21 nov. 2013

Super-afaceri cu Statul, bijuterii de sute de mii de euro, zeci de hectare de teren și case fără număr!

Iată ce averi de baroni au strâns unii parlamentari de Constanța! 


Mircea Marius Banias, senator PC, colegiul 4

Fostul președinte al OJ PDL deține un teren intravilan în Constanța de 11,80 mp și alte două terenuri, împeună cu soția sa, Ramona Banias: 28,301 mp și 150 mp. La capitolul clădiri, Banias are două apartamente, unul de 57 mp (titular unic) și unul de 77 mp (împreună cu soția) și o casă de locuit de 250 mp.
Se pare că senatorul se deplasează cu mijloacele de transport în comun, deoarece nu deține nici un autovehicul. În schimb,  posedă ceasuri și bijuterii de aur și argint în valoare de 10.000 de euro. La capitolul depozite bancare, Mircea Banias stă destul de bine: 424.323 de lei, un depozit de 492 de euro, plus un cont curent în care a încasat în 2013 dividende în valoare de 53.167 de lei.
Senatorul PC a câștigat în 2012 53.664 de lei, din indemnizația de la Senatul României, și 1.800 de lei din închirierea unui apartament. Soția sa  are venituri de 30.054, fiind profesor la liceul Călinescu și administrator al firmei SC EUROTRAINING CENTER SRL.
În declarația de interese, Mircea Banias este asociat la trei firme: SC BAN-COM SRL, SC EURO SHIPPING SERVICES SRL, SC ETI COMERCIAL SRL.
Este președintele Biroului Executiv Județean al PC Constanța și vicepreședinte al Biroului Executiv Național al PC.

Gigi Christian Chiru,senator PDL, colegiul 4

Senatorul PDL are un teren intravilan de 305,16 mp și un Minihotel B5 de 305,15 mp în Eforie Sud. La fel ca fostul său coleg de partid, Mircea Banias, Gigi Chiru nu deține bunuri mobile. Are bijuterii, obiecte de artă, tablouri și bunuri din metale prețioase în valoare de 175.000 de lei.
Are acțiuni la SC PRIM INTERMOD SRL (71,71%), MVL PLOVDIV (40%), SC UNIVERS MARIN SRL (100%), și a împrumutat în nume personal SC PRIM INTERMOD SRL cu suma de 70.000 de lei.
La capitolul datorii, acesta a împrumutat de la Munteanu Violeta Luminița suma de 80.000 de euro.
Gigi Chiru a încasat în 2013 suma de 1.809 de lei, din indemnizația de parlamentar, iar din dividende de la firma SC PRIM INTERMOD SRL a avut un venit anual de 84.000 de lei.

Puiu Hașotti, senator PNL, colegiul 1

Fostul ministru al Culturii are două case de locuit, una de 140 mp și una de 120 mp, ambele în Constanța și este unul dintre puținii parlamentari constănțeni care deține bunuri mobile (cel puțin pe hârtie), având două autoturisme, un Volkswagen din 2004 și un Ford Mondeo din 2012, achiziționat în rate. Senatorul liberal are două depozite bancare de 334.100 de lei și 81.200 de euro și două conturi curente ce însumează 6.580 de euro.
Puiu Hașotti a câștigat 62.023 de lei ca senator, 25.607 de lei de la Universitatea Ovidius, unde este conferențiar, iar soția sa, Georgeta Hașotti a avut un venit de 26.312 de lei, ca bibliotecar la Muzeul de Istorie Națională Constanța.
Puiu Hașotti este și președintele Asociației I.C. Brătianu din Constanța și membru al Fundației Brătianu, fără a fi remunerat.

Alexandru Mazăre, senator PSD, colegiul 3

Fratele mai mic al edilului-șef al Constanței deține un teren extravilan de 5000 mp în Costinești și 5 ha la Baia, în județul Tulcea. Are un apartament de 120 mp în Constanța, cumpărat în 2010.
Alexandru Mazăre nu are nici  mașini, nici datorii. Are în schimb 17.000 de euro și 10.000 de ron în conturi curente și depozite bancare. Alexandru Mazăre a acordat în nume personal un împrumut „frumușel“ de 200.000 de euro către SC APV MEDIA SA și 80.000 de euro lui Mazăre Mihai.
La capitolul venituri putem spune că este modest în comparație cu colegii lui din Parlament:  indemnizație de senator - 76.260 de lei, închirierea unui apartament din Constanța - 4.800 de euro pe an,  contract de arendă a terenului din Baia - 2000 de lei pe an.
Vicepreședinte al PSD Constanța și membru al Consiliului Național al PSD, Alexandru Mazăre este acționar la SC THOMAS COOK COMPANY SA (tipografia ce editează jumătate din presa locală), valoarea totală a acțiunilor fiind de 60.000 de lei.

Nicolae Moga, senator PSD, colegiul 2

Are două terenuri intravilane, unul în Mamaia sat-Năvodari, de 4.608 mp și unul în Constanța de 277 mp (teren moștenit împreună cu Moga Traian). A mai moștenit împreună cu Traian Moga 11 ha de teren agricol în localitatea Adamclisi.
Nicolae Moga deține o casă de locuit de 225 mp în Mamaia sat - Năvodari și încă o casă de locuit, în Constanța, de 116 mp (moștenită împreună cu Moga Traian). Mai are o casă de vacanță în Mamaia sat - Năvodari de 80 mp.
Nu este un iubitor nici de mașini, nici de artă sau bijuterii, declarația sa de avere fiind goală la aceste categorii.
Are un depozit bancar de 53.100 de lei și l-a împrumutat în nume personal pe Șerban Constantin cu 223.400 de lei și pe Moga Răzvan Adrian cu 300.000 de lei.
Indemnizația de senator îi aduce 55.072 de lei anual. A mai câștigat suma de 60.870 de lei din dividende de la SC TRACON SRL Brăila.
Senatorul PSD este acționar la SC TRACON SRL Brăila, având  11.972 acțiuni în valoare totală de  119.720 de lei și mai deține 18 acțiuni la SC SIGMA TRADING SA Constanța.

Marian Vasiliev, senator PP-DD, colegiul 2

La polul „sărăciei“, topul parlamentarilor de Constanța este condus de Marian Vasiliev, care l-a „învins“ la mustață pe Iusein Ibram. Aceștia sunt urmați de Remus Cernea (bogat în funcții), Puiu Hașotti și Mădălin Voicu.
Fostul primar de la Murfatlar nu are nimic: nici terenuri, nici clădiri, nici bunuri mobile, nici bijuterii, nici active financiare, nici împrumuturi, nici datorii.
Cel mai „sărac“ parlamentar al Constanței a câștigat în 2012 suma de 1.809 de lei, din indemnizația de senator, iar ca administrator al SC OSLO INVEST SRL a câștigat 3.350 de lei.
Declarația de interese este mult mai „bogată“ decât cea de avere, Marian Vasiliev fiind asociat la SC OSLO INVEST SRL (deține 80% din acțiuni), SC AREAL HOLDING SRL (deține 30% din acțiuni), SC AMO HOLDING SRL (deține 50% din acțiuni) și la SC AREAL JOBS SRL (deține 30% din acțiuni).

Gheorghe Dragomir, deputat PNL, colegiul 1

Gheorghe Dragomir, președintele Biroului Politic Județean al filialei PNL Constanța și membru al Biroului Politic Național PNL, deține un teren intravilan de 900 mp în orașul Ovidiu, un apartament în Constanța de 102,2 mp și o casă de locuit, în construcție la data completării declarației de avere, în orașul Ovidiu, de 347,93 mp.
Nu are bunuri mobile, în schimb deține bijuterii de aur și argint de apro-ximativ 8.900 de euro.
La capitolul conturi curente, deputatul PNL are 11.583 de lei.
Are un contract de împrumut scadent în 2019, de 112.200 de lei.
Gheorghe Dragomir a câștigat în 2012, din indemnizația de deputat, 53.508 de lei. Soția sa a rotunjit veniturile familiei cu 52.182 de lei, de la Direcția Generală a Finanțelor Publice Constanța.
Dragomir a mai încasat 174.576 de lei, din dividende de la SC HALMIRIS TRADE SRL, și 47.468 de lei din dividende de la SC COMPLEX HISTRIA SRL.

Mihai Tararache, deputat PP-DD, colegiul 1, independent din aprilie 2013

Tânărul parlamentar constănțean are un spațiu comercial în Mamaia de 600 mp. Deține un Volvo din 2001, bijuterii de 10.000 de euro și tablouri în valoare de 6.000 de euro.
Are un împrumut acordat în nume personal către SPORTS BAR & GRILL de 80.000 de lei.
La capitolul venituri, Tararache a încasat în 2012 suma de 1.543 de lei, salariul de director la SMART RETAIL și 2.446 de lei, salariul de director la THIM TURISM. Ca deputat a câștigat 1.566 de lei.
Conform declarației de interese, Mihai Tararache este acționar la SPORTS BAR & GRILL SRL și la THIM TURISM SRL.

Mihai Lupu, deputat PNL, colegiul 2

Mihai Lupu, vicepreședinte în Biroul Politic al PNL - organizația Constanța și Secretar General Regional PNL, are un teren agricol de 2.070 mp în comuna Adunați, jud. Prahova, un teren intravilan de 511 mp în Constanța, o casă de locuit de 131 mp în Constanța și o casă de vacanță de 150 mp în comuna Adunați, toate în coproprietate cu Traiana Lupu.
Lupu este unul din puținii parlamentari de Constanța care mai circulă cu mașina personală, acesta deținând un autoturism Renault Laguna din 2008.
Deputatul mai are tablouri de autori anonimi, în valoare de 19.000 de euro, și bijuterii din metale prețioase de 18.000 de euro. Are un cont curent și un depozit bancar ce însumează 32.000 de lei.
La secțiunea venituri, Mihai Lupu a trecut indemnizația de deputat, în va-loare de 53.489 de lei.
În schimb, soția sa aduce mult mai mulți bani în casă, Traiana Lupu câștigând în 2012 suma de 11.800 de lei de la Spitalul Clinic Universitar CFR (psiholog), 125.000 de lei de la cabinetul psihologic și 280.000 de lei câștigați din acvacultură.

Andrei Răzvan Condurățeanu, deputat PP-DD, colegiul 3 

Deputatul din echipa lui Dan Diaconescu deține două apartamente în București, ambele de 50 mp, unul dintre ele obținut prin donație. Condurățeanu mai are o casă de locuit, tot în București, de 180 mp.
Nu deține nici un automobil.
Are trei debite, primul scadent în 2030, în valoare de 15.000 de euro, al doilea de 12.000 de euro, scadent în 2019 și unul scadent în 2021, de 136.000 de lei.
La capitolul venituri, parlamentarul de Constanța a câștigat 1.560 de lei, indemnizația de deputat, și  90.000 de lei de la Asociația Experților pentru Dezvoltare Durabilă .
Andrei Condurățeanu este asociat la SC HANY-MED SRL, deținând 75% din acțiuni.

Remus Florinel Cernea, deputat PSD, colegiul 9

Tânărul parlamentar ecologist, ateu și social-democrat nu are nimic altceva pe numele lui decât funcții și câteva ve-nituri de la angajatori cu „greutate”: Parlamentul României (deputat,1.566 lei), Guvernul României (consilier de stat, 34.592 lei), Nuclearelectrica (comisia de privatizare, 7.083 lei), Hidroelectrica (consilier, 14.495 lei). În fapt, cum a ajuns în Camera Deputaților, a și făcut datorii: 56.000 lei (debit contractat în 2012 și scadent în 2015) și 20.000 de lei (debit contractat în 2013 și scadent în 2016). În ce privește funcțiile, cu siguranță acestea îi plac la nebunie parlamentarului Cernea: Este asociat și președinte al Societății Culturale Noesis, asociat Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință, președinte de onoare la Asociația Umanistă Română și președintele Partidului Verde din ia-nuarie 2013.

