23 sept. 2013

Femeile din administrația publică, între misogini, prejudecăți și orgoliile masculine


     Trebuie să recunoaștem că într-o societate conservatoare precum cea românească este greu să reușești, fără compromisuri, dacă ești femeie.
     În segmente precum politica, administrația publică, Armata, Poliția, Marina sau Serviciile de Informații, reprezentantele sexului frumos pleacă, din start, cu un dezavantaj doar pentru că în astfel de domenii planează încă ideea că femeile sunt vulnerabile, insuficient de puternice, capabile și... sensibile. Mai mult decât atât, misoginii consideră că excepțiile existente în aceste segmente nu fac decât să... confirme regula!

A fi primar: politică+lipsa banilor+comunitate permanent nemulțumită=misiune imposibilă

     Una dintre funcțiile cele mai solicitante pentru orice om, fie bărbat sau femeie, este cea de primar în mediul rural. Edilul-șef  „de la țară” este cel care trebuie să coordoneze atent finanțele din bugetul comunei, să implementeze corect proiecte de investiții, să managerieze abil relațiile dintre membri echipei, să aplaneze conflictele dintre localnici, să le rezolve acestora nemulțumirile și să colaboreze eficient cu celelalte instituții locale și centrale. Ca și cum nu era de ajuns, ca să se bucure de un consiliu local binevoitor, care să nu îi pună bețe în roate, primarul trebuie să aleagă un partid politic din partea căruia să candideze. Și de-aici încep problemele: dacă este în opoziție, cel mai probabil nu primește fonduri suficiente pentru dezvoltarea localității, iar nota de plată după încheierea mandatului este „costisitoare” și greu de „achitat”. Dacă alege să-și schim-be partidul doar pentru a fi „la pu-tere” și a primi fonduri pentru investiții, este făcut cu ou și cu oțet, numit traseist și arătat cu degetul în campania electorală. Dacă este la pu-tere, pretențiile cresc și, evident, este imposibil să-i mulțumești pe toți, mai ales pe fondul unei acute lipse a banilor. Pare că a fi primar este, în ziua de azi, o misiune imposibilă. Oricum am pune problema, în actualul context, în România, politica și administrația publică sunt interdependente și este, poate, cel mai dăunător lucru pentru dezvoltarea comunităților din mediul rural. Într-o astfel de situație, femeile care vor să preia frâiele comunei pornesc, din start, cu două dezavantaje: Primul ar fi acela că trebuie să convingă un partid politic, preponderent masculin, că sunt candidate cu potențial mai mare de câștig decât colegii lor și că pot face față mai bine decât aceștia unei campanii electorale mizerabile. Al doilea ar fi că trebuie să convingă o comunitate din mediul rural, conservatoare, patriarhală și pe alocuri misogină, că o femeie poate conduce o localitate mai bine decât un bărbat...

Femeile care au învins primarii în funcție

     În județul Constanța sunt patru localități în care femeile sunt „la putere”: Cumpăna, Mihail Kogălniceanu, Grădina și Saraiu. Temperamente diferite, cele patru doamne din administrația publică locală și-au convins electoratul că merită să le conducă destinele. Trei dintre ele au fost puse în situații dificile, în care nimeni nu le dădea nici o șansă: i-au avut drept contracandidați pe primarii în funcție, la acea vreme. Astfel, Ancuța Belu
l-a învins pe Valer Mureșan (fostul primar al PSD), Gabriela Iacobici i-a luat locul lui Ion Melcea (fostul primar al PNL), iar Dorinela Irimia s-a dovedit a fi mai puternică decât fostul primar Vasile Băjan (fostul edil al PSD). Două dintre femeile total diferite ca temperament, a căror ascensiune și activitate o vom prezenta în această ediție sunt Ancuța Belu (Mihail Kogălniceanu) și Mariana Gâju (Cumpăna).

Ancuța Belu, femeia care șterge granițele politice

     Ancuța Belu s-a confruntat pentru prima oară cu mizeriile din viața politică în 2012. În pofida unei campanii dure dusă de adversarul său, aceasta a reușit să câștige încrederea electoratului și a preluat frâiele comunei Mihail Kogălniceanu. „Vorba dulce mult aduce” pare să fie proverbul care îi caracterizează stilul de lucru. Ajunsă în fața unei echipe dezbinate, care lucra într-un haos administrativ, noul primar a fost nevoit să evalueze cunoștințele fiecărui angajat în parte și, în funcție de competențele acestora să îi redistribuie pe posturile din primărie, pentru ca echipa să devină eficientă. Apoi, ușor-ușor, a reușit să consolideze relațiile dintre angajați, astfel încât, după un an de mandat, putem spune că femeia-primar a reușit să construiască mai degrabă o familie, decât o simplă echipă. Una dintre marile realizări ale Ancuței Belu a fost aceea că, datorită carismei, feminității și căldurii sufletești de care dă dovadă, a reușit să șteargă granițele politice dintre colegii de breaslă. Fie că vorbim de social-democrați, liberali sau democrat-liberali, primarul de la Mihail Kogălniceanu a câștigat repede admirația și respectul bărbaților din breaslă și pare să fie liantul mult așteptat care ar putea să-i unească pe primarii constănțeni, indiferent de culorile politice ale acestora.    

 Mariana Gâju, definiția energiei

     Aflat la al patrulea mandat, primarul comunei Cumpăna este cunoscut în rândul colegilor datorită energiei ce îl caracterizează și de care puțini bărbați dau dovadă în administrația publică. „Femeia de fier” din administrația publică locală se împarte între audiențe, supravegherea lucrărilor, participarea la diverse evenimente și ședințele A.Co.R, al cărei prim-vicepreședinte este. Parcă veșnic neobosită, Mariana Gâju s-a făcut remarcată și datorită vehemenței și francheței cu care vorbește în public despre problemele primarilor și despre lipsa autonomiei administrațiilor locale. Criticată de unii colegi, primarul a învățat în cei aproape 14 ani de când conduce localitatea să nu mai pună la suflet răutățile bărbaților și să se lupte cot la cot cu ei atunci când vine vorba de interesele comunității care, în 2012, i-a acordat 80% din voturi. Cu o echipă competentă, bine structurată și majoritar feminină, primarul a reușit să-și impună autoritatea în fața angajatelor, astfel încât eficiența și disciplina să fie literă de lege în Primăria Cumpăna.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro