsorizări oferite de alte grupuri și asociații conservatoare. Astfel, din cei zece membri ai acestei instituții, doar trei locuiesc în orașe cu o populație mai mare de 500.000 de locuitori, iar restul în orășele sau localități cu o populație cuprinsă între 16.000 și 200.000 de locuitori. Se știe că orașele texane mici sunt dominate de albi și formează o redută conservatoare care se teme și se opune schimbărilor radicale din cultura americană. Nefiind expuși unei varietăți de viziuni, puncte de vedere sau opțiuni, așa cum se întâmplă în marile orașe, cea mai mare parte a texanilor preferă să apere și să ofere copiilor lor o educație cu certe rădăcini tradiționaliste și un conținut marcat de morala creștină.
     Desigur, există și cealaltă tabără într-o astfel de dispută, cei care se opun unor astfel de evoluții (sau involuții, în opinia lor), în cazul de față o organizație numită Texas Freedom Network, care promovează libertatea de conștiință a individului, mai ales a elevilor. Ei își acuză adversarii că manifestă o neîncredere depășită istoric, demodată și nejustificată față de tot ceea ce pare a fi o agendă liberală, care le-ar putea ofensa și amenința convinge-rile religioase.

Gabriel Stelian Manea
gabriel.manea@info-sud-est.ro