Ileana Cristina Dumitrache, deputat PSD, colegiul 3

Deputatul PSD are un teren extravilan de 386 mp în Petroșani, un spațiu comercial de 838 mp în Petroșani și un apartament de 50 mp în Deva.
Cristina Dumitrache mai deține un autoturism BMW X5 din 2003,  tablouri în valoare de 100.000 de euro, icoane în valoare de 70.000 de euro, bijuterii de 100.000 de euro, mobilier de 50.000 de euro și ceasuri de 70.000 de euro. Are conturi curente și carduri ce însumează 61.365 de lei și... 1 euro.
La capitolul debite, deputatul are de restituit 31.593 de lei, scadent în 2013, iar soțul acesteia, George Teșeleanu, are de restituit un debit de 34.475 de euro, scadent în 2016.
Deputatul Cristina Dumitrache a realizat venituri de 4.500 de euro, sursa venitului fiind soțul acesteia, George Teșeleanu, iar serviciul prestat/obiectul generator de venit  fiind... cadouri logodnă.
De la Camera Deputaților a câștigat 54.787 de lei, SC 2x1 HOLDING CAPE MIDIA SHIPVARD SA i-a adus venituri de 9.696 de lei din salariu, de la SC TRICOMAGLIA SRL Petroșani a mai câștigat 18.000 de lei, tot din salariu, de la Universitatea Wales București a câștigat suma de 21.828 de lei, iar CONFEX MATEXINTERNAȚIONAL SA Deva a remunerat-o pe Cristina Dumitrache cu suma de 24.000 de lei.
George Teșeleanu, soțul deputatului constănțean,  a câștigat 23.000 de euro din consultanță și 21.000 de euro dintr-un imobil închriat în Petroșani.

Radu Babuș, deputat PSD, colegiul 4

Deputatul PSD are un teren intravilan de 1.100 mp în Comuna Crișan, județul Tulcea, un teren intravilan de 1291,8 mp în Mamaia și două terenuri agricole în comuna Cerchezu, unul de 9 ha și altul de 6 ha.
Babuș mai are un apartament de 59,74 mp, în Constanța, un autoturism  Mercedes E280 din 2007, medalii și decorații de 3.000 de euro, bijuterii din aur de 7.000 de euro, tablouri și icoane de 7.000 de euro și timbre în valoare de 5.000 de euro.
Are împrumuturi date în nume personal către SC EDIL SERVIS SRL de 631.133 de lei și către SC BORA TWO SRL (cota de participare 50%) în valoare de 45.852 de lei.
Ca și Consilier Județean Constanța a câștigat 7.361 de lei, ca director general la RAEDPP Constanța a câștigat 42.079 de lei iar din indemnizația de deputat a strâns 2.210 de lei.
Ca președinte al Comisiei lg550 din Primăria Municipiului Constanța a câștigat 4.474 de lei.
Conform declarației de interese, Radu Babuș deține jumătate din acțiunile firmei SC BORA TWO SRL Constanța, și toate acțiunile firmei EDIL SERVIS SRL Constanța-Mamaia.
Este vicepreședinte al Organizației Județene PSD Constanța, președinte al Organizației Județene TSD Constanța și vicepreședinte TSD național.

Victor Gheorghe Manea, deputat PNL, colegiul 5

Deputatul liberal nu deține terenuri, bunuri mobile, bijuterii și nici nu are economii în conturi bancare. Are, în schimb, un apartament în Constanța, cu o suprafață de 79,10 mp, primit moștenire. Victor Manea are un debit de 6.500 de euro, scadent în 2018, și o indemnizație de parlamentar de 1.466 lei. Este asociat în trei firme: SC AMPHORA VECHE SRL Constanța, unde deține 50%  din acțiuni, SC RAUL MARCOM SRL (100%) și SC BIOGAZ ENGINEERING CONSULTING SRL (50% din acțiuni). Victor Manea este președintele Organizației Municipale PNL Constanța și vicepreședintele OJ PNL.

Eduard Stelian Martin, deputat PSD, colegiul 6

Alături de Alexandru Mazăre, Manuela Mitrea, Nicolae Moga, Cristina Dumitrache, Radu Babuș și Mircea Titus Dobre, Eduard Martin completează gașca „parlamentarilor-baroni“ din Constanța. Averile acestora sunt impresionante!
Averea deputatului Eduard Martin este impresionantă...  Parlamentarul PSD are șapte terenuri intravilane: 18.000 de mp în municipiul Constanța (pe care l-a primit prin donație împreună cu Latea Monica Maria) și mai multe cote părți din alte terenuri situate în stațiunea Mamaia. Deputatul are nu mai puțin de patru apartamente (103,77 mp, 152,71 mp, 61,99 mp, 37,28 mp), două motociclete Yamaha, un ATV bombardier, un Jeep Wrangler, o motocicletă Suzuki, un Fiat 500 și un Viano Mercedes. Tânărul social-democrat deține bijuterii din aur în valoare de 54.000 de lei și are trei depozite bancare: 236.665 de lei, 60.000 de euro și 2000 de dolari. Nici împrumuturile acordate de Eduard Martin nu sunt de neglijat: 21.500 de lei către EDMON COMPANY,  130.726 de lei către CITY ENTERPRISE INT`L și hârtii de va-loare (titluri de stat, certificate, obligațiuni) de la FOND INVESTIȚII SIMFONIA 1 – 105.179 de lei. Parlamentarul PSD are și un debit în valoare de 180.000 de lei pe care trebuie să îl restituie Monicăi Maria Latea până în anul 2014. Veniturile acestuia provin din chirii (35.151 de lei) și din exercitarea funcțiilor de consilier la GMG Management (2820 de lei), consilier la POLARIS M. HOLDING (48.564 lei), deputat (53.528 de lei). Eduard Martin are atât de multă încredere în el și puțină în ceilalți încât își consiliază propriile firme: are dividende la POLARIS M HOLDING în valoare de 1.888.359 de lei și la GMG MANAGEMENT în va-loare de 129.034 lei. Pe lângă aceste două societăți, Martin mai este asociat în alte patru: CITY ENTERPRISE INTERNATIONAL SRL , EDMON COMPANY, TOP PROTECT și SERVICIU DE SALUBRIZARE. Martin are și un palmares solid de funcții: Este vicepreședinte la Volei Club Municipal Tomis și Temis Constanța, președinte al Asociației Județene de Volei și al Asociației Române de Salubritate și primvicepreședinte la FNPSCUPR (Federația Națională a Patronatelor din Serviciile Comunitare și Utilități Publice din România), dar și vicepreședintele Organizației Județene PSD Constanța.

Mircea-Titus Dobre, deputat PSD, colegiul 7

Deputatul PSD Mircea Titus Dobre are un teren intravilan în Constanța, de 1181,21 mp, două apartamente în Constanța (unul de 19,45 mp și unul de 31,09 mp) și o casă de locuit (în construcție din 2008) de 430 mp și a vândut o garsonieră cu 17.500 de euro. Nu are bunuri mobile, dar are ceasuri în valoare de 18.000 de euro. Parlamentarul PSD are 49% din acțiunile de la SC DOBRE & FIII SRL, valoarea totală la zi fiind de 762.000 de lei. Dobre are două debite, scadente în 2041 (108.000 lei) și 2013 (53.000 lei). Veniturile acestuia sunt modeste: 12.900 lei de la SC DOBRE & FIII SRL, 2.703 lei de la CJC și 1.745 lei de la Camera Deputaților. Spunem că sunt modeste pentru suma cu care a reușit să îl împrumute pe Dumitru Babu: 325.000 de euro! De asemenea,
l-a împrumutat și pe Dragoș Piuaru cu 20.000 lei. Dividentele acestuia la firma „moștenită” de la tatăl său însumează nu mai puțin de 285.701 lei. Nici declarația de interese nu este mai puțin interesantă: Mircea Titus Dobre este acționar la CMTRAINING Constanța, GEOMIR INTERNAȚIONAL, SC DOBRE & FIII SRL. Este vicepreședinte de onoare al Asociației Naționale a Morarilor și Brutarilor din România, vicepreședinte de onoare al Asociației Naționale a Industriilor de Morărit și Panificație din România, vicepreședinte al TSD OJ Constanța, vicepreședinte al OM PSD Constanța. Cea mai savuroasă informație însă este aceea că, în perioada 03.09.2012-21.06.2013, SC DOBRE & FIII SRL a derulat un contract  cu Consiliul Județean Constanța, de furnizare produse (prin licitație electronică, conform SEAP), în valore de, atenție, 14,6 milioane de lei (în jur de 3 milioane de euro)!

Manuela Mitrea, deputat PSD, colegiul 8

Manuela Mitrea are un teren intra-vilan în București, de 138,52 mp, o casă de locuit în București de 317,69 mp și una în Austria, de 160 mp. Deputatul are, de asemenea, un Land Rover D3 din 2008 și un Lexux RX300 din 2006. Iubitoare de artă și bijuterii, aceasta a strâns tablouri, bijuterii și obiecte de artă în valoare de 317.000 de lei. Manuela Mitrea are conturi și depozite bancare în valoare de 101.238 de lei și 1.200 de euro și venituri de 54.787 lei din e-xercitarea funcției de deputat, dar și 581.045 lei de la Biroul Notarial de pe Str. Episcopiei nr. 2-4.  Datoriile Manuelei Mitrea sunt covârșitoare: 592.000 de euro (debit scadent în 2032), 59.300 de euro (scadent în 2015) și 30.000 de euro (scadent în 2015).

Dănuț Culețu, deputat Forța Civică, colegiul 9

Fostul prefect al Constanței  pare că n-a agonisit mai nimic, comparativ cu ceilalți colegi din Parlament: nu are terenuri, imobile sau bunuri mobile. Se mândrește doar cu o colecție de picturi în valoare de 10.000 de euro și cu două debite:  unul de 50.000 de euro și unul de 6.500 de euro. La capitolul venituri, Dănuț Culețu a încasat un salariu de la Marfin Bank (104.054 de lei), un salariu de la Universitatea „Andrei Șaguna” Constanța (10.020 de lei), un salariu de la Universitatea „Ovidius” Constanța (2.306 de lei) și un salariu de la Camera Deputaților (1.566 de lei). Soția acestuia, Culețu Elisabeta, are un venit de 7.800 de lei de la Casa Județeană de Pensii Constanța. În declarația de interese, Culețu a notat că este membru în Asociația Generală a Economiștilor din România și Președinte al Partidului FC – OJ Constanța.

Florin Gheorghe, deputat PDL, colegiul 10

Deputatul PDL are un teren intravilan în Constanța de 162 mp, o casă de locuit de 80 mp tot în Constanța (împreună cu Georgeta Gheorghe) și două autoturisme: un Peugeot 607 și un Dodge Caliber. La categoria conturi și depozite, Florin Gheorghe a economisit 6.000 de euro, respectiv 25.000 de lei. Veniturile acestuia sunt 7.248 lei (Consiliul municipal Constanța), 1.566 lei (Camera Deputaților), 9.600 lei (SC PALUANI SRL, societate în cadrul căreia deține jumătate dintre acțiuni).

Mădălin Ștefan Voicu, deputat PSD, colegiul 10

Unul dintre cei mai „săraci” parlamentari constănțeni este Mădălin Voicu. Deputatul PSD nu are terenuri, nu are clădiri, nu are mașini, nu are depozite bancare, dar nici debite. Singura avere a parlamentarului-artist este reprezentată de bijuteriile de familie în valoare de 50.000 de euro și de cei 20.000 de euro colectați din activități independente. Venitul acestuia de la Camera Deputaților însumează 5.146 lei.

Varol Amet, deputat din partea UDTTMR, ales la nivel național

Deputatul UDTTMR are două terenuri intravilane în concesiune, unul în comuna 23 August, de 2.470 mp și unul în orașul Ovidiu, de 345 mp și două apartamente (64,60 mp și 88,79 mp) în Constanța. Deputatul se plimbă cu un WW Passat din 2010 (pe care l-a cumpărat de la Amet Seniz) și are două debite de achitat, unul în valoare de 10.000 de euro, scadent în 2016 și unul de 80.000 de lei, scadent în 2030. Veniturile lui Varol Amet se rezumă la indemnizația de deputat (2.210 lei) și la 33.500 lei de la cabinetul de avocatură. Varol Amet este membru în Consiliul Reprezentanților al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco Musulmani din România.

Iusein Ibram, deputat din partea UDTR, ales la nivel național

Cu siguranță cel mai sărac din Parlamentul României este, conform declarației de avere, Iusein Ibram. Fie acesta a „uitat” să declare alte venituri sau afaceri, fie toată agoniseala de-o viață se rezumă doar la un apartament de 54 mp în Tulcea (din care are cotă parte 1/2), la o biată indemnizație de deputat (54.687 lei) și la funcția de vicepreședinte al UDTR.

