23 sept. 2013

Ce i-a promis Obama președintelui Iranului într-o scrisoare secretă?

Noua direcţie a politicii externe iraniene

     Cu ochii aţintiţi asupra Siriei şi a evenimentelor de o mai mare actualitate şi urgenţă care se petrec acolo, comunitatea internaţională a neglijat în ultimele luni ceea ce se prefigurează a fi o adevărată turnură în politica externă iraniană şi, mai ales, în politica ei nucleară. Proaspătul preşedinte iranian, Hassan Rouhani, se înfăţişează lumii ca un lider mai moderat decât predecesorul să, Mahmoud Ahmadinejad, şi pare că încercă să respecte una dintre promisiunile campaniei sale electorale, aceea de a îmbunătăţii, în măsura posibilului, relaţiile foarte aspre cu Occidentul.
     Potrivit unui cunoscut analist şi consilier politic iranian, Amir Mohebbian, liderii iranieni par să fie dispuşi să încheie un acord cu privire la programul nuclear al ţării, cu scopul de a pune capăt sancţunilor internaţionale care au para-lizat Iranul. Ei au fost încurajaţi în acest sens de tonul flexibil al unei scrisori cu caracter privat pe care Barack Obama a trimis-o preşedintelui iranian cu trei săptămâni în urmă, promiţând anularea sancţiunilor în cazul în care Teheranul ar demonstra voinţă de cooperare cu comunitatea internaţională. Ea lăsa să se înţelegă că ofensiva internaţională iniţiată de Iran după alegerea lui Rouhani ar putea produce o adevărată breşă diplomatică. Conţinutul scrisorii nu a fost făcut public, dar un oficial american nu a dezminţit liniile ei directoare aşa cum au fost prezentate de Mohebbian.

Oprirea programului nuclear, la schimb cu ridicarea sancțiunilor financiare

     Analiştii sunt de părere că Iranul se concetrează acum pe înlăturarea rapidă a sancţiunilor financiare internaţionale care au rupt ţara de sistemul bancar mondial, oferind în schimb o posibilă încetare a programului său nuclear. Noua conduceree iraniană este îngrijorată şi de faptul că dacă discuţiile nucleare nu produc rapid rezultate, grupul clericilor şi al milita-rilor radicali l-ar putea ataca pe preşedintele Rouhani ca vândut occidentului şi să îi inhibe politica moderată.
     Liderul iranian tinde să prefere ceea ce el a descris ca o ofertă din partea preşedintelui american de a purta discuţii directe, faţă în faţă, dar nu neapărat între Obama şi Rouhani, decât să continue procesul de negociere cu un grup de cinci mari puteri, care s-a dovedit prea birocratic şi greoi.
     Astfel, reacţia iraniană la scrisoarea preşedintelui american oferă indicii preţioase cu privire la încercările noului lider de la Teheran de a oferi o nouă şansă economiei sufocate a ţării sale şi de a depăşi relaţiile tensionate cu restul lumii din ultimii ani. Avansurile făcute Statelor Unite par să facă parte dintr-un program mai vast care să redirecţioneze poli-tica iraniană faţă de anii din urmă, acest program incluzând liberalizare internă şi chiar întoarcerea în cazărmi a foarte influenţilor şi puternicilor lideri militari. La acestea se adaugă o schimbare a tonului diplomatic, ceea ce i-a făcut pe mulţi observatori să considere că eforturile iraniene nu sunt doar de faţadă.

Președintele Rouhani, în fața ONU. Care va fi noua direcție a politicii externe iraniene?

     De altfel, săptămâna aceasta, Rouhani va prezenta noua direcţie a politicii iraniene printr-un discurs în faţa Adunării Generale a ONU şi un interviu pentru CNN. Câteva indicii cu privire la conţinutul acestor intervenţii au fost oferite deja de un articol publicat de Washington Post săptămâna trecută, în care preşedintele Rouhani vorbea despre nevoia ca liderii mondiali să profite de oportunitatea oferită de rezultatul recentelor alegeri din Iran. Liderul de la Teheran sublinia că poporul iranian a fost de acord să îmbrăţişeze platforma lui de „prudenţă şi speranţă” pentru o nouă politică internă şi internaţională, fiind determinat să îşi respecte promisiunea de a se angaja „într-o interacţiune constructivă cu lumea”. Reverindu-se la problema programului nuclear iranian, Rouhani a vorbit despre acesta în termeni identitari spunând că acest program ţine atât de diversificarea resurselor energetice, cât şi de „ceea ce sunt iranienii ca naţiune, de dreptul nostru la demnitate şi respect şi, în consecinţă, de locul nostru în lume”. Cu alte cuvinte, preşedintele iranian a îndemnat lumea să răspundă cu sinceritate la eforturile guvernului iranian de a se angaja într-un dialog constructiv.
     Chiar şi cu toate aceste semnale şi cu dorinţa de dialog exprimată atât de SUA, cât şi de Iran, consensul s-ar putea destrăma în câteva luni dacă nu se ajunge la rezultate concrete. În primul său interviu live acordat televiziunii de stat iraniene, pe 10 septembrie, Rouhani sublinia că „timpul pentru rezolvarea problemei nucleare nu este nelimitat”, iar comunitatea internaţională trebuie să ştie acest lucru.

„Timpul pentru rezolvarea problemei nucleare nu este nelimitat“

     Totuşi, de cealaltă parte, la Casa Albă există un sentiment larg răspândit că de data aceasta lucrurile ar putea să fie diferite în privinţa Iranului. Dennis Ross, fost consilier al preşedintelui Obama în problema iraniană, crede că Rouhani transmite semnale care arată dorinţa de a negocia. El vrea să pună capăt sancţiunilor dar ştie că nu are mult timp la dispoziţie pentru că preşedinţii iranieni au un anumit spaţiu de manevră în primul an de mandat, însă, cu timpul, acesta se îngustează.

Gabriel Stelian Manea
gabriel.manea@info-sud-est.ro