28 oct. 2013

Cum se reflectă Summit-ul de la Vilnius în presa din Republica Moldova, Ucraina și Rusia


     De departe cel mai important eveniment de politică externă pentru UE, dar și pentru Europa statelor terțe din cadrul Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina), Summit-ul de la Vilnius, programat la 28-29 noiembrie, se consacră pe măsura apropierii sale ca subiect central al presei diferitor state. Explorând tronsonul mediatic Republica Moldova – Ucraina – Rusia, se atestă din start promovarea unor atitudini și poziții specifice fiecărui stat în cauză față de evenimentul de la Vilnius sugestive în ceea ce privește percepția summitu-lui și raportarea opiniei publice față de acesta.

În Republica Moldova, Summit-ul este privit ca un eveniment istoric

     Demnă de lăudat, presa moldovenească prescrie aproape în totalitate un scenariu optimist și reușit pentru Republica Moldova în cadrul Summit-ului de la Vilnius. Considerat a fi momentul crucial pentru viitorul țării de către autoritățile de la Chișinău, mass-media din Moldova îndeplinește rolul de promovare a încrederii și convingerii în succesul Republicii Moldova la Vilnius. Asul surselor de informare în masă moldovenești îl constituie sprijinul internațional evocat cu precădere în ultima perioadă de partenerii europeni ai Moldovei.
Astfel, publika.md citează declarația ministrului de externe al Lituaniei, Urmas Paet, care susține că ,,partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova vor aprecia efortul depus în realizarea integrării europene, iar summit-ul de la Vilnius va fi unul de succes pentru Moldova’’. În același spirit, unimedia.info face trimitere la declarația președintelui român Traian Băsescu înainte de plecarea sa la Consiliul European conform căreia ,,pentru noi, miza este Republica Moldova – parafarea acordului cu Republica Moldova, a acordului de liber schimb în integralitatea lui și ca Ucraina să semneze cele două acorduri’’. În sfârșit, ziarul Timpul reflectă poziția exprimată de președintele Moldovei Nicolae Ti-mofti în cadrul participării sale la Summit-ul CSI de la Minsk din 26 octombrie care susține că ,,Repu-blica Moldova nu va renunța la procesul de integrare europeană. În aceste condiții, este limpede că accentul opiniei publice din Moldova cade mai mult ca oricând pe preocupările de politică externă ale statului decât pe problemele din interior, fapt ce demonstrează un interes sporit pentru deznodământul mult așteptatului summit de la Vilnius“.

Ca ultimă condiție, Kievul trebuie să o elibereze pe Timoșenko

    În relațiile ei cu UE, Ucraina este forțată de Bruxelles să se reîntoarcă la cazul Timoșenko  care a adus Kievului nemulțumirea și neîncrederea Occidentului. În aceste condiții, eli-berarea din detenție a fostului premier ucrainean figurează drept condiție suplimentară alăturată angajamentelor asumate de autoritățile de la Kiev în fața forului european pentru ca Ucraina să poată semna la Vilnius Acordul de Asociere cu UE. Astfel, așa cum titrează agenția rusă de presă Ria Novosti ,,eliberarea Iuliei Timoșenko este obligatorie pentru succesul Ucrainei la Summit-ul de la Vilnius’’.
     Un alt aspect generat de febra pregătirilor Summit-ului Parteneriatului Est îl constituie deteriorarea treptată a relațiilor politice dintre Moscova și Ucraina. În acest sens, zn.ua evidențiază că ,,Rusia va încerca încă o dată înaintea Summit-ului de la Vilnius să convingă (dacă nu, să someze) Ucraina să intre în Uniunea Vamală’’. Intenția Kremlinului este una logică atât timp cât fără Ucraina proiectul Uniunii Eur-asiatice inițiat de Rusia este unul mort, fără perspectivă. Din punct de vedere geopolitic, Ucraina este mai necesară Rusiei decât Uniunii Europene, deci, presiunile marelui vecin de la răsărit abia urmează. Acest lucru îl anticipează forbes.ua care menționează că pentru Ucraina ,,cel mai mare risc după semnarea Acordului de Asociere îl reprezintă reacția Rusiei: în timpul revoluției portocalii Moscova a dovedit că deține posibilități imense pentru a efectua lovituri distrugătoare asupra economiei vecinului său. Va putea UE să compenseze cu ceva aceste lovituri?’’ se întreabă retoric forbes.ua în una din analizele sale asupra raporturilor ruso-ucrainene.
În concluzie, perspectiva succesului Ucrainei la Vilnius nu este reflectată în presă în culori atât de aprinse. Opinia publică ucraineană demonstrează o ușoară stare de incertitudine privitoare la vectorul pro-european urmat de Kiev, iar acest fapt nu are numaidecât la bază zdruncinarea convingerii în Occident, ci respirația Moscovei care aduce o mare doză de imprevizibilitate și risc în relațiile cu Kievul.  