Cristian Andrei Leonte
cristian.leonte@info-sud-est.ro

Evoluția politicii de securitate a Rusiei de la Elțîn la Putin și obsesia redobândirii statutului de ,,mare putere’’ a Moscovei


     Colapsul Uniunii Sovie-tice în 1991, așa cum afirma Vladimir Putin, ,,cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX’’, a produs o serie de fenomene politice regionale și globale care vor influența direct noua
ordine a lumii prin redefinirea fostului spațiu dominat de comunism.
     Pe lângă dispariția bipolarismului și, implicit, a triumfului lumii capitalist-liberale asupra comunismului, instaurarea unui proeminent vid de putere în spațiul ex-sovietic va constitui dovada certă a erodării Moscovei ca pol de putere. Avansul evident al Occidentului condus de SUA și tendința acestuia de extindere spre fostele zone de influență ale Kremlinului va impune necesitatea de regândire a politicii externe a Federației Ruse ca entitate statală succesoare Uniunii Sovietice, fenomen centrat în mare măsură pe dimensiunea securității interne și externe a noului stat.

Principiile tradiționale în gândire rusească a securității

     Abandonarea bruscă a ideologiei marxist-leniniste a privat Federația Rusă de o bază teoretică ce ar putea proiecta politica externă și de securitate a Moscovei pe termen lung și în concordanță cu realitățile postcomuniste. Revenirea la cutumele de gândire a securității Rusiei devenea, în acest sens, o inspirație reușită pentru noua argumentație teoretică a politicilor de stat invocate.
     Prima tradiție în gândirea rusească a securității este complexul fricii față de dușman, sentimentul de a fi înconjurat de dușmani avându-și originea în invaziile asupra Rusiei a mongolilor, francezilor și a germanilor. În strânsă legătură cu cea precedentă, a doua caracteristică o constituie dorința obsesivă pentru securitate, care se exprimă însăși prin expansiune și crearea zonelor tampon (de exemplu, Pactul de la Varșovia). A treia direcție tradițională de gândire emană de la sentimentul de superioritate, care este exprimat în legătură cu unicul statut al Rusiei și al rolului său conducător în lume. Așa numita teorie ,,a III-a Romă’’ – calitatea de a fi avangarda politico-religioasă (după ce Roma și Constantinopol au încetat să-și exercite acest rol) a revenit în mentalul de stat rusesc pentru a replasa Rusia pe piedestalul său de odinioară în raport cu Vestul. A patra aserțiune, mai mult de factură internă, este faptul că rușii nu au nici o moștenire de tradiție democratică, ci dimpotrivă, de servitute față de stat. Conversată în format administrativ, această realitate se transpunea în organizarea pe verticală a statului, centralizarea pu-terii Kremlinului și implementarea politicii de securitate internă, în dauna restrângerii instituțiilor democratice.

Configurarea politicii de securitate sub Elțîn

     În prima parte a anilor 90’, dezvoltarea politicii naționale de securitate a Rusiei demonstra o percepție realistă în a considera situația socio-economică internă drept cel mai mare pericol la adresa statului. Pentru a îmbunătăți acest aspect, politica externă promovată de primul președinte al Federației Ruse, Boris Elțîn, era orientată în special către Vest. Prin urmare, politica externă rusă se axa pe cooperarea internațională, timp în care mij-loacele ne-militare a politicii internaționale dictate de Kremlin au devenit prioritare.
     Cu toate acestea, dinamici internaționale emergente au determinat (re)conversiunea politicii externe și de securitate rusești într-un mod drastic. Conflictele armate din fosta Iugoslavie, în contextul cărora NATO și-a demonstrat poziția dominantă în securitatea internațională prin folosirea forței (în Bosnia și Kosovo), tendința organizației euroatlantice de extindere spre est, dar și desfășurarea celor două conflicte în Cecenia (1994-1996 și 1999) au forțat Kremlinul să înțeleagă că, încă o dată, Rusia se confruntă cu provocări mi-litare deopotrivă interne și externe. În consecință, ambele fenomene au reaprins atitudinea anti-occidentală rusească ca formă de comportament statal, favorizând în același timp aspirația elitelor rusești de redobândire a statutului de superputere deținut de fosta URSS, ca modalitate de a scoate Rusia din dificultățile interne și externe apărute. Lipsită de o bază economică solidă ce ar susține statutul de superputere, mijloacele militare – în special arsenalul nuclear, au devenit cel mai bun instrument de îndeplinire a obiectivelor politice. Aversiunea față de politica de securitate promovată de Occident, combinată cu obsesia dobândirii statutului de superputere, a determinat Rusia să se focuseze asupra CSI (Comunitatea Statelor Independente, fost spațiu de dominație sovietică) politic, economic și militar ca zonă de interes strategic prioritar pentru Moscova.

Rolul lui Vladimir Putin în reconfigurarea politicii de securitate a Rusieiîn secolul XXI

    În mod cert, noul președinte rus Vladimir Putin își va lăsa amprenta personală asupra politicii externe și de securitate a Rusiei într-un mod categoric. De fapt, meritul său de bază în acest sens a constat în îmbrățișarea atitudinii de stat anti-occidental formulată la sfârșitul anilor 90’ și dezvoltarea sa conformă cu realitatea internațională a noului secol, într-o poziție contrapusă Vestului. În acest fel, confruntarea expresă dintre Rusia și Vestul Occidental însemna pentru Putin calea oportună de recuperare a mult râvnitului statut de superputere.
     A priori, intrarea Rusiei în poli-tica internațională ca actor important se putea realiza prin pârghiile instituționale internaționale pe care Moscova le poseda. În această privință, prioritatea în politica externă rusească a constituit-o Consiliul de Securitate al ONU. Prin această intrare, Moscova a refuzat rolul conducător în politica internațională a instituțiilor afară de Consiliul de Securitate al ONU, hotărâre determinată de obiectivul consolidării poziției sale internaționale. Dreptul la veto a reprezentat principalul mijloc ce-i acorda Rusiei puterea de a bloca rezoluțiile neconvenabile, astfel încât, prin statutul său de membru permanent al Consiliului de Securitate, Rusia obținea o independență vitală față de dominația Occidentului (NATO) în politica internațională.
     O cauză fundamentală ce a influențat reformarea politicii de securitate a Rusiei a reprezentat-o problema Caucazului de Nord. Mai precis, atacurile teroriste cecene din 2002 (Nord – Ost) și 2004 (Beslan) au impus elitei politice rusești necesitatea reformării mijloacelor de luptă împotriva terorismului. Într-un mod firesc, terorismul ca întruchipare a unui dușman comun (invizibil și universal), atât pentru Rusia cât și pentru Occident, a constituit cauza în numele căreia cele două părți s-au apropiat, iar dovadă certă a acestui fapt o va reprezenta condamnarea la nivelul ONU a luării de ostatici (solicitare făcută de Rusia, prin care Moscova a internaționalizat conflictul din Cecenia și, implicit, și-a legitimat acțiunile în Caucazul Rusesc).
     În pofida colaborării în lupta împotriva terorismului ca fenomen global, Rusia lui Putin și-a conservat o poziție de confruntare cu SUA și NATO, în special. Acest fapt se explică prin creșterea influenței structurii euro-atlantice asupra statelor Europei Centrale și de Est, influență ce va deveni totală și va aduce cu sine ,,amenințări reale’’ la adresa securității Rusiei. Instalarea bazelor americane în România și Bulgaria și a scuturilor anti-rachetă în Polonia și Cehia (cât și România), toate în calitatea lor de state membre NATO, reprezintă dovada clară a pierderii ,,bătăliei geopolitice’’ în Europa, însă, forțează Rusia să-și concentreze politicile de încorsetare asupra ceea ce semnifică ,,miza Ucrainei și a Georgiei’’ (state aflate actualmente într-o balansare între Est și Vest). În acest sens, mecanismele Kremlinului de a bloca o eventuală avansare a NATO (implicit, a UE) înspre coasta sa, insuficiente, dar eficiente în esență, arma energetică și conflictele înghețate din Abhazia, Osetia și Crimeea, exprimă atuurile proiecției de securitate a Rusiei în proximitatea sa est-europeană, în contextul internațional actual.

Mircea Raicu
mircea.raicu@info-sud-est.ro

De ce se grăbește prefectul Bola să-l dea jos pe primarul din Castelu, condamnat la 6 luni cu suspendare?

PENTRU UNII MUMĂ, PENTRU ALȚII CIUMĂ


     Primarul comunei Castelu, Nicolae Anghel, a fost condamnat de Curtea de Apel Constanța la 6 luni de închisoare cu suspendare, pentru neglijență în serviciu.
     Într-o astfel de situație, conform Legii nr.393 din 28 septembrie 2004, privind statutul aleşilor locali, Art. 15. - (2) Calitatea de primar încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (…) e) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate”. Nu este, deci, cazul primarului din Castelu, care a primit o pedeapsă de 6 luni cu suspendare. Cu toate acestea însă, prefectul Constanței, Eugen Bola, în stilu-i caracteristic, a făcut o declarație cel puțin ciudată, mai degrabă politică: Vrea să-l suspende pe primarul din Castelu. Dacă așa stau lucrurile în viziunea prefectului, atunci nu înțelegem de ce Eugen Bola nu a avut aceeași reacție și în urmă cu câteva săptămâni, când un primar liberal a fost condamnat la două luni cu suspendare? Fie prefectul nu știe legea (amintim aici faptul că a pierdut procesul cu Vasile Delicoti, primarul PDL al comunei Poarta Albă, care a revenit în funcție după ce prefectul îl suspendase), fie nu se mai satură să șicaneze pedeliștii.

 „Fie nu știe legea, fie intenționează să comită un abuz în funcție!”

     Senatorul PDL Christian Gigi Chiru a sărit în apărarea colegului său de partid, deși acesta a fost unul dintre cei mai vocali membri PDL dintre cei care s-au împotrivit  preluării conducerii partidului de către Gigi Chiru. Iată ce a declarat președintele PDL Constanța, cu privire la atitudinea prefectului față de condamnarea primarului de la Castelu: „Am luat act cu surprindere de cele declarate de prefectul USL-ului, Eugen Bola referitor la suspendarea primarului Nicolae Anghel, condamnat cu suspendare. Nu comentez decizia instanţei, însă consider declaraţia prefectului ca fiind iresponsabilă. În opinia mea, Eugen Bola s-a grăbit să se pronunţe cu privire la suspendarea lui Nicolae Anghel, fie pentru că nu cunoaşte legea, fie pentru că ne anunţă că intenţionează să săvârşească un abuz de funcţie. În acest caz, ne vom vedea nevoiţi să-i facem o plângere penală pentru abuz în serviciu”.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

În loc să organizeze „Ziua Dobrogei“ la Constanța, Nicușor Constantinescu a preferat să meargă la Tulcea

1-0 pentru Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea

     Pe 14 noiembrie 2013 s-au împlinit 135 de ani de la revenirea Dobrogei în granițele românești. Odată cu trecerea anilor, festivitățile au fost tot mai șterse și slab reprezentate în județul Constanța. Până acum, când acestea au lipsit complet. De ce? Președintele CJC, Nicușor Constantinescu, a ales să marcheze momentul departe de constănțeni, la Tulcea, alături de colegul său de partid, Horia Teodorescu, președintele CJT. Nu e prima oară când județul vecin ne dă clasă la organizarea de astfel de evenimente, dar nu ne-am fi așteptat ca vreodată să ne umbrească într-atât încât autoritățile județene din Constanța să renunțe la organizarea unui eveniment de o însemnătate deosebită pentru români și, în special, pentru dobrogeni. În aceste condiții, ce-ar mai rămâne de zis, în afară de „Rușinică!”?

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

Ce a uitat să ceară studențimea revoltată?

