14 oct. 2013

Despre libertatea religioasă și Edictul de la Milan, la Universitatea „Ovidius“ din Constanța



     Anul acesta, 2013, s-au împlinit 1700 de ani de la promulgarea Edictului de la Milan (313), cel care – pentru prima dată în istoria omenirii – a acordat în mod manifest Dreptul la religie, şi, ipso facto, la libertatea religioasă a tuturor oamenilor, indiferent de convingerea lor religioasă sau filosofică, de originea lor etnică sau starea lor social-politică.
     În cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa, la iniţiativa prorectorului cu relaţiile ei externe, I.P.S. Sa, Prof. Univ. Dr. Teodosie Petrescu, Arhiepiscopul Tomisului, s-a desfăşurat deja un Congres ştiinţific în zilele de 16-17 mai a. c., la care au participat cadrele didactice ale Facultăţii de Teologie. Comunicările lor ştiinţifice urmează să fie publicate în Revista Arhiepiscopiei Tomisului („Sfântul Apostol Andrei”).
     În ziua de 10 octombrie 2010, în Aula Bibliotecii Universităţii Ovidius din Constanţa s-au desfăşurat lucrările Congresului internaţional organizat de Centrul de Studii şi Cercetări Religioase şi Juridico-Canonice al Celor Trei Religii Monoteiste (C.R.M.) al Universităţii Ovidius din Constanţa,  sub înaltul patronaj al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (A.O.S.P.R.), în parteneriat cu trei prestigioase Universităţi din străinătate, şi anume, Universitatea din Silesia/Katowice (Polonia), Ivane Javakhishvili din Tbilisi (Georgia) şi Universitatea Pontificală Ioan Paul al II-lea din Cracovia (Polonia).
     La Congres au participat peste 30 de personalităţi ale lumii universitar-academice din afara Ţării (S.U.A., Polonia, Georgia, Bulgaria, Italia, Iran etc.), precum şi reprezentanţi ai Corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti (ambasadorul Ira-nului, Palestinei şi Iordaniei) şi ai Clubului de presă româno-arab, cu alocuţiuni şi comunicări ştiinţifice.
     Tematica Congresului nostru, „Edictul de la Milan şi libertatea religioasă”, a trezit interesul a numeroşi specialişti de reputaţie internaţională, cu o pregătire şi orientare ştiinţifică inter şi pluridisciplinară. Desigur, prin lucrările lor ştiinţifice, participanţii la acest Congres ştiinţific (jurişti, teologi, istorici, politologi, sociologi, filosofi.  etc.) au adus o certă contribuţie la sporirea cunoaşterii statutului juridic al acestui Edict şi la impactul său fericit asupra afirmării şi respectării uneia dintre libertăţile fundamentale ale omului, şi anume, libertatea religioasă, care – aşa după cum se ştie – este prevăzută la loc de frunte şi în textul legislaţiei europene (Convenţia Europeană a Drepturilor omului, Roma, 1950 şi Tratatul instituind o Constituţie pentru Europa, Lisabona, 2007), care are forţa lui „jus cogens” pentru toate Statele care fac parte din Uniunea Europeană, inclusiv deci pentru  Statul român.
     În zilele de 11 şi 12 octombrie, participanţii la Congres au avut prilejul să cunoască atât unele vestigii şi mărturii arheolo-gice ale cetăţii Tomis – cunoscută de istoriografia greacă încă din se-colul al VI-lea ante Chr. – cât şi unele locaşuri sfinte care adăpostesc martiri din secolele III-IV, precum şi unele aşezăminte monahale din Dobrogea, ale căror începuturi urcă în epoca străromână. Or, toate acestea atestă cu prisosinţă vechimea creştinismului în spaţiul Daciei pontice sau a Sciţiei Mici (Scythia Minor) de odinioară, recte al Dobrogei româneşti de astăzi, şi care confirmă totodată şi impactul benefic al Edictului de la Milan la nord de Dunăre, unde memoria prezenţei autorului său principal, Împăratul Constantin cel Mare († 337), rămâne o rea-litate evidentă până în zilele noastre.