10 dec. 2013

Amintirile ultimilor germani din Cataloi


Cum au plecat germanii din Tulcea la chemarea lui Hitler?

     Poate puțini dintre tulceni știu că în Cataloi, la 13 km de municipiul Tulcea, a trăit o comunitate de germani evanghelici. În vara anului 1857, 8 familii de germani evanghelici s-au stabilit în Cataloi, sat locuit pe atunci de români și turci. Un an mai târziu, în 1858, aici trăiau deja 40 de familii, având propria stradă pe care locuiau. În anul 1936, satul Cataloi avea 1500 de suflete, dintre care 338 erau germani. Aceștia cultivau 613 ha de pământ. Agricultori desăvârșiți și oameni caracterizați în principal de disciplină și ordine, germanii din Cataloi au pus umărul la dezvoltarea satului tulcean. În anul 1940, la chemarea lui Hitler și convinși de zvonul secret conform căruia România urma să fie ocupată, sau cedată URSS, din Cataloi au plecat peste 300 de germani spre țara mamă.
     Astăzi, memoria germanilor din Cataloi rămâne vie doar prin povestirile lui Ion Mihai, cunoscut de toți sătenii drept „Neamțu`“. Bătrânul de 79 de ani și fratele său, Traian, sunt ultimii supraviețuitori de ori-gine germană din Cataloi.
     „Mama era nemțoaică, Matilda Naiman, iar tatăl român, Vasile Mihai. Pe bunici îi chema Naiman Salmonia și Naiman Andrei. Ei au fost cei care au venit în Cataloi. Părinții mei se ocupau cu agricultura și creșterea vitelor. În 1940, dintre toate rudele noastre, aici a rămas doar mama, împreună cu noi, copiii. Tata era înrolat în armata română. Restul familiei a plecat spre Leipzig, în Germania. Mătușa mea a așezat o plapumă în căruță, și-a urcat copiii și a plecat. Până la urmă au ajuns toți cu bine. Încă ne mai vizităm. Au venit și ei aici, am fost și noi în Germania. În 1940, în sat au mai rămas doar germanii care erau căsătoriți cu români. Restul au plecat. Mama era catolică, dar eu m-am botezat ortodox, fiindcă tata era român. În casă vorbeam nemțește. Când au venit rușii, eu eram copil. Ieșeam pe stradă și țipam, vorbeam tot în germană.. Atunci tata m-a bătut foarte tare. Cine voia putea să meargă la școală să învețe în limba germană. A fost și o casă de rugăciune germană, micuță, dar, imediat după ce toți au plecat, se țineau baluri, veneau tinerii și dansau aici. Apoi, prin anii `50, s-a distrus. Am fost mulți germani aici. Dar dacă s-au dus ei, s-au dus și amintirile. Am rămas doar eu și fratele meu, Traian“, povestește cu un puternic accent german Ion Mihai.
     Pentru a nu se pierde definitiv spiritul german din Cataloi, Marian Naiman, primarul comunei Frecăței (de care aparține din punct de vedere administrativ satul Cataloi) dorește să reînvie memoria germanilor ce au trăit odată pe aceste meleaguri prin amplasarea unei plăci memoriale, unde să se găsească numele tuturor nemților din Cataloi. Monumentul va fi amplasat vis-à-vis de strada nemțească, pe care astăzi mai locuiesc doar două persoane de origine germană: Ion și Traian Mihai, unchii primarului Naiman, care, la rândul său, are rădăcini nemțești.

Cristian Andrei Leonte
cristian.leonte@info-sud-est.ro