6% pentru Educație, burse sociale mai mari, dar nici o reacție la plagiatul lui Ponta

     După profesori și cadre medicale, în săptămâna din urmă a venit rândul studenților să protesteze, să scandeze, să organizeze marșuri pe bulevardele capitalei, în fața instituțiilor publice și în centrele universitare din țară. Ei au solicitat alocarea a 6% din PIB pentru Educație, așa cum prevede Legea Educației, scăderea taxelor de școlarizare și de cazare în cămine, creșterea subvențiilor pentru cămine și cantine cu 30% și creșterea fondului de burse, în special a burselor sociale. Deci nemulțumiri și solicitări de natură materială, ceea ce nu este nimic rău.
     Sunt, însă, două observații pe care protestul mi le-a provocat. Desigur, aceste revendicări studențești pot fi îndreptățite, nemulțumirile lor pot fi înțelese, aș spune chir că, pe undeva, am putea fi chiar solidari cu ei. Cu alte cuvinte, strigătul lor, fără a fi unul prea puternic, este totuși, legitim.
     Chiar și așa, am avut senzația că ceva lipsește din cadrul acestor proteste, am avut impresia că dintre revendicările lor au lipsit puncte importante, pe care, cel puțin eu, unul, le vedeam indispensabile pentru o mișcare a studențimii nemulțumite. La finalul zilei, nu am rămas nici impresionat, nici marcat, nici convins de proteste, astfel încât, studenții nu mi-au trezit sentimentul solidarității, cu atât mai puțin empatie.
     În primul rând, protestul studențesc nu a avut consistență, consistență numerică. O mișcare revendicativă, chiar dacă se dorește pașnică, se impune și impune prin forța numărului, prin dimensiunea mulțimii, prin argumentul cantitativ. În lipsa acestora, revendicările pot fi justificate, pot fi îndreptățite, legi-time, dar riscă să fie ignorate, ba chiar să rămână necunoscute și, deci, nesatisfăcute. Pe undeva, este normal - iar istoria mișcărilor sindicale și revendicative cred că o dovedește - ca factorul de decizie politică să fie impresionat, iar apoi sensibilizat, doar de argumentul numărului, de amploarea strigătului de nemulțumire și să rămână impasibil în fața unor justificări raționale sau emotive. Nu știu dacă este cinic, dar este cert că numai gloata revoltată, numai mulțimea excitată impresionează și, mai important, numai ele au potențialul de a clătina scaunul unui funcționar, ministru sau prim-ministru; abia în fața unei asemenea amenințări politicul va reacționa.
     Potrivit unor date oferite de Institutul Național de Statistică, în 2011, cel mai mare centru universitar era București, cu circa 222.000 de studenți, urmat de Cluj cu apro-ximativ 57.000 de studenți. La nivel național, în anul universitar 2010-2011, numărul studenților era de 673.000. Desigur, până în 2013 se prea poate ca aceste estimări să fie la un nivel și mai scăzut, ceea ce nu explică numărul extrem de scăzut de participanți la protestul de săptămâna trecută, doar câteva mii. Or, o asemenea rată de participare ridică o problemă serioasă în privința solidarității și unității printre studenți. Mi se pare evident că, în acest moment, nimic nu ne dovedește că studențimea din România are o conștiință de sine distinctă. Ea nu simte că este și nici nu se înfățișează restului corpului social ca fiind un grup distinct, cu nevoi și revendicări speciale și urgente, cu ambiții, așteptări și idealuri înalte. Poate mai grav este faptul că studenții nu se văd ca fiind o forță socială care să solicite și să impună schimbări, să ofere soluții și să propună linii directoare pentru viitor. Ne place să credem că studențimea va oferi viitoarea elită politică, economică, culturală a acestei țări, dar, în această perspectivă, ea trebuie să își arate de pe acum potențialul, calitățile, să ofere garanții că își poate asuma o asemenea sarcină.
     În al doilea rând, protestul de săptămâna trecută m-a dezamăgit și sub un alt aspect. Se presupune că educația superioară trebuie să fie una a calității, a excelenței, iar la acestea se ajunge prin efort individual, prin muncă cinstită, care să ducă la rezultate oneste. Din acest punct de vedere, nu am auzit nicio lozincă, niciun strigăt de nemulțumire din partea studenților, care să condamne situația, de-a dreptul inimaginabilă, că în fruntea guvernului se găsește un plagiator dovedit. Premierul României și-a încununat perioada de pregătire intelectuală cu un plagiat, adică un furt intelectual, și a așezat la baza carierei profesionale același plagiat. Nu îmi plac șabloanele și, deci, nu voi spune - deși așa este - că fapta premierului dă un prost exemplu fiecărui student din țara asta; îmi place să cred că studenții români au mai multă minte și își aleg mai atent modelele. Dar voi spune, însă, că plagiatul premierului decredibi-lizează și subminează întreaga paradigmă după care se ghidează sau ar trebui să se ghideze învățământul, formația intelectuală, parcurgerea pașilor în carieră. Acest furt arată că se poate și așa, că munca onestă nu mai oferă garanții pentru succes, că există o cale mai scurtă până în vârf.
     De aceea sunt dezamăgit de lipsa de atitudine a studenților. Din moment ce nicio voce nu s-a ridicat sau nu s-a auzit împotriva acestei anomalii, să înțeleg că ei, studenții români, sunt împăcați cu fapta lui Victor Ponta, doctor în drept?

Gabriel Stelian Manea
gabriel.manea@info-sud-est.ro

De ce l-a invitat la discuții președintele Bulgariei pe primarul din Călărași?



     Pe 19 noiembrie a.c., primarul municipiului Călărași, Daniel Ștefan Drăgulin (foto), a răspuns invitației președintelui Bulgariei, Rosen Plevneliev, și a participat la o întâlnire în cadrul căreia, reprezentantul statului bulgar și primarul municipiului Călărași au discutat despre investiţiile care se doresc a fi făcute în zona Călăraşi - Silistra, principala temă fiind construcţia unui viitor pod între Silistra şi Călăraşi. „Vom discuta despre eventualele investiţii din zona Călăraşi – Silistra. Ulterior voi susţine o conferinţă de presă unde voi explica scopul acestei întâlniri. Se preconizează, oricum, pe viitor, un obiectiv de investiţii, mai bine spus un pod. Tema de dezbatere va fi – Priorităţi comune ale Bulgariei şi României între 2014 – 2020, posibilităţi şi orizonturi noi. Vom fi o delegaţie destul de mare”, a precizat Daniel Drăgulin, primarul municipiului Călăraşi, pentru cotidianul călărașean „Obiectiv”, înainte de vizita în Bulgaria. La întâlnire au fost prezenți și parlamentari din România și Bulgaria.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

Jurilovca, singura localitate din România premiată de Comisia Europeană. Iată de ce!

Comuna tulceană, în top 20, alături de localități turistice din Austria, Croaţia, Cipru, Cehia, Țările Baltice, Benelux, Franţa, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Polonia, Slovenia, Spania şi Turcia

Președintele Consiliului Județean (mijloc) și Prefectul de Tulcea (dreapta)
nu au decât cuvinte de laudă la adresa primarului din Jurilovca
     Vestea conform căreia o localitate tulceană a fost premiată de Comisia Europeană pentru performanțe în turism a făcut înconjurul presei românești. Este vorba de comuna Jurilovca, situată la porțile Deltei, care a fost catalogată de reprezentanții UE ca fiind „o zonă unică, cu un peisaj de basm”. 
     Comuna a primit premiul ca urmare a eforturilor autorităţilor locale de a facilita accesul „vizitatorilor de toate vârstele din întreaga Europă”. Astfel, Comisia Europeană a decis să acorde comunei Jurilovca „Premiul european de excelenţă pentru turism accesibil” (EDEN).

Iată cum este descrisă localitatea tulceană de către Comisia Europeană!

     Într-un comunicat al Executivului de la Bruxelles, comuna tulceană este descrisă astfel: „Jurilovca este situată într-un peisaj de basm în apropiere de Marea Neagră şi de Delta Dunării, o zonă unică şi o localitate aflată în patrimoniul mondial al UNESCO pentru biodiversitatea şi peisajele sale uimitoare”. Într-adevăr, Jurilovca este locul ideal pentru o vacanță liniștită și relaxantă, mai ales pentru cei care abia așteaptă să își petreacă timpul liber în mijlocul naturii. Peisajele superbe nu fac decât să completeze un tablou rupt complet de agitația și forfota citadină. Posibilități de cazare există pentru toate gusturile, localitatea beneficiază de toate investițiile necesare unui trai decent, iar până în Delta Dunării nu mai este decât un pas… în bărcile care sunt parcate într-un mini-port cochet, nou-nouț.

Ce este EDEN?

     Acronimul EDEN („European Destinations of Excellence”) a fost ales pentru a desemna destinaţiile europene de excelenţă. Acest proiect promovează modele de dezvoltare a turismului durabil în Uniunea Europeană. Proiectul se bazează pe concursuri naţionale care au loc în fiecare an şi în cadrul cărora este selectată câte o „destinaţie turistică de excelenţă” în fiecare ţară participantă. Prin selectarea destinaţiilor, EDEN pune accentul pe valorile, diversitatea şi trăsăturile comune ale destinaţiilor turistice europene. Acest proiect sporeşte vizi-bilitatea destinaţiilor europene emergente, creează o platformă pentru schimbul bunelor practici în Europa si promovează construirea unei reţele între destinaţiile premiate. Acest proiect beneficiază de sprijinul Comisiei Europene, care l-a lansat în 2006 şi care încă mai joacă rolul fundamental de coordonare. Sarcinile Comisiei consistă în încurajarea dialogului între părţile interesate, co-finanţarea procedurilor de selecţie, organizarea ceremoniei de decernare a premiilor (în primii doi ani, în cadrul Forumului european al turismului) şi coordonarea unei campanii complete de comunicare.

În atenția primarilor interesați! Iată ce trebuie să faceți ca să câștigați premiul Comisiei Europene pentru turism!

     Acest concurs european de excelenţă în turism este elaborat pe baza unei teme anuale, aleasă de Comisia Europeană în colaborare cu organizaţiile naţionale din turism competente. Această temă funcţionează ca un laitmotiv: până acum turismul rural, patrimoniul imaterial şi zonele protejate au fost principalele teme EDEN. Principala trăsătură a destinaţiilor selectate este implicarea acestora în promovarea unor modele sociale, culturale şi de mediu durabile. Laureaţii acestui premiu sunt destinaţii europene emergente, puţin cunoscute, din cele 27 de state membre şi din ţările candidate. Proiectul EDEN contribuie la diseminarea în Uniune a practicilor durabile aplicate în destinaţiile alese şi la transformarea acestora în destinaţii turistice de succes. Acest proces vizează decongestionarea destinaţiilor turistice foarte frecventate.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

În timp ce Delta Dunării a intrat în circuitul internațional de turism, aeroportul din județul Tulcea rămâne închis



     La sfârșitul lunii octombrie, reprezentanţii Asociaţiei Litoral Delta Dunării s-au întâlnit la Tulcea  cu reprezentanții companiei TUI Travel pentru a semna contractul prin care Delta Dunării și litoralul românesc intră în circuitul turistic internațional. La eveniment au participat Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Litoral Delta Dunării, Daniel Iluşcă - Preşedintele Ascociaţiei Patronatului în Turismul din Delta Dunării, Dragoş Gociman - Vicepreşedintele aceleeaşi organizaţii şi Iulian Beiu, Contracting Manager la Hotelbeds România & Moldova. Astfel, 15 proprietari de pensiuni din Delta Dunării au intrat în circuitul turistic al gigantului turismului internaţional, care operează în 180 de ţări şi care are peste 30 de milioane de clienţi anual şi o cifră anuală de afaceri de peste 19 miliarde de euro, conform activenews.ro. Biroul de tu-rism se va deschide la începutul lunii decembrie, la Bruxelles, la Casa de Cultură Româno-Belgiană, odată cu inaugurarea postului de radio pentru diasporă susţinut de Societatea Română de Radiodifuziune.

Declarații contradictorii ale conducerii Aeroportului Internațional „Delta Dunării”. Care este adevăratul motiv pentru lipsa curselor regulate?

     În cadrul întâlnirii, reprezentanții Asociației Patronatului în Turismul din Delta Dunării au subliniat necesitatea colaborării cu autoritățile locale și județene și oferirea sprijinului acestora în vedere susținerii tu-rismului în Delta Dunării. Un prim pas pe care autoritățile ar trebui să îl facă, în opinia celor prezenți la eveniment, ar fi moder-nizarea Aeroportului tulcean „Delta Dunării”, lucru care ar facilita foarte mult accesul turiștilor în zonă. În urmă cu un an, ziarul Info Sud-Est a publicat o anchetă despre situația cel puțin bizară în care se află Aeroportul Internațional „Delta Dunării” din Mihail Kogălniceanu. Declarațiile contradictorii ale conducerii aeroportului ne-au făcut să ne întrebăm care este, de fapt, adevăratul motiv din cauza căruia aeroportul rămâne închis publicului larg? De ce, în 2010, Constantin Albu, directorul ge-neral al aeroportului, spunea că aeroportul întruneşte toate condiţiile necesare demarării curselor aeriene regulate, iar după doi ani, acelaşi director spune că motivele din cauza cărora nu există curse regulate sunt reprezentate tocmai de lipsa condiţiilor necesare!? Și, poate cel mai curios lucru: De ce, în ultimii 10 ani, Statul a alocat aproape 9 milioane de euro pentru întreţinerea singurului aeroport din România care nu are curse regulate?

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

Primarul și cântecele sale despre Luncavița au ajuns peste hotare



Tradițiile din comuna tulceană au făcut înconjurul lumii și au contribuit decisiv la dezvoltarea turismului 

     Cea mai mediatizată localitate din Dobrogea și una dintre cele mai mediatizate din țară este, fără îndoială, comuna tulceană Luncavița. Acest lucru i se datorează în proporție de 90% primarului Ștefan Ilie, ale cărui originalitate, inițiativă și energie par fără de sfârșit.
     Tânăr, boem, optimist și parcă îndrumându-se după zicala „Dacă vrei, poți”, Ștefan Ilie își promovează localitatea natală oricând prinde ocazia. Astfel, tradițiile luncăvițenilor au făcut înconjurul lumii, ansamblurile artistice din localitate participând și câștigând zeci de premii la festiva-lurile internaționale. Însuși primarul este ambasadorul cel mai de seamă al Luncaviței. Nu există sărbătoare în Luncavița la care Ștefan Ilie să nu își ia chitara sub braț și să nu cânte și dănțuiască în mijlocul sătenilor.

Exemplu de mediatizare: Toate sms-urile pe care le trimite primarul se termină cu „www.luncavita.ro”

     Mai mult decât atât, primarul a găsit o soluție inedită să își promoveze puternic localitatea și site-ul oficial al acesteia. Ștefan Ilie și-a setat telefonul mobil astfel încât la finalul fiecărui sms pe care îl trimite să apară mesajul www.luncavita.ro. Și cum de multe ori acesta este ocupat și nu poate răspunde la telefon, răspunde la mesaje. Inevitabil, interlocutorul vede linkul către pagina web a Luncaviței și, cel puțin o dată, accesează site-ul. Și odată ajuns pe pagina www.luncavita.ro, are ce vedea: zeci de galerii foto de la evenimente, investițiile derulate și finalizate, anunțuri publice, documente de interes public, imagini cu localnici în diferite ipostaze, istoricul localității etc. Absolut tot ce te interesează despre comună, primar sau primărie, găsești pe site. Demn de menționat ar mai fi că Luncavița a fost localitatea din mediul rural românesc ce a implementat sistemul de plăți online al taxelor și impozitelor. Inițiativă de lăudat, având în vedere că locuitorii sectorului 5 din București încă se mai înghesuie la cozi pentru a-și plăti dările la stat…

Turismul în Luncavița: Dezvoltat cu bani europeni, promovat prin datini de secole

     Ambiția, volubilitatea și amplele investiții în segmentul socio-cultural l-au ajutat pe Ștefan Ilie să aducă în Luncavița vedete renumite și să își promoveze localitatea în cele mai vizionate emisiuni. Eforturile destinate dezvoltării localității i-au adus nenumărate laude și aprecieri pu-blice ale autorităților județene și centrale. Unul dintre cele mai importante segmente dezvoltate de administrația publică locală în ultima perioadă este cel al atragerii fondurilor europene destinate turismului. Astfel, cel mai recent succes al Primăriei Luncavița, în acest domeniu, este obținerea finanțării pentru proiectul „Înființarea centrului local de Informare turistică și marketingul serviciilor legate de tu-rismul rural în comuna Luncavița, județul Tulcea”, cu maximum de puncte și în valoare de 152.364 euro! Întreaga valoare este 100% finanțată din Programul Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 313 – Încurajarea activităților turistice. Astfel, o nouă clădire, (în locul vechii farmacii) cu dotări aferente desfășurării activității de informare turistică, va fi construită în centrul localității Luncavița în anul 2014. Serviciile oferite vor avea ca principali beneficiari localnicii și investitorii din segmentul turistic și vor contribui la dezvoltarea economică și socială a comunei.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

Programați-vă vacanța de pe acum și beneficiați de super reduceri pentru sezonul estival 2014!

Discounturi de până la 40 % pentru vacanța de vară 2014 pe litoralul românesc

     În perioada 14-17 noiembrie a avut loc, la Romexpo, Târgul de Turism al României, ediția de toamnă, ma-nifestare la care s-au lansat pachete turistice de tip „Turbo Early Booking” (program cu reduceri speciale valabile doar până la sfârșitul anului, unde pachetele tu-ristice sunt mai ieftine cu până la 40-50%),
Corina Martin, președintele Asociației Litoral - Delta Dunării, a declarat: „Este o premieră pentru Litoralul Românesc ca în luna noiembrie să pregătim deja sezonul estival 2014. Pachetele turistice speciale pentru vara 2014 s-au lansat în cadrul Târgului de Turism al României, aplicându-se și discounturi speciale de până la 40%. Este  important de menționat faptul că tarifele practicate pe Litoralul Românesc nu au mai suferit modificări în ultimii 2 ani, ținând cont de rata inflației și criza economică, și nu vor crește nici în anul 2014,  litoralul rămânând cea mai accesibilă destinație de vacanță. Pentru un grad sporit de atractivitate, pe Litoralul Românesc s-au demarat deja proiecte de reabilitare a plajelor, de cosmetizare a stațiunilor și de dezvoltare a întregii infrastructuri turistice, semn că deja pregătim sezonul estival 2014. De asemenea, ca premieră absolută pentru turismul românesc, Asociația Litoral - Delta Dunării va lansa un videoclip de promovare dedicat stațiunii Mamaia. Evenimentul  va avea loc în martie 2014, la ediția de primăvară a Târgului de Turism al României, în cadrul unui show spectaculos, asemănător cu cel din primăvara acestui an. În ceea ce privește traficul turiștilor pe Litoralul Românesc, estimăm că în anul 2014 vom avea o creștere de 5% față de anul 2013.”

CAMPIONATUL DE FOTBAL AL JUDEȚULUI TULCEA, ÎNTRE BERE ȘI ȘAMPANIE....


     Nebuloasa fotbalului românesc începe de la eșaloanele inferioare, de acolo unde meciurile seamănă, de cele mai multe ori, cu serbările câmpenești, indiferent dacă vorbim de tribune (când acestea există) sau de câmpul de joc (e chiar bună și obiectivă formularea!), încheiate, uneori, cu scandaluri, înjurături sau zmardoieli de mahala. O amiază de duminică, petrecută la un astfel de eveniment, îți încarcă nu numai bateriile, dar și vocabularul cu noi invective ,,adrisate” combatanților de către spectatori.
     Ei, și ca să pun paie pe foc, prefer neaoșismul satelor și exprimarea brută a locuitorilor în locul ,,vrăjitoriei” politice sau a tocșoiștilor partizani! Mai bună o înjurătură cinstită, cu năduf, unei min-ciuni indescifrabile.
     Pe bune acum, ediția 2013-2014 a campionatului județean de fotbal, aflat aproape de sfârșitul turului, are câteva coordonate deja stabilite. Tur-retur, primele patru clasate vor juca un play-off în sistemul 1 cu 4 și 3 cu 2, apoi învingătoarele, într-un meci final și, astfel, se va stabili campioana ce va participa la barajul de promovare în liga a treia. Cum spuneam,  aproape de mij-locul ediției, locul întâi este ocupat (e drept cu un meci mai mult) de Granitul Babadag, echipa resuscitată de primarul Caraman, echipă care după mai bine de șapte ani se află din nou la vârful performanței județene. Cu o infuzie de sponsorizări, lotul Granitului a fost completat de jucători de valoare, jucători cu experiență chiar și din primul eșalon al fotbalului românesc. Cel mai cunoscut nume rămâne cel al lui Dorel Zaharia, fost component al echipei Steaua, jucând acum mai mult pentru menținerea  condiției fizice însă și pentru a marca goluri pe bandă rulantă. De semnalat și aportul lui Guliu, care la 45 de ani încă mai poate coordona nu  numai antrenamentele, dar și jocul echipei atunci când intră pe teren. Nu trecem cu vederea  locul primarului Caraman, de obicei din a doua repriză, care punctează  când chiar este nevoie! A se vedea meciul derby, din etapa a opta, cu Delta 2013 Tulcea (echipa creditată cu cele mai mari șanse la promovare) când la scorul de 2-1 pentru Delta, Caraman intră pe teren și înscrie de două ori, producând astfel prima și singura înfrângere a Deltei!
     Delta 2013 e noua echipă fanion a municipiului Tulcea. Dacă până anul trecut defuncta ,,Delta” a cochetat chiar cu promovarea în prima ligă, închiderea robinetului cu bani de la primărie a însemnat și retragerea echipei din toate competițiile. Pentru că nu se făcea ca municipiul să rămână fără ,,coledzi”, Consiliul Județean, prin chiar președintele său, Horia Teodorescu, pune bazele unui nou club înscris de la ,,zero” în circuitul fotbalistic. Cu jucători tineri și cu câțiva rămași de la vechea trupă (Pantelie e cel mai cunoscut nume), struniți de antrenorul Iamandi (alt nume cu rezonanță în fotbalul tulcean), se dorește ca etapele promovării să fie ,,arse” cât mai repede, iar Tulcea să revină urgent cel puțin în liga a doua fotbalistică.
Celelalte două echipe pretendente la locurile de play-off județean sunt Razim Jurilovca și Noua Generație Măcin,  plasate, amândouă, la 3-4 puncte față de lideri. De altfel, Razim e singura echipă care a bătut Granitul în chiar debutul de campionat, însă, pentru a avea pretenții la promovare, în condițiile în care Delta și Granitul au ,,setea” și puterea scorurilor fluvii..., e nevoie de mult mai multe!
     Restul clasamentului e istoria repetată a unor inimoși din localitățile respective (Topolog, Sarichioi, Frecăței, Horia, Somova, Mihail Kogălniceanu, Niculițel, Slava Cercheză, Baia și Cerna) care, duminică de duminică, fie acasă fie în deplasare își fac cunoscute nu numai propriile ambiții ci și numele localităților lor. Iar dacă întâmplările sportive se încheie cu un grătar și mai multe beri, eu chiar nu am nimic împotrivă! Bravo lor, dacă șampania o beau alții, noi cu ,,bere și grătar, să trăiască domn primar!”.

Viorel Crețu
redactia@info-sud-est.ro

RMGC îl dă în judecată pe fostul director general al Institutului Geologic al României. Iată câți bani îi cere compania!



     Controversata poveste de la Roșia Montană ajunge până în instanțele românești. Recent, reprezentanții RMGC au trimis un comunicat de presă prin care și-au anunțat intenția de a-l da în judecată pe fostul director al IGR pentru afirmații false și defăimătoare. Iată, în rândurile ce urmează, ce spun reprezentanții companiei canadiene:

     „Ca urmare a acuzațiilor nefondate ale fostului director general al Institutului Geologic al României (IGR), dl. Ştefan Marincea, în fața comisiei parlamentare speciale precum și cu alte ocazii, Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) solicită în instanță repararea prejudiciului moral adus companiei. Compania respinge ferm acuzaţiile defăimătoare, care au adus atingere dreptului la reputație și dreptului la propria imagine, referitoare la falsificarea hărţilor bazinului Văii Corna. Aceste afirmații sunt complet nefondate și calomnioase. Despăgubirile civile solicitate în instanță sunt absolut simbolice – 100 Ron.
     RMGC are cel mai mare respect pentru toate instituțiile statului și pentru experții acestora. Când se fac însă afirmații de natură să prejudicieze grav reputația companiei, avem obligația să contracarăm aceste afirmații pe toate căile legale disponibile. Suntem o companie corectă și transparentă și sperăm să fim tratați corect.
RMGC a folosit harta geologică achiziţionată de la IGR, făcând dovada în acest sens cu exemplarul original. Harta a fost întocmită de IGR în anul 1979, la scara 1:50.000. RMGC a folosit de asemenea harta geologică întocmită de Facultatea de Geologie a Universităţii Bucureşti. Respingem categoric acuzaţia falsificării vreuneia dintre hărţi, acuzaţie formulată de către fostul director general al IGR. RMGC acţionează şi a acţionat întotdeauna cu bună credinţă şi deplina respectare a cadrului legal. Practicile noastre de afaceri exclud orice tentativă de a eluda sau încălca dispoziţiile legale. RMGC își reafirmă respectul pentru toate instituțiile statului român și pentru specialiștii români, inclusiv pentru Institutul Geologic Român (IGR) și experții săi. De asemenea, RMGC tratează cu toată seriozitatea opiniile la adresa proiectului minier, fie ele împotriva sau în favoarea acestuia.”