Summit-ul de la Vilnius generează emoții Rusiei

     Mai mult decât statele direct implicate în Parteneriatul Estic, Rusia trăiește cu o intensitate și mai mare propriile sale stări de tulburare ge-nerate de evenimentul de la Vilnius din 28-29 noiembrie. În primul rând, aceste stări au la bază pierderea (lentă, dar treptată) frustrantă  din vizor a Ucrainei în detrimentul UE din moment ce Kievul este văzut ca un actor de prim rol în proiecția geopolitică eur-asiatică a Moscovei. Observându-se o tot mai detașată atenție a mass-mediei rusești față de Moldova sau Georgia (țări care i-nevitabil vor fugi de sub influența Kremlinului), principalele instituții de presă rusești se axează pe starea crescândă de conflict dintre Rusia și Ucraina. Ca și dovadă, Novîi Reghion informează că ,,deputații ruși au refuzat să participe la reuniunea anuală cu colegii lor ucraineni care trebuia să aibă loc la Dnepropetrovsk’’. ,,Viitorul Summit de la Vilnius nu-i lasă în pace pe colegii noștri ruși, nu doresc ei acum să aprofundeze dialogul interparlamentar’’ citează nr2.ru declarația unui om politic de la Kiev.
 În dependență de aceste evoluții, recentul Consiliu Economic Eur-asiatic de la Minsk din 25 octombrie detonează o adevărată ,,bombă’’ geopolitică. ,,Președintele Kazahstanului Nursultan Nazarbaev a propus primirea Turciei în Uniunea Vamală’’ titrează Ria Novosti. Conform oficialului ,,președintele Turciei mi s-a adresat cu rugămintea de a intra în uniunea noastră vamală. Haideți și să acceptăm Turcia’’ citează aceeași sursă.
     Ca urmare a acestui fapt, presa rusă abundă în titluri interesante. Spre exemplu, cel mai sugestiv este dat de news.am ,,Uniunea Vamală: minus - Ucraina, plus - Turcia, India e în calcul?’’ care evidențiază (nu fără o doză de ironie) ultimele mutații ale proiectului geopolitic de natură economică care să contraba-lanseze UE. Cert este că, admițând alienarea Ucrainei de Rusia prin succesul de la Vilnius, tendința de a atrage Turcia în Uniunea Vamală prin un foarte adevărat contur. Pe bună dreptate, Turcia este singura contrapartidă capabilă să joace rolul de pilon al proiectului Kremlinului fiind, după majoritatea parametrilor un stat analog  Ucrainei. Cu toate acestea, deși Rusia poate specula în favoarea sa continua adăpostire a Turciei la porțile UE, Moscova are de rezolvat statutul de membru NATO al statului de pe malul Mării Negre. Oricare din direcții ar urma, Kremlinului îi sunt predestinate provocări aproape fără soluții.
     Atitudinea Rusiei față de Summit-ul de la Vilnius nu trebuie privită și receptată ca fiind directă. Este limpede că ea se reflectă în raporturile pe care Moscova le are la ora actuală cu fiecare dintre statele Parteneriatului Estic în parte și, cum aceste raporturi se precipită, indirect, Rusia trădează o atitudine de o profundă iritare și o stare de inacceptare totală a tot ce se va decide la în capitala lituaniană.

Mircea Raicu
mircea.raicu@info-sud-est.ro