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

Numărătoare inversă pentru una dintre cele mai importante investiții din județul Călărași!

„Reabilitarea, modernizarea şi echiparea Ambulatoriului Spitalului de Psihiatrie Săpunari”, un proiect de 500.000 de euro


     La sfârșitul lunii iunie a.c., la Călăraşi, în sala de şedinţe a Consiliului Judeţean, a avut loc Conferinţa de lansare a proiectului „Reabilitarea, Modernizarea şi Echiparea Ambulatoriului Spitalului de Psihiatrie Săpunari, judeţul Călăraşi” – beneficiar, Consiliul Judeţean Călăraşi.
     Proiectul finanţat prin Programul Operaţional Regional – Axa prioritară 3 - „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, Domeniul major de intervenţie 3.1 – „Reabilitarea/ modernizarea/echipa-rea infrastructurii serviciilor de sănătate” îşi propune îmbunătă-ţirea calităţii infrastructurii serviciilor medicale oferite în ambulatoriu, adresate unei anumite categorii de populaţie, respectiv persoane cu probleme de sănătate mintală. Autoritatea de Management este Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Prin activităţile de reabilitare şi modernizare a clădirii ambulatoriului şi a utilităţilor generale şi specifice ale acestuia, concomitent cu achiziţionarea de aparatură medicală, proiectul contribuie la creşterea accesibilităţii serviciilor de îngrijiri medicale de calitate pentru grupurile vulnerabile. Durata de implementare a proiectului este de 18 luni, din care perioada alocată lucrărilor de construcţii şi montaj este de 12 luni. Clădirea care face obiectul lucrărilor nu a beneficiat de mai bine de treizeci de ani de un program amplu de reabilitare, lucrările efectuate de-a lungul timpului fiind doar lucrări minime de mentenanţă şi echipare strict necesare. Valoarea totală a proiectului este de 2.203.789,76 lei, contribuţia proprie este de 136.566,34 lei, asistenţa financiară nerambursabilă solicitată fiind de 1.640.683,47 lei. După implementarea proiectului, aria arondată ambulatoriului integrat al Spitalului de Psihiatrie Săpunari va cuprinde oraşele Lehliu Gară şi Fundulea şi comunele Alexandru Odobescu, Belciugatele, Dor Mărunt, Dragalina, Dragoş Vodă, Frăsinet, Gurbăneşti, Ileana, Lehliu, Lupşanu, Nicolae Bălcescu, Perişoru, Săruleşti, Ştefan cel Mare, Tămădău Mare, Vâlcelele, Valea Argovei, Vlad Ţepeş.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

Atenție, șomeri! AJOFM Călărași vă propune să deveniți chelneri, bucătari sau patiseri!


     AJOFM le propune șomerilor din Călărași să urmeze cursuri gratuite de calificare sau recalificare în cinci domenii, începând cu mijlocul lunii noiembrie. Călărășenii aflați în căutarea unui loc de muncă și care nu realizează nici un venit se pot specializa în domenii precum: comerț, patiserie, validarea și prelucrarea datelor, ospătărie sau pot urma cursuri de bucătari. „Se oferă  astfel posibilitatea de a dobândi o calificare într-o meserie solicitată pe piaţa muncii, care să mărească şansele de a ocupa un loc de muncă”, a precizat Simona Donciu, purtător de cuvânt al AJOFM Călăraşi pentru presa călărășeană.

Iată ce documente vă sunt necesare la înscriere! 

     Doar că înscrierile nu se pot face fără a respecta câteva criterii. Acestea se fac pe baza recomandării emise de compartimentul de informare şi consiliere privind cariera/serviciul mediere. Documentele necesare în dosarul de înscriere sunt următoarele: Cerere tip; copie după actul de identitate; copie după diploma de studii; copie a certificatului de naștere; copie a certificatului de căsătorie (pentru femei); talon/adeverinţă  medicală, cu menţiunea „apt de muncă” sau cu „restricţii”; certificat fiscal eliberat de Administraţia Financiară din care să rezulte că nu realizează venituri. De menționat ar mai fi că, dacă în perioada în care șomerii frecventează cursurile de specializare își găsesc locuri de muncă, atunci aceștia își păstrează dreptul de a finaliza gratuit cursurile respective. Alte avantaje ale șomerilor care urmează cursurile de formare profesională sunt următoarele: abonament gratuit pentru mijloacele de transport în comun utilizate pentru parcurgerea traseului de la domiciliu la unitatea de pregătire (sau decontarea cheltuielilor destinate transportului), consultaţii medicale gratuite, analize medicale şi teste gratuite, necesare frecventării cursului.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

Mai sunt doar câteva zile până la evenimentul pe care îl așteaptă toți călărășenii!



A VI-a ediție a Festivalului de Muzică Folk este organizată de Consiliul Județean Călărași și se va desfășura în sala de spectacole „Barbu Știrbei”

     Sfârșitul lunii noiembrie le aduce călărășenilor trei zile de distracție și relaxare, mult așteptate. În perioada 29 noiembrie-1 decembrie se desfășoară a VI-a ediție a Festivalului-Concurs de Muzică Folk „Chitara Dunării”. Evenimentul este organizat la inițiativa Centrului Cultural Județean Călărași și se va desfășura în sala de spectacole „Barbu Știrbei”.  Concursurile vor fi organizate în fiecare dintre cele trei seri, începând cu ora 18:30. Prețurile biletelor sunt modice: doar 10 lei/seară. Iată programul zilelor de spectacol și invitaţii la recital:

Vineri, 29 noiembrie 
-Proiect ,,Tivodar“ (câştigătorii trofeului Chitara Dunării de anul trecut) şi Adrian Ivaniţchi 

Sâmbătă, 30 noiembrie 
-Grupul ,,Fox Studis” şi Puiu Creţu 

Duminică, 1 decembrie
-Walter Ghicolescu, Ovidiu Mihailescu şi Magdalena Puşcaş

De ce nu vorbește Demis Roussos cu nimeni înainte de concerte?



     Cu ocazia concertului de Crăciun de la București, celebrul Demis Roussos a acordat un interviu unei publicații românești. A povestit ce-l determină să revină iar și iar în România, care este ritualul lui înainte de fiecare concert și ce mesaj are pentru fanii din România.
     Artistul ce posedă peste 100 de discuri de aur, platină și diamant a destăinuit de curând că singurul ritual de care ține cont înainte de fiecare concert este să nu vorbească. Celebrul artist a declarat că refuză să le spună oamenilor mai mult de câteva cuvinte, cu intenția de a-și proteja vocea, astfel încât totul să se desfășoare „ca la carte”. Pentru Demis Roussos capitala României reprezintă o a doua casă, unde revine de fiecare dată cu mare plăcere. „Mă atrage aici frumusețea acestei țări și căldura oamenilor” spunea artistul în interviu... După o pauză de un an, maestrul revine pe 5 decembrie 2013 pe scena Sălii Palatului pentru o reprezentație de zile mari, din care nu vor lipsi melodii precum „Silent Night”, „Ave Maria”, „White Christmas”, „Amazing Grace”... dar nici celebrele sale hituri: „Goodbye My Lve Goodbye!”, „Dinata Dinata” sau „My Friend The Wind”!

Artistul are și un mesaj pentru fanii din România: „Abia aștept să fim împreună pe 5 decembrie 2013!”

     Concertul de Crăciun al lui Demis Roussos este fără doar și poate unul dintre evenimentele mult așteptate ale anului, fapt ce se reflectă și în vânzarea biletelor. O categorie de bilete este deja epuizată, alte două categorii fiind aproape de sold-out. Cei care încă nu și-au rezervat un loc în sală mai pot găsi bilete în următoarele locații: Magazinul Biletoo.ro din Unirea Shopping Center (parter, intrarea de lângă McDonald’s), Librăriile Adevărul și Eminescu, magazinele Diverta, Flanco, Muzica și Victoria, Sala Palatului, Palatul Copiilor, Vodafone, Germanos, Oficiile Poștale semnalizate cu Bilete.ro și online pe BILETOO.ro, BLT.ro, BILET.ro, MYTICKET.ro, BILETE.ro și EVENTIM.ro. Prețurile biletelor sunt cuprinse între 100 de lei și 300 de lei, în funcție de zona aleasă. Biletele cele mai ieftine, cele de 50 de lei sunt sold out.
     Concertul „DEMIS ROUSSOS” va avea loc pe 5 Decembrie 2013 la Sala Palatului din București și este un eveniment organizat de Project Events.

În concertul de la București, José Carreras va fi dirijat de propriul său nepot!


     Dirijorul care va urca alături de José Carreras pe scena concertului-eveniment pe care celebrul tenor îl va susține pe 15 decembrie 2013 la Romexpo București este nimeni altul decât nepotul său, David Gimenéz Carreras!
     Orchestra Națională Radio va fi dirijată de însuși nepotul celebrului tenor, care este în prezent și principalul dirijor al Orchestrei Filarmonice din București. Născut în Barcelona, într-o familie în care strălucea numele unchiului său José Carreras, nepotul celebrului tenor și-a făcut studiile muzicale în orașul natal, apoi la Viena și Londra. David Gimenéz a studiat la început pianul dar în final s-a decis să se dedice cu totul carierei de dirijor.
     Celebrul dirijor a moștenit de la unchiul său atât asemănarea fizică, cât și talentul. Gimenéz recunoaște că faptul că este nepotul lui José Carreras a constituit la începutul carierei un avantaj, însă pe măsură ce au trecut anii, doar talentul, dedicația și profesionalismul au contribuit la dezvoltarea și la desăvârșirea sa. „Pentru mine a fost fantastic, oricine și-ar dori să aibă o asemenea experiență încă din copilărie, înconjurat de celebrități, de marea muzică. Desigur, este dificil, față de cei din jur, să te impui ca nepot al lui Carreras, dar acest aspect m-a ajutat enorm la început - cred că fiecare tânăr, la primii pași, a fost ajutat de cineva, nu a apărut „de nicăieri”, dar sper că în timp am demonstrat că pot face lucruri bune, dezvoltându-mi permanent cariera.” Modelele sale sunt și astăzi Herbert von Karajan și Carlos Kleiber, așa că pentru Gimenéz este esențială comunicarea cu pu-blicul și nu doar susținerea unui concert reușit.
     David Gimenéz a dirijat peste 200 de orchestre în săli de renume, inclusiv Filarmonica din Viena, Orchestra Simfonică din Londra, Orchestra Filarmonică din Londra, Orchestra din Paris, Filarmonica din Japonia, Orchestra Simfonică din Chicago. Printre celebritățile cu care a colaborat se numără Angela Gheorghiu, Andrea Bocelli, Placido Domingo, Roberto Alagna, Agnes Baltsa, Kiri Te Kanawa, Juan Pons, Bryn Terfel și desigur, José Carreras - pe care îl însoțește constant în turnee.
     Fanii care doresc să-i vadă pe cei doi membri ai familiei Carreras într-o excepțională Gală de Crăciun trebuie să știe că evenimentul va avea loc pe data de 15 decembrie 2013, la Pavilionul Central de la Romexpo București! Orchestra Națională Radio, condusă de David Gimenéz și Corul Academic Radio, reprezintă garanția unui show desăvârșit, în care publicul va putea asculta piese specifice sărbătorilor de iarnă precum „Ave Maria”, „White Christmas”, „Have Yourself a Merry Little Christmas” dar și bucăți muzicale celebre precum „The Impossible Dream” din „Man of La Mancha”, „Traviata”, „Roso - Pel Teu Amor”, „Passione” și multe altele...

     Biletele au prețuri cuprinse între 150 de lei și 650 de lei și pot fi achiziționate din următoarele locații: Magazinul BILETOO din Unirea Shopping Center (parter, intrarea de lângă McDonald’s), Sala Palatului, Librăriile Adevărul și Eminescu, Magazinele Flanco, Muzica, Palatul Național al Copiilor, Magazinul Biletfan - stația de Metrou Unirii 1. Cei ce doresc să comande biletele online o pot face de pe BILETOO.ro, BILET.ro, BLT.ro, BILETE.ro sau MyTicket.ro. 
     Concertul „JOSÉ CARRERAS Live la București” va avea loc pe 15 Decembrie 2013 la București - Romexpo (Pavili-onul Central) și este un eveniment organizat de Project Events.

Un tânăr de 23 de ani a refuzat 3 miliarde de dolari, bani oferiți de Facebook pentru o aplicație!


     Conform Wall Street Journal, Evan Spiegel (foto), fondatorul Snapchat, a refuzat o ofertă de 3 miliarde de dolari de la Facebook şi apoi una de 4 miliarde de dolari de la Google, conform unei surse neprecizate de The Verge, ne informează jurnaliștii de la Ziarul Financiar. „După ce a renunţat la şcoală, Spiegel s-a mutat cu tatăl său şi a atras o finanţare de 70 de milioane de dolari pentru compania sa, pe care i-a folosit pentru a dezvolta aplicaţia Snapchat. Evan Spiegel conduce acum o companie fără active, fără venituri, dar cu o mulţime de probleme legale. Totuşi, antreprenorul susţine că Snapchat este următoarul „mare val” al reţelelor de socializare”, menționează cotidianul citat. Jurnaliștii de la Ziarul Financiar trec în revistă și declarația unui editor al Yahoo despre geniul de 23 de ani: „Este un băiat deştept, tânăr, iar impresia mea este că are ce-i trebuie pentru a fi un învingător”, a declarat Phil Pearlman, un editor de la Yahoo, despre Spiegel, după ce acesta a refuzat oferta Google de 4 miliarde de dolari pentru Snapchat.
     Snapchat este o aplicaţie care permite utilizatorilor să facă poze, să înregistreze fişiere video, să adauge text şi desene şi să le trimită unei liste de prieteni aleasă de ei. Pozele şi clipurile video trimise pot fi vizualizate timp de doar 10 secunde, după care dispar de pe telefonul destinatarului. Fişierele multimedia trimise prin Snachat se numesc „Snaps”. Aplicaţia este extrem de populară în rândul adolescenţilor din SUA. Compania Snapchat susţine că în luna septembrie au fost trimise peste 350 de milioane de „snaps”.

Sfatul psihologului: Cum scăpăm de furie?


     Avem mai multe sau mai puține motive să o simțim, dar atunci când se manifestă, semnele ne sunt clare – de la palpitații și tensiune, la exprimări din ce în ce mai zgomotoase, de cele mai multe ori dificil de controlat. O emoție cât se poate de naturală, aproape de instinct, ce suscită oprobiul social dar, în definitiv, umană.

Ce facem cu ea?

     În primul rând, ca orice emoție puternică, pune în mișcare o mare cantitate de energie. Atunci când este înăbușită, aceasta este oprită din a se manifesta drept pentru care o astfel de modalitate de reacție poate duce în timp la somatizări (dureri de cap, stomac). Totodată, persoana poate permite „umplerea paharului”, ceea ce va duce în final la o explozie emoțională – de cele mai multe ori în situații sau cu persoane care nu au legătură cu acumularea repetată a sentimentelor ne-gative. Cel mai adesea însă descărcarea se produce în mediul familial iar, acolo unde există, copiii pot deveni un ecran de manifestare.
O altă „tehnică” des folosită, dar dăunătoare pentru persoana în cauză este ruminarea. Aceasta implică reluarea permanentă a evenimentelor declanșatoare, reeditarea în minte a contextului, și implicit, retrăirea unor emoții asociate. Studiile demonstrează că aceasta se află, de multe ori, la baza somatizărilor manifestate prin dureri, a insomniilor.
     Deși în multe cazuri persoanele apelează la cei din jur după un eveniment neplăcut, în cazul furiei, căutarea de suport social nu este, de cele mai multe ori, cea mai bună alegere. Aceasta deoarece se pare că oamenii tind să caute acele persoane care le confirmă scenariul negativ și îi aprobă, menținându-le astfel sentimentul de nedreptate. Astfel, suportul social este folosit mai degrabă pentru a prelungi starea de furie, decât pentru a ajuta la reducerea acesteia.
     Având în vedere cantitatea mare de energie mobilizată în corpul nostru, cea mai indicată metodă de a permite exprimarea sentimentelor negative de tipul furiei va fi sportul. Fie că acesta este unul de contact sau este vorba pur și simplu de alergare sau dans, el oferă posibilitatea valorificării acesteia, permițând într-o măsură transformarea pozitivă a stării psihice. Alte metode de reconversie sunt, desigur, cele care implică exprimarea artistică și reinvestirea e-nergiei și a gândurilor și emoțiilor aferente în scris, pictură, sculptură etc. Sau, de ce nu, în activități casnice, repetitive, ce permit reorganizarea gândurilor și atenuarea boom-ului. În cazul în care starea de furie se prelungește foarte mult, sentimentul de nemulțumire și nedreptate fiind prezent în majoritatea timpului, sau există manifestări foarte violente, ce produc daune persoanei sau celor din jur este necesar căutarea unui sprijin adecvat pentru a permite reevaluarea situației, a mijloacelor de a face față și a crește calitatea vieții.

Există și furie „bună”?

     Furia este în general o emoție stârnită de o situație percepută ca o „nedreptate”.  O altă variantă în această situație ar fi sentimentul de neputință, de neajutorare,  care poate favoriza instalarea depresiei. Astfel, în măsura în care aceasta crește motivația de a face față situației și poate fi însoțită ulterior de o gândire „la rece”, furia poate facilita găsirea unei modalitați de schimbare, poate oferi energia necesară acțiunii și astfel a depășirii situației nefavorabile. Asta nu înseamnă că prevalența acestui sentiment va oferi rezultate uluitoare, dimpotrivă, în multe cazuri poate avea mai degrabă un efect dezorganizator.

Anca Moraru
anca.moraru@info-sud-est.ro

Iată care sunt mărcile de țigări preferate de români!


     Cele mai multe ţigări vândute în România sunt cele marca Kent (produse de British American Tobacco), urmate de L&M şi Marlboro  (Philip Morris International), Pall Mall (British American Tobacco) şi Winchester (JTI), potrivit datelor furnizate la soli-citarea economica.net de către Euromonitor. Piaţa de ţigări şi alte produse de tutun a fost anul trecut de 4,1 mi-liarde de euro, iar pentru anul acesta este estimată o va-loare de 4,2 miliarde de euro, deşi, ca volum, se vor vinde mai puţine ţigări, se mai arată în datele Euromonitor, prezentate de economica.net. În ceea ce priveşte topul companiilor care activează în această industrie, în fruntea clasamentului s-a aflat anul trecut British American Tobacco, urmată de JTI, Philips Morris, Imperial Tobacco şi Karelia Tobacco, ne mai informează economica.net. La capitolul tutun pentru fumat, fie că este pentru rulat sau pipă, marca Captain Black (British American Tobacco) se află pe primul loc, urmată de patru mărci ale companiei Pöschl Tabak Gmbh & Co KG: Thomas Radford, Brookfield, Tilbury şi Golden Blend’s, mai precizează sursa citată.

Descoperiți China prin Clasa Confucius!



     Clasa Confucius din cadrul Universităţii „Ovidius“ din Constanţa a organizat marţi, 19 noiembrie, de la ora 12.00, la Campusul Universitar (Aleea Universităţii, nr. 1) vernisajul Expoziţiei de fotografie „Descoperiţi China!“  Şcoala de Vară, 2013.
     Expoziţia este organizată de cursanţii Clasei Confucius care au parti-cipat, în perioada 23 iulie - 5 august 2013,  la Şcoala de Vară (cursuri intensive de limbă şi cultură chineză) la universităţi din Beijing, Shaoxing şi  Shanghai.

12 nov. 2013

Iată reacția reprezentanților companiei RMGC după ce proiectul a fost respins de comisia specială


Compania Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) transmite următoarea declarație de presă:

     „Raportul Comisiei parlamentare a venit la capătul unor dezbateri transparente, în care opinia publică a avut ocazia să fie informată cu privire la proiectul Roșia Montană. Raportul comisiei este profesionist și cuprinzător și ne bucurăm că, după mulți ani de așteptare, s-a desfășurat o analiză serioasă a acestui proiect minier, în toate aspectele sale. Apreciem concluzia Comisiei, care recomandă completarea cadrului legislativ actual din România cu măsuri care să stimuleze implementarea unor proiecte miniere de asemenea amploare. 

     Sperăm că acest cadru legislativ va permite dezvoltarea industriei miniere din România și atragerea de investitori. Așteptăm adoptarea rapidă a cadrului legislativ general, pentru ca dezvoltarea proiectului minier Roșia Montană să poată demara în prima parte a anului 2014, iar impactul economic pozitiv al repornirii mineritului în România să se facă simțit în întreaga economie.

     Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) acţionează şi a acţionat întotdeauna cu bună credinţă şi deplină respectare a cadrului legal. RMGC își reafirmă respectul pentru toate instituțiile statului român și pentru specialiștii români. Avem încredere că beneficiile proiectului Roșia Montană – mii de locuri de muncă, standarde de mediu ridicate, patrimoniu restaurat și peste cinci miliarde de dolari în economia României – se vor concretiza cât mai curând.“

11 nov. 2013

PRIMARUL TULCEAN CONDAMNAT LA 2 ANI CU SUSPENDARE: „Mi-au înscenat dosarul pentru că nu am vrut să dau șpăgile necesare”


     Pe 5 noiembrie a.c., Curtea de Apel Constanța a respins recursul lui Sterian Gherghișan (foto), primarul comunei tulcene Văcăreni, condamnat la 2 ani cu suspendare de Judecătoria Măcin pentru fapte de corupție. Conform rechizitoriului de trimitere în judecată, întocmit de DNA Constanța, primarul a solicitat de la APIA Tulcea, în 2008, subvenții pentru 445,53 ha de pășune care se aflau în folosința Consiliului local Văcăreni, deși instituția publică ar fi avut drept de folosință asupra a 176 ha. Procurorii susțin că primăria Văcăreni ar fi încasat astfel, pe nedrept, suma de 60.000 lei (valoarea subvenției pentru diferența de hectare). APIA Tulcea s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 99.742,91 lei (echivalent aproximativ 23.539 euro) reprezentând întreaga sumă acordată Consiliului local Văcăreni în cursul anului 2009.

„Totul a început din răzbunarea politică a foștilor baroni”

     Contactat telefonic, primarul Sterian Gherghișan ne-a oferit un punct de vedere referitor la dosarul penal și la deciziile instanțelor.
     „Încă de la început vreau să precizez foarte clar și răspicat faptul că eu am prezentat în instanță absolut toate documentele oficiale din primărie care nu fac decât să confirme faptul că suprafața de pășune care se află la Consiliul local Văcăreni este mult mai mare decât cele 400 de hectare pentru care am cerut, în calitate de primar, subvenție. Nu știu din ce motive, nimeni nu a ținut cont de nici un do-cument pe care l-am pus la dispoziția instanțelor. Totul mi se trage din 2008, când am câștigat alegerile locale din partea PSD, în detrimentul adversarului meu care a candidat din partea partidului care deținea monopolul în județul Tulcea. Atunci au început să-mi facă plângeri peste plângeri”, ne-a declarat primarul Sterian Gherghișan.

„Dacă nu dai șpăgile necesare, riști să te alegi cu tot felul de dosare înscenate”

     Primarul din Văcăreni mai atrage atenția asupra unui aspect: „Pe de altă parte, lăsând răzbunarea politică deoparte, m-am mai confruntat cu o problemă. Când am solicitat subvențiile respective, au început să-mi ceară șpăgi din stânga și dreapta. Și, evident, am refuzat să dau șpagă. Și uite unde s-a ajuns: să fiu acuzat de fapte de corupție tocmai eu, care am refuzat să comit un astfel de act. Și repet, eu am toate actele care confirmă că suprafața de pășune, din cauza căreia sunt judecat, există atât în acte, cât și în realitate. Chichițele de care s-au legat ei fac referire la diferența dintre terenul agricol și pășune, nicidecum la veridicitatea celor declarate de mine”, a mai adăugat primarul Sterian Gherghișan.

„Indeferent de verdictul definitiv al Curții Supreme, voi dezvălui toate abuzurile și faptele de corupție ale unora”

     Întrebat fiind cine sunt cei care i-au cerut șpagă după ce primarul a solicitat subvențiile, primarul a refuzat să ne dea mai multe detalii, susținând că nu vrea să influențeze în vreun fel procesul în care este implicat: „Le-am spus și procurorilor că este o înscenare pentru că am refuzat să dau șpagă. Le-am spus și cine mi-a cerut șpagă și m-au întrebat dacă am dovezi. Momentan nu vreau să spun nici despre ce instituții este vorba, nici despre numele celor care mi-au cerut șpagă. Dar voi face acest lucru după ce se va fi terminat procesul. Voi ataca decizia Curții de Apel Constanța la Curtea Supremă. Indiferent care va fi decizia Curții Supreme, voi da în vileag totul, voi dezvălui toate abuzurile și faptele de corupție ale celor care ne hărțuiesc. Pentru că nu sunt singurul primar în situația asta. Este vorba și de fostul primar al orașului Măcin care are aceeași problemă. Dar acum nu este cazul să dau mai multe detalii pentru că nu vreau să influențez în nici un fel procesul în care sunt implicat”, a mai adăugat primarul comunei tulcene Văcăreni.

„Ajung și la CEDO dacă e nevoie, doar ca să mi se facă dreptate”

     Întrebat fiind până unde este hotărât să meargă pentru a-și face dreptate, primarul ne-a declarat scurt și răspicat: „Până în pânzele albe!”. Acesta a mai precizat: „Dacă și la Curtea Supremă voi primi o decizie care nu va fi conformă cu situația reală, atunci sunt dispus să merg până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Nici nu stau pe gânduri. Dacă în România ajungi să mori cu legea în brațe, atunci mă duc să îmi caut dreptatea în instanțele europene. Deci ajung și la CEDO dacă e nevoie, doar ca să mi se facă dreptate”.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

Imagini dezolante la „Protecția Copilului“ Constanța


„Este așa de murdar fiindcă nu avem nici măcar  femeie de serviciu“

     Este imposibil să nu îți atragă atenția acele geamuri sparte, lipite cu bandă adezivă, cu crăpături largi prin care șuieră vântul și se infiltrează apa, autocolantul ros de timp și îngălbenit de soare, cablurile atârnând peste listele aruncate alandala pe sticlă, vopseaua scorojită și rugina ce se ascunde în spatele ei, acea ușă „bătrână“ ce ascunde o cameră mică întunecoasă și acea pancartă albastră, murdară, pe care scrie „Consiliul Județean Constanța, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului“.
     M-am oprit în fața acestui sediu și, spre surprinderea mea, ușa era deschisă. Chiar funcționa. Erau oameni înăuntru la ghișee. De afară îți lăsa impresia unei clădiri părăsite, desființate de ceva vreme. Însă lucrurile nu stau așa.
     În fața parcului de la Gară, între hotelul Maria și un magazin alimentar, încă își desfășoară activitatea serviciul de plăți către persoanele cu handicap, din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța, instituție ce se află în subordinea directă a Consiliului Județean Constanța. Imaginea exterioară a acestei clădiri m-a făcut să vizitez și interiorul. Am intrat timid și, în același timp, speriat de ce aș putea să găsesc înăuntru, ținând cont de ce se putea vedea de afară. Cu camera foto în mână, am pășit peste pragul ruginit. Am fost întâmpinat de o privire dură ce venea din stânga, din spatele unor ochelari așezați adânc pe nasul unui funcționar public bătrân, și de o imagine sinistră, cu două tomberoane înghesuite sub scările din dreapta. Mi-am permis să ridic aparatul și să imortalizez acest peisaj macabru, ținând cont că mă aflam într-o instituție publică, căci așa indica panoul de afară, însă am fost întrerupt de un agent de pază, de sex feminin, și el trecut de vârsta a doua. După o scanare din cap până în picioare și o privire mult mai dură decât cea care m-a întâmpinat în sediu, am fost întrebat: „Cine v-a permis să faceți poze?“. Am fost poftit în biroul „doamnei directoare“. De mână cu femeia-agent am urcat câteva scări întortocheate și am fost așezat pe un scăunel, în antecameră, în mijlocul unor bi-blioteci ticsite de dosare și hârțoage. În timp ce așteptam ca agentul de pază să mă invite în biroul directorului, mi-a atras atenția faptul că, deși toate instituțiile publice au obligația de a amenaja rampe speciale pentru persoanele cu handicap, acest sediu în care funcționează serviciul de plăți către persoanele cu dizabilități nu au amenajat așa ceva. Interesant, nu?Gândurile mi-au fost deranjate de agentul care mă invita în birou.
     Am fost întâmpinat de trei doamne, zâmbitoare și relaxate (spre surprinderea mea). După ce m-am prezentat și le-am „dezvăluit“ scopul prezenței mele în acea instituție, una dintre doamne (nu am aflat niciodată numele sau funcția, fiindcă nu au dorit să se prezinte) mi-a spus: „Vă referiți la geamurile murdare de afară? Nu sunt spălate fiindcă nu avem nici femeie de serviciu. Cică nu sunt bani. Noi nu aducem bani la buget, ci cheltuim, de asta nu ni se acordă importanță. Asta este. Și salariile sunt cum sunt. Noi suntem un serviciu din cadrul Direcției Ge-nerale de Asistență Socială și Protecția Copilului. Ne ocupăm cu plățile către persoanele cu handicap. Ce să facem, ne adaptăm la situația care este. Pentru mai multe detalii trebuie să vorbiți cu cei de pe strada Decebal (sediul central al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, n. red.), noi nu putem să dăm nici o declarație.“
     Am părăsit biroul nedumerit, am coborât scările întortocheate, am trecut repede de agentul de pază care încă nu se relaxase și de privirea de sub ochelari care se ascuțite și mai tare și, ieșind pe ușă, am răms din nou surprins de aceleași geamuri sparte, murdare, cabluri atârnând și acea pancartă albastră, murdară, pe care scria „Consiliul Județean Constanța, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului“.
Contactată telefonic, Mihaela Ristea, directorul adjunct al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, ne-a declarat: „Clădirea de pe bulevardul Ferdinand nu a fost a Direcției până anul acesta. Anul acesta a fost preluată de Consiliul Județean Constanța. Datorită lipsei fondurilor nu s-au putut face reabilitări. Însă sunt luate în calcul pentru anul viitor.“

Cristian Andrei Leonte
cristian.leonte@info-sud-est.ro

INTERVIU CU MARIA STAVROSITU, VICEPREȘEDINTE AL PNȚCD LA NIVEL CENTRAL

„PNȚCD și-a propus să-i susțină pe cei care produc bunăstare, locuri de muncă și profit“

ISE: De ce ați ales să reveniți pe scena politică alături de PNȚCD?
Maria Stavrositu: Aici sunt două întrebări. Să-ncep cu prima: în urmă cu exact un an, am renunțat  la militantismul politic, în organizația de partid,  și anunțam candidatura independentă la Senat într-o formulă originală. Apoi m-am retras din viața politică fără să planific pentru cât timp. Mi-am luat un an sabatic, un an în care să pot face ce doresc, ce nu am putut face în anii în care agenda îmi era făcută de responsbilitățile funcției. O perioadă în care  să-mi recâștig instinctele naturale, să gândesc și să acționez liber, fără constrângeri.
A doua întrebare, de ce PNȚCD?  Aici e foarte simplu. Sunt o mulțime de argumente!  PNȚCD este un partid aflat, în mod nemeritat, într-o poziție marginală pe scena politică, și mie îmi place s-o iau de la zero - nu există nici un risc să  fii consi-derat oportunist.  Valorile, principiile PNȚCD, temele de afirmare, sunt cele în care cred cu tărie și pe care mi-am susținut toate aserțiunile și toate campaniile politice.  Numeroși politicieni onești, persoane publice credibile, specialiști, profesioniști  și-au reunit eforturile într-un proiect nobil: relansarea PNȚCD!
Fie pentru că se regăsesc fundamental în acest partid, fie dintr-un sentiment de datorie față de românii care simt nevoia manifestării spiritului lui Maniu, Mihalache sau  Coposu și a valorilor afirmate de aceștia. Mă simt onorată să fac parte din această echipă.
Pentru că, privind spre ce se întâmplă în economie, constatăm că întreprinzătorii români, fie că sunt industriași, mici producători, prestatori de servicii sau fermieri se lovesc de un mediu de afaceri din ce în ce mai neprietenos, chiar ostil din punct de vedere legislativ și instituțional. Ei percep statul ca pe o frână, când, de fapt, statul ar trebui să-și construiască politicile publice susținând pe cei ce muncesc.
PNȚCD și-a fixat ca obiectiv prioritar susținerea concretă a acestor categorii care produc bunăstare, locuri de muncă, profit, generează buget prin măsuri economice gene-ratoare de mecanisme care aduc va-loare adăugată în lanț.
Nu în ultimul rând, pentru că PNȚCD face parte din Partidul Po-pular European, iar  activitatea mea are continuitate în cadrul aceluiași grup politic în care am activat și în trecut.

ISE: Ați mai primit oferte și de la alte partide politice? Dacă da, de ce le-ați refuzat?                M.S.: E adevărat că am primit invitații, nu întotdeauna de la organizații de Constanța. Nu am refuzat pe nimeni. E ca atunci când te căsătorești, într-un moment dat, poți face doar o singură alegere. Și eu am ales ce mi s-a potrivit mai bine.

ISE: Credeți că PNȚCD poate redeveni un partid puternic care să aibă un cuvânt de spus pe scena politică?  
M.S.: Am toată siguranța că PNȚCD va avea un cuvânt greu de spus în guvernarea de după 2016, și asta va fi evident pentru toată lumea încă din primăvara viitoare.

ISE: Care este primul obiectiv al PNȚCD? (alegerile europarlamentare, locale, parlamentare?)
M.S.: Primul obiectiv îl constituie consolidarea structurilor partidului,  reafirmarea identității PNȚCD și recâștigarea încrederii românilor că Partidul Național Țărănesc Creștin  Democrat reprezintă adevărata alternativă la partidele care s-au compromis în ultimii ani. Apoi realizarea coeziunii partidelor de dreapta într-un singur pol, cu un singur candidat la președinție, care să câștige alegerile.

ISE: Este PNȚCD dispus să încheie alianțe politice? Dacă da, care sunt partidele cu care PNȚCD s-ar așeza la masa negocierilor? 
M.S.: PNȚCD are toată des-chiderea către dialog și construcție. Așa cum, de-a lungul timpului, și-a păstrat drumul drept și nu a făcut compromisuri, și acum, principiul după care se vor clădi alianțele este cel al asumării ferme a principiilor și valorilor de dreapta.

ISE: Cât de important va fi rolul pe care îl va juca Traian Băsescu în coagularea dreptei, după ce acesta își va fi încheiat mandatul prezidențial? Va cola-bora PNȚCD cu Traian Băsescu în coagularea dreptei?
M.S.: Rolul pe care Traian Băsescu îl va  juca după încheierea mandatului de președinte,  depinde în totalitate de cum îl vor evalua românii la acel moment. Este posibil ca acel capital de încredere de care se  bucură Traian Băsescu (și care nu este nici mic și nu este nici mare) să izvorască din calitatea sa de Președinte, de om de stat. Dacă românii vor mai vedea în el un politician de viitor atunci când va fi lipsit de funcția de Președinte și de toate instrumentele pe  care această demnitate le include, asta rămâne de văzut.        
ISE: Se va rupe USL? Dacă da, cine va face primul pas către ruptură și cum previzionați următoarele alianțe ale PSD și PNL pentru alegerile prezidențiale?
M.S.: Din punctul meu de vedere, USL ca alianță politică nu mai există. S-a denunțat singură din primul an de guvernare, când componenții au uitat cu totul de  promisiunile din campanie, iar tensiunile dintre parteneri sunt mai mult decât evidente, iar pentru români contează mai puțin cine face primul pas spre ruperea acestei coaliții păguboase pentru ei.

A consemnat 
Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro