23 sept. 2013

INTERVIU CU MIHAI RĂZVAN UNGUREANU.Declarații în exclusivitate ale fostului premier despre coagularea dreptei, posibile alianțe politice și alegerile prezidențiale din 2014


Din fruntea SIE, în fruntea Guvernului

ISE: Când ați plecat, după cinci ani de zile, de la conducerea Serviciului de Informații Extern, știați/preconizați că veți avea un mandat de premier de doar trei luni? Ați regretat vreun moment că ați renunțat la SIE pentru politică?
Mihai Răzvan Ungureanu: Nu regret nicidecum plecarea mea de la SIE. Din două mari motive. În primul rând am vrut să intru în politică convins că fără implicarea mea, și a multora ca mine, nu putem contribui capital la schimbarea în bine a politicii românești. Am considerat de datoria mea implicarea în politică, deoarece, la fel ca mulți dintre noi, nu mă simt reprezentat de actuala clasă politică. Clasa politică din România înseamnă, la momentul de față, aceleași 2000 de persoane reciclate, nu pe seama competenței, cât pe seama rudeniei de sânge sau apropierii umane. În al doilea rând, am considerat că este oportun momentul intrării mele în politică. Experiența mea profesională în calitate de profesor universitar, cariera adminstrativă pe care am avut-o în funcția de secretar de stat la Externe, apoi de Ministru de Externe, și experiența de șef al unui serviciu de informații, m-au convins că posed o biografie care să-mi dea acea greutate profesională de care am nevoie pentru a intra cu toate armele și răbdarea necesară în politică. Am simțit că este obligația mea să intervin în politica țării mele.

ISE: Care sunt motivele și contextul în care a căzut guvernul Ungureanu, dincolo de ce s-a văzut la televizor? Ce vă reproșați cu privire la acel moment? Ați fi putut să faceți mai mult pentru a rămâne la guvernare?  
MRU: Motivele sunt cât se poate de evidente. Parlamentarii s-au mutat dintr-o parte în alta. Existau tensiuni clare între miniștri și partid, între parlamentari și partid, de aici și plecările anunțate sau care au luat prin surprindere. În perioada scurtă în care am fost premier, am învățat ce înseamnă să faci astăzi politică în România. Mai rău pentru mine a fost să văd ce caractere urâte s-au strâns în politica românească. Cei care au decis să plece nu erau oameni în vizorul puterii, ci pe-riferici, care și-au văzut mai bine interesele în partea cealaltă. Căderea Guvernului nu a fost însă din vina între-gului partid. Am fost primul premier care s-a opus oricărei forme de mite electorale, fie ea exprimată prin amendamente sau investiții electorale. Dacă mă întrebați astăzi, o spun cu toată since-ritatea – nu regret nimic din deciziile pe care le-am luat la acea vreme.

ISE: Care erau cele mai importante proiecte pe care ați fi vrut să le implementați, din funcția de premier? Ce s-a întâmplat cu ele? Au fost implementate ulterior de USL, ori s-a ales praful de inițiativele dumneavoastră?  
MRU: Programul de guvernare al primului Guvern USL și promisiunile electorale se așezau împotriva prevederilor guvernelor Boc și Ungureanu. Cel de-al doilea guvern Ponta schimbă macazul. Guvernează după o serie de puncte din programele noastre de guvernare, se iau în discuție inclusiv punctele care au stat la baza moțiunii de cenzură împotriva guvernului Ungureanu. Reîntregirea salariilor, o obligație în programul nostru de guvernare, asumată de altfel, și pe care o gândeam la nivelul lunii februarie 2012, a fost pusă în aplicare abia la un an după. Rezultatele nu au fost însă cele scontate. Reîntregirea salariilor în guvernarea Ponta a venit la pachet cu taxe mai multe și mai mari, cu inflație, și cu un consum final scăzut al populației.În planul de guvernare se avea în vedere o absorbție satisfăcă-toare a fondurilor europene prin evitarea procedurilor de dezangajare, de altfel în guvernarea de 78 de zile s-a reușit dublarea ratei, și o îmbunătăţire a fluxurilor de venituri la buget, ceea ce însemna o diminuare a evaziunii fiscale. Guvernul USL abia a ajuns la o absorbție de 19%. Investițiile directe au ajuns la un minim față de perioada identică a anului trecut. Inflația medie este în creștere, datoria publică externă este ridicată, șomajul a ajuns la o creștere record, iar consumul populației ca importanță în PIB a scăzut.
De asemenea, dacă Guvernul nu pica, ne-am fi angajat să respectăm până la capăt țintele din acordul cu FMI. La un an jumătate de atunci, Guvernul USL a ratat 11 din cele 16 ținte convenite cu FMI, deși a cerut derogări, printre care amintesc privatizările eșuate, nerespectarea preve-derilor privind obiectivul manageri privați în companiile de stat, ratarea criteriului privind soldul bugetului ge-neral consolidat și arieratele bugetului de stat, ale autorităţilor locale şi ale întreprinderilor de stat. Așadar, sunt înclinat să privesc cu prudență ce face guvernul până la sfârșitul acestui an.

Intelectualul cu discurs impecabil vs. Liderul politic

ISE: Un segment tot mai mare de români vă consi-derau favorit într-o eventuală cursă pentru prezidențiale, în momentul aparițiilor dumneavoastră în cadrul dezbaterilor televizate, tot mai dese. Apoi, în momentul în care ați urcat pe scena electorală alături de PDL, tot mai mulți au fost dezamăgiți de „transformarea” intelectualului cu discurs impecabil, în vocea politică a unui partid detestat. Ce șanse considerați că mai aveți pentru a recâștiga încre-derea electoratului și pentru a redeveni prezidențiabilul cu șanse de câștig? 
MRU: Întrebarea ar fi fost mult mai potrivită atunci, când devenisem într-adevăr, pentru o scurtă perioadă de timp, o voce politică a PDL. N-am fost însă singura voce, am pornit acele campanii alături de reprezentanții oficiali ai partidului. Obiectivele noastre erau comune și cât se poate de firești, în fața valului USL-ist care pornise o guvernare eronată, confuză și riscantă. Apropierea mea de PDL a fost naturală, de vreme ce am fost numit în funcția de prim-ministru și însărcinat cu formarea unui guvern alături de partidul aflat la putere la momentul respectiv. Căderea guvernului a fost resimțită de fiecare în parte, plecările din PDL ne-au afectat pe toți deopotrivă. Odată însă ce am ales să intru în politică, mi-am asumat propriul proiect și propria viziune. La câteva luni după lansarea Inițiativei Civice de Centru-Dreapta, am plecat la drum cu propriul proiect politic, alături de toți cei care au vrut să fie parte din Partidul Forța Civică. Nu am renunțat la colegii din PDL, de aici și insistența mea de a continua împreună proiectele comune într-o alianță politică, a tuturor partidelor de dreapta care se găsesc astăzi în opoziție.
În ceea ce privește ultima întrebare, candidatul la prezidențiale va fi decis în cadrul partidului și mai apoi în cadrul Alianței D.A. Vom decide asupra unui candidat care are cele mai mari șanse și vă asigur că există astăzi multe nume capabile să reprezinte dreapta la alegerile prezidențiale.

ISE: Forța Civică a apărut aproximativ în contextul apariției și altor partide precum Noua Republică și Mișcarea Populară. Cele trei partide sunt reprezentate grafic prin sigle/simboluri care folosesc aceleași culori: verde și albastru. Mesajele de pe site-urile oficiale sunt asemănătoare. Nu credeți că acest lucru poate fi perceput ca un semn al lipsei de identitate politică, iar electoratul confuz își va „împrăștia” voturile într-o viitoare campanie electorală, dacă cele trei partide vor „merge” separat? 
MRU:  Electoratul de dreapta așteaptă mișcare comună și nu războaie de aceeași parte a baricadei. Sunt luni de zile de când transmit acest mesaj formațiunilor de dreapta din România. Mă bucur să văd că numărul vocilor, care înțeleg scopul și importanța acestei unități de acțiune, începe să crească. Am pornit la drum cu Alianța D.A. alături de PNȚCD, iar pe parcurs ni s-a alăturat Inițiativa România Liberală (IRL) și în curând vom semna un protocol de alianță și cu Partidul Ecologiștilor. Am lansat discuții cu toate partidele de dreapta, iar Alianța D.A. rămâne deschisă partidelor și formațiunilor politice care împărtășesc va-lorile și principiile pe care s-a clădit alianța. Anul 2014 este esențial pentru victoria pe care o scontăm în 2016 când forţele de dreapta ar trebui să aibă o voce unitară. Rezultatele anului 2014 garantează victoria de la alegerile din 2016. Eu sper că maturitatea va câştiga în faţa orgoliilor de partid şi vanităţilor personale. În caz contrar vom asista la ceea ce numiți dvs o “împrăștiere” a voturilor.

Despre alegerile prezidențiale și alianțe

ISE: A mai rămas un an până la alegerile prezidențiale. Nu există o dreaptă unită, dialogul dintre liderii de dreapta este unul aprins și controversat, și, cel puțin oficial, nu există un prezidențiabil capabil să unească toate partidele mici sau mari, de dreapta (ex: FC, PMP, NR, PDL). În acest context, ce șanse există ca în 2014 președintele României să vină dintr-o construcție/alianță politică de dreapta?
MRU: O luăm cu începutul. În primul rând este obligatoriu ca dreapta să meargă cu un singur candidat la prezidenţialele din 2014. Nu ne permitem să mergem separat, să avem fiecare dintre noi câte un candidat, în loc să existe o singură personalitate pe care dreapta unită să o susţină. În al doilea rând, conform unui simplu calcul, viitorul președinte al României are nevoie de circa 5,5 mi-lioane voturi pentru a câștiga scaunul de la Cotroceni. Este o provocare pentru dreapta românească, însă nicidecum un obiectiv nerealizabil. Este un pas pe care dreapta trebuie să-l facă cu mult curaj înainte. Plecăm de la premisa că un candidat de dreapta are toate șansele să câștige în 2014 și asta în primul rând dacă dreapta pornește la luptă într-o formulă omogenă.
ISE: Cum ați descrie în câteva cuvinte relația cu:Vasile Blaga, Cătălin Predoiu, Traian Băsescu
MRU: Trei personalități politice, de aceeși parte a ba-ricadei unde mă regăsesc și eu, cu greutăți si experiențe politice diferite. Evident, relații vechi.

ISE: Cu care dintre cei trei ați putea sta la masa negocierilor în vederea formării unei alianțe de dreapta care ar putea rezista în timp și ar putea guverna responsabil România?
MRU: Aș vrea să cred că împărtășim aceleași viziuni, obiective și proiecte politice de dreapta cu toate cele trei nume menționate.

ISE: Cum previzionați viitorul politic al Forței Civice și al Mișcării Populare dacă Vasile Blaga și Crin Antonescu vor reface alianța PNL-PDL, împotriva PSD? Ce probabilitate există să se refacă alianța D.A.?
MRU: O alianță PNL-PDL ar fi într-adevăr o surpriză de vreme ce PDL refuză momentan afilierea la orice alianță „de dreapta”. Pe de altă parte, o posibilă alianță cu PNL nu ar fi una de dreapta, cel puțin nu cu un PNL sub șefia domnului Crin Antonescu care a capitulat, cu tot cu partid, în fața socialismului propovăduit de PSD.

ISE: Aveți încredere în omul politic Traian Băsescu? Cât de important credeți că va fi rolul acestuia în coagularea unei drepte credibile, puternice, după încheierea mandatului prezidențial? Mai are acesta resursele necesare să fie „locomotiva” dreptei?
MRU: Da, am încredere, este produsul unei relații cimentate în timp, care a trecut prin probe de anduranță. Susținerea lui Traian Băsescu în închegarea unui pol al dreptei prezintă un rol foarte important, dată fiind experiența sa politică și administrativă. Sunt convins că rolul său politic nu se încheie odată cu mandatul său prezidențial.

A consemnat Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

JALE ÎN MAMAIA LUI MAZĂRE! Fața nevăzută a celei mai „fashion“ stațiuni




Dacă în timpul sezonului estival, răsăritul de soare de pe plajele Mamaiei îl puteai admira alături de nostalgici și pițipoance care se clătinau pe tocurile de 15 cm la ieșirea din cluburile de fițe, acum razele ce ies din mare mângâie cald mormanele de gunoi abandonate pe nisip. Oare când și-o face milă cineva și va ridica mizeria de pe plajă?


Nici cererea în căsătorie nu mai e ce a fost odată. În căutarea unui loc perfect pentru o declarație de dragoste, un tânăr a făcut marea greșeală să vină în Mamaia, unde a fost perturbat de bicicliștii ce făceau slalom printre scoici și dune de nisip, iar grămezile de gunoi din jur i-au stricat, mai mult ca sigur, atmosfera romantică... 


În fața hotelului de trei stele Mercur-Minerva zac încă mormane de gunoi de cinci stele, iar meniurile în care găseai cele mai rafinate băuturi, cocktailuri amețitoare și mâncăruri alese, la prețuri piperate, sunt împrăștiate prin toată stațiunea. O să dispară la un moment dat, doar sunt „biodegradabile“!


Blue Flag este simbolul protecției mediului, la cel mai înalt standard, și promotorul unui tu-rism de calitate! Pentru a obține distincția steagului albastru, fiecare plajă trebuie curățată în fiecare seară. Programul european implică mult mai multe reguli stricte și nu e de mirare că litoralul românesc a pierdut toate distincțiile Blue Flag. 


Când treci prin fața acestei construcții închise hidos cu porți de fier ruginite, ce te duc cu gândul la un service auto, nici nu-ți trece prin minte că vara este unul dintre restaurantele exclusiviste din Mamaia, unde lumea bună se strânge pentru a admira marea și a petrece o seară de vis și unde nu ai nici o șansă să găsești un loc liber în weekend.


Club de fițe, fuste mini, băieți de bani gata, șampanii scumpe și mașini luxoase. Asta găsiți vara la Bellagio, unul dintre cluburile care au făcut ca Mamaia să câștige titlul de cea mai fashion stațiune din lume, în 2012, la Monte Carlo. Cum credeți că ar reacționa juriul dacă ar vedea ce ascunde acum clubul constănțean?


Unul dintre principalele puncte slabe ale fotografiilor este acela că nu pot reda senzațiile olfactive. Însă dacă te plimbi prin fața hotelului Iaki vei simți, cu siguranță, mirosul insuportabil lăsat de WC-urile publice abandonate pe plajă, ascunse în spatele buruienilor și a munților de gunoaie de pe buza promenadei.



Ceea ce vara nu îți sare în ochi din cauza aglomerației, zgomotului și carelor alegorice multicolore sunt clădirile din zona Cazino, împărțite în două categorii contrastante: cele roase de vreme, uitate de investitori și autoritățile locale, care stau să cadă peste turiști, ascunse sub bannere publicitare, și cele noi, aflate în construcție.

Cristian Andrei Leonte
cristian.leonte@info-sud-est.ro

Voi știți ce fac politicienii voștri pe Facebook?


     În ultimii ani, rețeaua de socializare Facebook a devenit atât de populară și eficientă în dezvoltarea relațiilor interumane, încât aceasta s-a transformat încet dar sigur în instrumentul prin care politicienii fie își fac o permanentă campanie electorală, fie își anunță aparițiile în presă, ori îi țin la curent pe oamenii simpli cu „realizările” lor de la București, sau, fiind în opoziție, îi critică pe cei de la guvernare. Alții, mai relaxați, își înveselesc publicul cu bancuri la limita obscenului, sau postează melodii siropoase și distribuie știri amuzante. Oricum ar fi, politicienii noștri par mai „umani”, mai aproape de noi, mai expuși și mai accesibili de când rețeaua de socializare a devenit atât de virală în rândul românilor. 

Dan Matei Agathon, între glume deocheate și melodii de dragoste

     Unul dintre cei mai activi politicieni de pe Facebook este Dan Matei Agathon, fostul ministru al Turismului în perioada 1992-1996 și 2000-2003. Nu este zi în care Agathon să nu posteze pe pagina sa câte un banc, un mesaj civic, ori vreo melodie romantică sau versuri și citate celebre. Acesta se bucură de popularitate pe rețeaua de socializare și are nu mai puțin de 4918 de prieteni virtuali, limita maximă fiind de 5000. Activitatea sa pe Facebook este urmărită de 2889 de persoane, iar comentariile și like-urile încep să curgă după ce fostul ministru mai postează câte ceva. Probabil iritat de constatările unora referitoare la activitatea sa pe Facebook, Dan Matei Agathon a explicat într-o postare de pe 9 iunie a.c.: „Nu am să obosesc să explic că postările nu sunt cu dedicații decât când spun asta. Și nu sunt legate de stări sufletești, angoase, deprimări. NU e stilul meu. Postez doar ce-mi place mie, poezii, melodii, fotografii, videoclipuri, citate, glume. Știu că uneori sunt cinic, ironic, sarcastic… Așa sunt eu!!!!!! Nu fac băi sufletești și dușuri sentimentale pe net. Aviz amatorilor!!!!!!!”.

Sebastian Bodu, „înțepături” amuzante de la Bruxelles

     Total diferit de Dan Matei Agathon, Sebastian Bodu folosește rețeaua de socializare pentru a-și prezenta activitatea în Parlamentul European, ori pentru a-și expune punctul de vedere pe marginea activității actualului guvern, pentru a semnala abateri de la lege, ori pentru a comenta afirmațiile unor lideri politici. Fostul șef al ANAF este adeseori ironic și sarcastic: „Azi am auzit copite de cai pe strada unde locuiesc în Bruxelles. Am sărit la geam, crezând că o să văd țigani în căruță. Erau polițiști călare”, a scris europarlamentarul PDL pe pagina sa de Facebook, pe 19 septembrie. Și referitor la mitingurile din București, Sebastian Bodu  a postat o glumă pe rețeaua de socializare: „Dacă vrei să ieși în oraș cu o fată e posibil să ai mai multe șanse invitând-o nu la o cafea, ci la un miting.”

Ana Birchall, în permanentă campanie electorală 

     Deputatul PSD a înțeles, de-a lungul timpului, că cea mai bună campanie electorală este cea... permanentă. Fără a vrea să fim considerați răutăcioși, nu putem să nu remarcăm faptul că fostul consilier al premierului folosește Facebook doar ca să anunțe în ce emisiuni participă, ca să contracareze atacurile opoziției și ca să își prezinte activitatea de parlamentar. Lucru care nu este rău deloc. Deputatul postează poze de la evenimente la care participă în colegiul în care a fost ales parlamentar, de la interpelările și luările de cuvânt din Camera Deputaților, ori de la alte întâlniri ale PSD. Ana Birchall a „scăpat” totuși pe Facebook și câteva poze personale, alături de fiul și soțul acesteia, alături de care de-putatul radiază de fericire. Iar fanii parlamentarului s-au grăbit să-și arate admirația prin sute de like-uri.  

Elena Udrea, între vacanțe și opoziția virtuală 

     De departe una dintre cele mai populare prezențe de pe Facebook, pagina oficială a Elenei Udrea a strâns aproape 70.000 de like-uri. Fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Tineretului folosește rețeaua de socializare atât pentru a posta fotografii din vacanțe și din timpul liber, cât și pentru a conduce, se pare, opoziția virtuală. Pe 21 septembrie, aceasta i-a transmis un mesaj dur premierului Ponta, cu privire la comentariile acestuia despre activitatea Elenei Udrea pe Facebook: „Victor Ponta devine, rapid și sigur, primul stand-up comedian al României. Spun asta pentru că, în urmă cu câteva zile, mă acuza pe mine că scriu pe Facebook în timp ce el munceşte pentru ţară. Ce să vezi? Deși în vizită oficială în Turcia, Premierul a avut timp să posteze ieri de vreo patru ori pe pagina proprie de Facebook (…)”.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

Ce i-a promis Obama președintelui Iranului într-o scrisoare secretă?

Noua direcţie a politicii externe iraniene

     Cu ochii aţintiţi asupra Siriei şi a evenimentelor de o mai mare actualitate şi urgenţă care se petrec acolo, comunitatea internaţională a neglijat în ultimele luni ceea ce se prefigurează a fi o adevărată turnură în politica externă iraniană şi, mai ales, în politica ei nucleară. Proaspătul preşedinte iranian, Hassan Rouhani, se înfăţişează lumii ca un lider mai moderat decât predecesorul să, Mahmoud Ahmadinejad, şi pare că încercă să respecte una dintre promisiunile campaniei sale electorale, aceea de a îmbunătăţii, în măsura posibilului, relaţiile foarte aspre cu Occidentul.
     Potrivit unui cunoscut analist şi consilier politic iranian, Amir Mohebbian, liderii iranieni par să fie dispuşi să încheie un acord cu privire la programul nuclear al ţării, cu scopul de a pune capăt sancţunilor internaţionale care au para-lizat Iranul. Ei au fost încurajaţi în acest sens de tonul flexibil al unei scrisori cu caracter privat pe care Barack Obama a trimis-o preşedintelui iranian cu trei săptămâni în urmă, promiţând anularea sancţiunilor în cazul în care Teheranul ar demonstra voinţă de cooperare cu comunitatea internaţională. Ea lăsa să se înţelegă că ofensiva internaţională iniţiată de Iran după alegerea lui Rouhani ar putea produce o adevărată breşă diplomatică. Conţinutul scrisorii nu a fost făcut public, dar un oficial american nu a dezminţit liniile ei directoare aşa cum au fost prezentate de Mohebbian.

Oprirea programului nuclear, la schimb cu ridicarea sancțiunilor financiare

     Analiştii sunt de părere că Iranul se concetrează acum pe înlăturarea rapidă a sancţiunilor financiare internaţionale care au rupt ţara de sistemul bancar mondial, oferind în schimb o posibilă încetare a programului său nuclear. Noua conduceree iraniană este îngrijorată şi de faptul că dacă discuţiile nucleare nu produc rapid rezultate, grupul clericilor şi al milita-rilor radicali l-ar putea ataca pe preşedintele Rouhani ca vândut occidentului şi să îi inhibe politica moderată.
     Liderul iranian tinde să prefere ceea ce el a descris ca o ofertă din partea preşedintelui american de a purta discuţii directe, faţă în faţă, dar nu neapărat între Obama şi Rouhani, decât să continue procesul de negociere cu un grup de cinci mari puteri, care s-a dovedit prea birocratic şi greoi.
     Astfel, reacţia iraniană la scrisoarea preşedintelui american oferă indicii preţioase cu privire la încercările noului lider de la Teheran de a oferi o nouă şansă economiei sufocate a ţării sale şi de a depăşi relaţiile tensionate cu restul lumii din ultimii ani. Avansurile făcute Statelor Unite par să facă parte dintr-un program mai vast care să redirecţioneze poli-tica iraniană faţă de anii din urmă, acest program incluzând liberalizare internă şi chiar întoarcerea în cazărmi a foarte influenţilor şi puternicilor lideri militari. La acestea se adaugă o schimbare a tonului diplomatic, ceea ce i-a făcut pe mulţi observatori să considere că eforturile iraniene nu sunt doar de faţadă.

Președintele Rouhani, în fața ONU. Care va fi noua direcție a politicii externe iraniene?

     De altfel, săptămâna aceasta, Rouhani va prezenta noua direcţie a politicii iraniene printr-un discurs în faţa Adunării Generale a ONU şi un interviu pentru CNN. Câteva indicii cu privire la conţinutul acestor intervenţii au fost oferite deja de un articol publicat de Washington Post săptămâna trecută, în care preşedintele Rouhani vorbea despre nevoia ca liderii mondiali să profite de oportunitatea oferită de rezultatul recentelor alegeri din Iran. Liderul de la Teheran sublinia că poporul iranian a fost de acord să îmbrăţişeze platforma lui de „prudenţă şi speranţă” pentru o nouă politică internă şi internaţională, fiind determinat să îşi respecte promisiunea de a se angaja „într-o interacţiune constructivă cu lumea”. Reverindu-se la problema programului nuclear iranian, Rouhani a vorbit despre acesta în termeni identitari spunând că acest program ţine atât de diversificarea resurselor energetice, cât şi de „ceea ce sunt iranienii ca naţiune, de dreptul nostru la demnitate şi respect şi, în consecinţă, de locul nostru în lume”. Cu alte cuvinte, preşedintele iranian a îndemnat lumea să răspundă cu sinceritate la eforturile guvernului iranian de a se angaja într-un dialog constructiv.
     Chiar şi cu toate aceste semnale şi cu dorinţa de dialog exprimată atât de SUA, cât şi de Iran, consensul s-ar putea destrăma în câteva luni dacă nu se ajunge la rezultate concrete. În primul său interviu live acordat televiziunii de stat iraniene, pe 10 septembrie, Rouhani sublinia că „timpul pentru rezolvarea problemei nucleare nu este nelimitat”, iar comunitatea internaţională trebuie să ştie acest lucru.

„Timpul pentru rezolvarea problemei nucleare nu este nelimitat“

     Totuşi, de cealaltă parte, la Casa Albă există un sentiment larg răspândit că de data aceasta lucrurile ar putea să fie diferite în privinţa Iranului. Dennis Ross, fost consilier al preşedintelui Obama în problema iraniană, crede că Rouhani transmite semnale care arată dorinţa de a negocia. El vrea să pună capăt sancţiunilor dar ştie că nu are mult timp la dispoziţie pentru că preşedinţii iranieni au un anumit spaţiu de manevră în primul an de mandat, însă, cu timpul, acesta se îngustează.

Gabriel Stelian Manea
gabriel.manea@info-sud-est.ro

Femeile din administrația publică, între misogini, prejudecăți și orgoliile masculine


     Trebuie să recunoaștem că într-o societate conservatoare precum cea românească este greu să reușești, fără compromisuri, dacă ești femeie.
     În segmente precum politica, administrația publică, Armata, Poliția, Marina sau Serviciile de Informații, reprezentantele sexului frumos pleacă, din start, cu un dezavantaj doar pentru că în astfel de domenii planează încă ideea că femeile sunt vulnerabile, insuficient de puternice, capabile și... sensibile. Mai mult decât atât, misoginii consideră că excepțiile existente în aceste segmente nu fac decât să... confirme regula!

A fi primar: politică+lipsa banilor+comunitate permanent nemulțumită=misiune imposibilă

     Una dintre funcțiile cele mai solicitante pentru orice om, fie bărbat sau femeie, este cea de primar în mediul rural. Edilul-șef  „de la țară” este cel care trebuie să coordoneze atent finanțele din bugetul comunei, să implementeze corect proiecte de investiții, să managerieze abil relațiile dintre membri echipei, să aplaneze conflictele dintre localnici, să le rezolve acestora nemulțumirile și să colaboreze eficient cu celelalte instituții locale și centrale. Ca și cum nu era de ajuns, ca să se bucure de un consiliu local binevoitor, care să nu îi pună bețe în roate, primarul trebuie să aleagă un partid politic din partea căruia să candideze. Și de-aici încep problemele: dacă este în opoziție, cel mai probabil nu primește fonduri suficiente pentru dezvoltarea localității, iar nota de plată după încheierea mandatului este „costisitoare” și greu de „achitat”. Dacă alege să-și schim-be partidul doar pentru a fi „la pu-tere” și a primi fonduri pentru investiții, este făcut cu ou și cu oțet, numit traseist și arătat cu degetul în campania electorală. Dacă este la pu-tere, pretențiile cresc și, evident, este imposibil să-i mulțumești pe toți, mai ales pe fondul unei acute lipse a banilor. Pare că a fi primar este, în ziua de azi, o misiune imposibilă. Oricum am pune problema, în actualul context, în România, politica și administrația publică sunt interdependente și este, poate, cel mai dăunător lucru pentru dezvoltarea comunităților din mediul rural. Într-o astfel de situație, femeile care vor să preia frâiele comunei pornesc, din start, cu două dezavantaje: Primul ar fi acela că trebuie să convingă un partid politic, preponderent masculin, că sunt candidate cu potențial mai mare de câștig decât colegii lor și că pot face față mai bine decât aceștia unei campanii electorale mizerabile. Al doilea ar fi că trebuie să convingă o comunitate din mediul rural, conservatoare, patriarhală și pe alocuri misogină, că o femeie poate conduce o localitate mai bine decât un bărbat...

Femeile care au învins primarii în funcție

     În județul Constanța sunt patru localități în care femeile sunt „la putere”: Cumpăna, Mihail Kogălniceanu, Grădina și Saraiu. Temperamente diferite, cele patru doamne din administrația publică locală și-au convins electoratul că merită să le conducă destinele. Trei dintre ele au fost puse în situații dificile, în care nimeni nu le dădea nici o șansă: i-au avut drept contracandidați pe primarii în funcție, la acea vreme. Astfel, Ancuța Belu
l-a învins pe Valer Mureșan (fostul primar al PSD), Gabriela Iacobici i-a luat locul lui Ion Melcea (fostul primar al PNL), iar Dorinela Irimia s-a dovedit a fi mai puternică decât fostul primar Vasile Băjan (fostul edil al PSD). Două dintre femeile total diferite ca temperament, a căror ascensiune și activitate o vom prezenta în această ediție sunt Ancuța Belu (Mihail Kogălniceanu) și Mariana Gâju (Cumpăna).

Ancuța Belu, femeia care șterge granițele politice

     Ancuța Belu s-a confruntat pentru prima oară cu mizeriile din viața politică în 2012. În pofida unei campanii dure dusă de adversarul său, aceasta a reușit să câștige încrederea electoratului și a preluat frâiele comunei Mihail Kogălniceanu. „Vorba dulce mult aduce” pare să fie proverbul care îi caracterizează stilul de lucru. Ajunsă în fața unei echipe dezbinate, care lucra într-un haos administrativ, noul primar a fost nevoit să evalueze cunoștințele fiecărui angajat în parte și, în funcție de competențele acestora să îi redistribuie pe posturile din primărie, pentru ca echipa să devină eficientă. Apoi, ușor-ușor, a reușit să consolideze relațiile dintre angajați, astfel încât, după un an de mandat, putem spune că femeia-primar a reușit să construiască mai degrabă o familie, decât o simplă echipă. Una dintre marile realizări ale Ancuței Belu a fost aceea că, datorită carismei, feminității și căldurii sufletești de care dă dovadă, a reușit să șteargă granițele politice dintre colegii de breaslă. Fie că vorbim de social-democrați, liberali sau democrat-liberali, primarul de la Mihail Kogălniceanu a câștigat repede admirația și respectul bărbaților din breaslă și pare să fie liantul mult așteptat care ar putea să-i unească pe primarii constănțeni, indiferent de culorile politice ale acestora.    

 Mariana Gâju, definiția energiei

     Aflat la al patrulea mandat, primarul comunei Cumpăna este cunoscut în rândul colegilor datorită energiei ce îl caracterizează și de care puțini bărbați dau dovadă în administrația publică. „Femeia de fier” din administrația publică locală se împarte între audiențe, supravegherea lucrărilor, participarea la diverse evenimente și ședințele A.Co.R, al cărei prim-vicepreședinte este. Parcă veșnic neobosită, Mariana Gâju s-a făcut remarcată și datorită vehemenței și francheței cu care vorbește în public despre problemele primarilor și despre lipsa autonomiei administrațiilor locale. Criticată de unii colegi, primarul a învățat în cei aproape 14 ani de când conduce localitatea să nu mai pună la suflet răutățile bărbaților și să se lupte cot la cot cu ei atunci când vine vorba de interesele comunității care, în 2012, i-a acordat 80% din voturi. Cu o echipă competentă, bine structurată și majoritar feminină, primarul a reușit să-și impună autoritatea în fața angajatelor, astfel încât eficiența și disciplina să fie literă de lege în Primăria Cumpăna.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

UIMITOR! El e agentul de pază pe care și l-ar dori oricine în preajmă: înapoiază bani, telefoane, tablete și bagă spaima în infractori!

Nici o faptă bună nu rămâne „nepedepsită“

     Cu excepția câtorva întâmplări trecute la infracțiuni, conform Codului Penal, se poate spune că Babadag este un orășel liniștit. E drept, în ultimul timp au apărut  spargeri date la magazinele aflate departe de zona centrală sau, anul trecut, într-o singură noapte fiind vizate Centrul Cultural, sala de sport și atelierele școală, fapte suficiente pentru a-l determina pe primarul Georgian Caraman să pornească un amplu proiect de amplasare de sisteme de alarmă, camere de luat vederi, atât la interior, cât și la exterior, cât și extinderea celor deja existente în supravegherea arterelor principale. Toate clădirile care adăpostesc instituțiile statului, școlile, grădinițele și creșa au instalate, sau se vor instala, aceste sisteme care vor conduce la un alt grad de siguranță, superior din toate punctele de vedere.
     În același registru putem pune și contactul cu o firmă de pază și protecție ai cărei agenți se ocupă de asigurarea bunului mers al faptelor, atât la toate unitățile de învățământ și instituțiile, enumerate mai sus, cât și în parcul central al orașului. Măsura s-a dovedit în timp benefică, atât în descurajarea celor care ar fi ,,sărit calul”, cât și pentru  a întări încrederea cetățeanului în acțiunile administrației publice care vizează acest aspect.
     Iată, însă, că oamenii firmei de pază au dat dovadă nu numai de vigilență în îndeplinirea sarcinilor din fișa postului, ci și de o înaltă ținută morală, umană. E cazul agentului George Drăghici. De obicei îl putem vedea la intrarea liceului, filtrând persoanele care intră sau ies din incinta unității, însă pe timpul verii a avut în pază parcul orașului, zonă în care, omul nostru, a avut parte de câteva întâmplări cu final fericit și asta pentru că așa i s-a părut normal să fie. Laura Năvodaru și Doru Coadă, doi tineri băbăieni aflați la muncă în Franța, au venit să facă nunta acasă. În ziua respectivă au realizat și o ședință foto în parc însă, la plecare, au uitat pe o bancă borseta cu o sumă considerabilă de bani. George a găsit-o și a înapoiat obiectul celor doi tineri. Care i-au mulțumit. În altă seară, un grup de tineri din București au lăsat, tot pe o bancă, o tabletă (Samsung, se pare). George a găsit-o și a înapoiat obiectul tinerilor. Care i-au mulțumit. În altă după amiază d-na Pe-ricleanu împreună cu fiica dânsei se plimbau prin parc. Fata a scos mobilul pentru un apel. Un rrom xoraxaj (nu singur, ci supravegheat de alții) a încercat să-i smulgă fetei telefonul din mână. Intervenția hotărâtă a lui George a împiedicat fapta, iar mobilul a rămas la proprietara de drept. Familia Pericleanu i-a mulțumit. Și tot acum câteva săptămâni, împreună cu un coleg, au descoperit un cartuș de calibrul 12,5 (de antiaeriană) din al doilea război mondial adus la suprafață, dar nedescoperit, de lucrările la sistemul de irigație. Firește, periculos, cartușul a fost ridicat de geniștii anunțați operativ de agenți.
     Contactat de noi, d-l Ion Iosif, reprezentant al firmei de pază, a confirmat cele relatate mai sus. Și cam atât..., nu insinuăm nimic față de atitudinea agentului George, e drept că se simte nevoia unei colaborări mai bune cu forțele poliției locale, după spusele șefilor, în tratarea operativă și sancționarea oricăror abateri de la normele civice și morale. Păi, tocmai asta spuneam și noi! Agentul George să stea liniștit, nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită! Îi mulțumim și noi. Ca simpli oameni.

Viorel Crețu

Sindromul echipei mici, blestemul fotbalului românesc



     Fotbalul a demonstrat, de multe ori, că bugetul unei echipe nu este tot timpul determinant pentru rezultatul unui meci direct. Echipele mici din Europa au realizat de multe ori surprize în fața milionarilor din fotbal, reușind să înfrângă formații cotate mult mai bine.
     Iar caracterele pu-ternice și jucătorii extraordinari se văd în Champions League, cea mai puternică competiție intercluburi din Europa, care aliniază la start, an de an, cele mai bune 32 de echipe de pe bătrânul continent.
     Steaua București a avut un sezon 2012-2013 extraordinar, câștigând titlul de campioană a României și reușind să se califice în grupele Champions League. Însă testul maturității pentru echipa lui Reghecampf a început la Gelsenkirchen, unde roș-albaștri au întâlnit Schalke 04.

Mai trebuie să lucrăm la moral

     Încrezători în propriile forțe, steliștii au arătat un fotbal bun, timp de 67 de minute, în fața unei echipe disciplinate în purul stil german, și mai presus de toate, cu un lot cotat la 200 de milioane de euro.
Pregătirea fizică nu a reprezentat un minus pentru Steaua, acest capitol fiind cel mai bine îmbunătățit de la venirea lui Reghecamp.
     Însă momentul ce a înclinat balanța a fost primirea primului gol, după o desincronizare a apărării steliste. Iar din acel moment, în purul stil românesc, parcă reeditând semifinala din Europa League împotriva celor de la Middlesbrough, jucătorii Stelei au abandonat lupta, și-au pierdut curajul și nu au mai încercat, nici un moment, să revină în joc. Iar ca o urmare firească, nemții au mai înscris de două ori, închizând tabela la 3-0, un rezultat care nu arată în realitate ostilitățile de pe teren.
     Tot în grupa E, FC Basel a jucat în deplasare la Chelsea Londra, un meci în care elvețienii plecau cu șanse mai mici decât steliștii, și în contextul în care englezii deschideau scorul din minutul 45, prin Oscar.
Doar că jucătorii celor de la Basel au continuat să joace același fotbal, au crezut în victorie și au reușit să smulgă trei puncte, întorcând scorul până la finalul meciului și câștigând cu 2-1.
     Doar că elvețienii au vrut să câștige. În antiteză cu ei, echipele românești nu vor să piardă. Iar atunci când primesc gol își văd obiectivul foarte departe și renunță la luptă. Așa s-a întâmplat și la Gelsenkirchen, acolo unde Steaua a existat pe teren doar la scorul de 0-0.
     Urmează meciul de pe National Arena, unde sperăm ca Chelsea Londra să nu înscrie vreun gol în primele minute de joc, iar Steaua să facă figurație până la finalul partidei.

Cristian Andrei Leonte
cristian.leonte@info-sud-est.ro

Uite cum arată cel mai nou și modern miniport din județul Tulcea!


     Cadou mai frumos nici că puteau primi localnicii comunei tulcene Jurilovca. Comunitatea de la poarta Deltei și-a văzut visul cu ochii la inaugurarea miniportului din localitate. Într-o atmosferă de sărbătoare, primarul Ion Eugen, vizibil emoționat în fața prietenilor, oamenilor din localitate, dar și a presei și a autorităților locale, a tăiat panglica în aplauzele tuturor. La eveniment au fost prezenți Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea și prefectul Lucian Simion. „Miniportul Jurilovca este cea mai nouă și mai frumoasă intrare în Deltă din județul Tulcea”, se mândreau localnicii prezenți la eveniment. Cochet și amenajat cu bun gust, miniportul este una dintre investițiile pe care primarul Ion Eugen a promis, în campania electorală, că le va implementa.


Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro 

Năvodăreni, fiți fericiți! Voi ați scăpat de coșmarul facturii la căldură!



     În timp ce constănțenii se gândesc cu groază la iarna aspră care se anunță și care îi va costa zeci de milioane de lei vechi, năvodărenii se pot încălzi liniștiți, pentru că prețul gigacaloriei în orașul Năvodari nu va crește. Edilul Nicolae Matei a declarat că gigacaloria rămâne la acelaşi preţ, de 178 de lei, adică jumătate față de alte oraşe.
     La Constanţa, spre exemplu, gigacaloria costă 400 de lei. Constănţenii plătesc cele mai mari facturi la energia termică din ţară. Iarna, aceștia ajung să achite până la 1000 de lei pentru un apartament cu două camere. La Năvodari, însă, preţul gigacaloriei este mai mic de jumătate faţă de alte oraşe.„Sunt părinți care au câte doi sau trei copii care încep școala și astfel îi scutim de alte cheltuieli. Le rămân bani să plătească prețul la căldură, care este la jumătate și anul acesta, spre deosebire de alte orașe din județul Constanța și din țară. Orașul Năvodari se află pe mâini bune și fac echipă foarte bună.”, a declarat primarul orașului Năvodari, Nicolae Matei. Pe lângă preţul scăzut al gigacaloriei, la Năvodari se derulează şi programul inti-tulat „Ideea mea şi norocul tău”. Lună de lună, în urma unor extrageri publice, 300 de familii, racordate la sistemul centralizat de încălzire, sunt scutite de la plata utilităţilor. Singura condiție este ca acestea să fie cu factura la zi la întreținere.

Elevii și profesorii școlii „Grigore Moisil” din Năvodari, în vizită la Krușevo, Macedonia

     În urma înfrățirii din urmă cu doi ani dintre școala Grigore Moisil și o unitate de învăţământ din Krușevo, elevii au făcut schimb de experiență. 10 copii de la Grigore Moisil împreună cu 5 cadre didactice, dar și consilieri ai Primăriei Năvodari, au vizitat școala din Krușevo, Macedonia. Atât cadrele didactice și consilierii cât și elevii au avut posibilitatea să cunoască tradițiile și obiceiurile, dar și modul în care este organizat învățământul în această țară.
     „Ieri dimineață o delegație formată din 10 elevi și 5 cadre didactice s-a întors din Macedonia, din orașul Krușevo. Delegația a participat la un schimb de experiență cu școala Nicolas Karev din Macedonia. Înfrățirea a avut loc acum doi ani, este al doilea an în care elevii noștrii au fost acolo. Ne bucurăm că Primăria Năvodari a putut să ne ajute în această înfrățire prin asigurarea transportului în Macedonia.”a afirmat Ligia Mangri, director Școală Grigore Moisil. Primăria oraşului Năvodari a asigurat transportul spre Macedonia pentru a susţine educația și performanța.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

La Muzeul Callatis a fost deschisă expoziția dedicată Zilelor Europene ale Patrimoniului



     Vineri, 20 septembrie 2013, începând cu ora 11.00, la sediul muzeului callatian, din cadrul Complexului Cultural „Callatis”, a fost deschisă expoziția temporară: „Recipiente ale produselor viticole din Muzeul Callatis”. Expoziția a fost organizată cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului, ce se desfășoară în acest an sub denumirea: „Patrimoniul cultural – oglindă a pomiculturii și viticulturii”.
     În deschidere, dr. Tatiana Odobescu, managerul Comple-xului Cultural „Callatis”, a declarat: „Evenimentul cultural organizat la Muzeul de arheologie Callatis,  în contextul celei de-a XXI-a ediții a Zilelor Europene ale Patrimoniului, se adresează publicului larg, oferindu-i un cadru istoric atractiv ce favorizează comunicarea interpersonală, conștientizând sentimentul de apartenență la valorile țării, ale regiunii, ale orașului. Patrimoniul este prezent ca element catalizator, ce subliniază intensitatea în diversitate la nivel european.”
     Dr. Sorin Marcel Colesniuc, șeful muzeului callatian, a vorbit despre serbările dionisiace și le-gendele antice referitoare la cultul zeului Dionis, subliniind următoarele: „Coform legendei, Dionis este cel care i-a învățat pe oameni să cultive vița de vie. În perioada romană a fost cunoscut sub numele de Bacchus sau Liber. Serbările organizate în cinstea lui se numeau dionysia sau bacchalia. Inițial, a fost reprezentat ca un zeu bărbos, cu haine lungi, încununat de iederă, după care a fost înfățișat ca un tânăr cu: un tirs (toiag ornat cu viță de vie și conuri de pin), un kantharos, o pateră și un șarpe. Teatrul are la bază cultul lui Dionis.”
La finalul activității cultu-rale, dr. Mihai Ionescu, respon-sabilul științific al Muzeului Callatis, a făcut următoarele precizări: „Amforele sunt obiectul studiului ceramologilor, amforologilor, epigrafiștilor și, nu în ultimul rând, al arheologilor. Materialele expuse sunt oglinda bogatelor schimburi comerciale ale cetății doriene în secolele IV – II a.Chr. cu lumnea pontică și egeo-mediteraneană. Principalele centre de producție amforică: Thasos, Rhodos, Sinope și Heracleea Pontică sunt prezente prin exponatele expoziției. Nu în ultimul rând, recipientele amforice erau folosite nu numai pentru depo-zitatrea vinului, ci și a: uleiului, peștelui sărat, rășinilor și a multor altor produse”.
     Au fost prezenți la deschiderea expoziției elevi de la Colegiului Economic Mangalia și elevi de la Liceul Tehnologic „Ion Bănescu”, împreună cu prof. Ibolya Negoiță și prof. Livia Pop.

Gospodari și gospodine, nu ratați Târgul din Călărași!



     În perioada 24-29 septembrie, Târgul Gospodarilor își așteaptă amatorii în municipiul Călărași. După ce s-a bucurat de succes în Constanța, Tulcea, Brăila și Giurgiu, Puiu Badea, un cunoscut gospodar datorită murăturilor gustoase pe care le produce și comercializează, organizează evenimentul și în Călărași. Astfel, gospodarii și gospodinele sunt așteptați pe Bulevardul Republicii, lângă stadionul municipal, să participe la prima ediție a târgului care va reuni 20 de producători din toate zonele țării. Cei care vor avea curiozitatea să vină la târg, nu vor regreta! Maeștrii din Bucovina, Curtea de Argeș, Covasna, Sibiu, Bran-Moeciu și Maramureș îi vor răsfăța pe cei care preferă produsele naturale în locul E-urilor și al conservanților cu zacuscă, brânzeturi afumate, cârnați, șuncă, slană și alte delicatese din lapte și carne. De asemenea, cei care vor veni la Târgul Gospodarilor se vor putea îndulci cu dulciuri de casă, alviță, turtă dulce, miere, siropuri și mult-iubiții colaci secuiești!

Ce „surprize“ le-a pregătit tinerilor Agenția Națională Antidrog?





     Specialiştii Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), prin cele 47 de centre de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog de la nivel teritorial, au derulat pe 16 septembrie a.c., o serie de activităţi de prevenire a consumului de droguri pentru a marca începutul anului şcolar 2013 - 2014.
     ANA a pregătit, şi în acest an, elevilor şi cadrelor didactice proiecte de prevenire a consumului de tutun, alcool şi droguri, prin promovarea alternativelor de viaţă sănătoasă şi dezvoltarea abilităţilor de refuz al consumului acestor substanţe. Aceste proiecte se adresează elevilor pe cicluri de şcolarizare (preşcolar, primar, gimnazial şi liceal) şi conţin teme adaptate nivelului lor de înţelegere şi asimilare.
În această primă zi de cursuri, specialiştii agenţiei s-au aflat în mijlocul elevilor pentru a le transmite mesaje antidrog ce au avut ca scop informarea şi conştientizarea efectelor pe care le produce consumul de droguri şi de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive asupra organismului.
     În anul şcolar 2013-2014, ANA va dezvolta proiectele tradiţionale „Mesajul meu Antidrog” şi „Necenzurat” şi va realiza activităţi de prevenire a consumului de droguri în cadrul programului Ministerului Educaţiei Naţionale ,,Să ştii mai multe, să fii mai bun”. 
     În cadrul proiectelor pe care agenţia le propune pe parcursul acestui an şcolar sunt prevăzute module de formare destinate părinţilor şi cadrelor didactice, care au ca obiective dezvoltarea reţelei de specialişti, formarea de abilităţi privind consolidarea relaţiilor fami-liale, controlul şi soluţionarea conflictelor, exersarea comunicării în familie şi formarea de atitudini potrivite cu privire la consumul de droguri şi substanţe noi cu proprietăţi psihoactive.
     Totodată, ANA va lansa şi prima Conferinţă naţională cu tema ,,Bune practici în prevenirea consumului de droguri în mediul şcolar”, la care vor participa reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale şi ai sociatăţii civile care desfăşoară activităţi în domeniu.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

Spune adio stresului! Cursurile gratuite de Aikido îți arată calea către armonie

Oferta este valabilă în perioada 30 septembrie-30 octombrie

     În perioada 30 septembrie-30 octombrie, puteți beneficia de 10 ședințe gratuite de Aikido, desfășurate în incinta Club SNC, bulevardul Tomis nr. 96, zona Poşta Mare, astfel: câte două şedinţe pe săptămână − luni și miercuri, între orele 20:30 − 21.30. Începătorii vor beneficia de un curs introductiv de Aikido − Calea Armoniei, intensiv şi cuprinzător.Totodată, cursul satisface şi exigenţele celor ce cunosc sau practică deja Aikido, aducându-le un plus considerabil de experienţă.

Beneficii:

-creşterea încrederii în sine
-echilibru fizic şi emoțional
-corp suplu şi relaxat
-minte calmă
-tărie de caracter
-autocunoaştere şi autodisciplină
-gestionarea paşnică şi eficientă a conflictelor fizice, verbale şi emoţionale

Cui se adresează?

-adulţilor, tinerilor şi adolescenţilor, fără limită maximă de vârstă, atât bărbaţilor, cât şi femeilor
-celor ce lucrează în domenii solicitante (stresante) − manageri, vânzări, relaţii cu publicul, învăţământ etc.
-în general, tuturor celor care doresc să-şi cunoască resursele interioare infinite, pentru a le folosi în beneficiul lor şi al celorlalţi

Ce este Aikido?

-Aşa cum reiese din traducere sa − Calea Armoniei, Aikido este o metodă prin care practicantul dobândeşte o mai bună capacitate de a se armoniza (înţelege) cu sine şi cu ceilalţi.
-Aikido este o cale excelentă de a ne antrena pentru a face faţă cu calm şi relaxare, tuturor situaţiilor solicitante, stresante.
-Scopul practicării Aikido nu este de a învăţa să te lupţi cu ceilalţi, ci de a învăţa să transformi orice situaţie conflictuală (fie ea interioară sau exterioară) într-una de colaborare, armonizându-te cu tine însuţi, cu ceilalţi şi cu natura înconjurătoare.

17 sept. 2013

Asemenea unui cuplu monden aflat în pragul divorțului, Ponta și Antonescu trebuie să treacă cel mai greu test de rezistență: presiunea jurnaliștilor!

CUM „FORȚEAZĂ“ PRESA RUPEREA USL

-E clar că fluturii din stomac au dispărut, pasiunea înflăcărată de la început e greu de reaprins, fiorii primelor întâlniri sunt greu de regăsit, iar declarațiile de dragoste nu-și mai au rostul. Se spune că dragostea nu durează mai mult de trei ani. Probabil. Însă apoi, se presupune că, dacă cei doi sunt compatibili, atunci relația lor se consolidează prin respect, afecțiune și încredere. 

-La fel ca într-o relație amoroasă, cuplul politic Ponta-Antonescu se află acum în fața „divorțului”. Cei doi nu sunt compatibili, cel puțin din punct de vedere doctrinar. Un socialist-democrat și un liberal nu vor face casă bună niciodată. Nici măcar de dragul puterii. 

-E drept, USL este cea mai longevivă alianță politică de după Revoluție. Însă, odată ajunsă la Putere, alianța a început să scârțâie. Pare totuși să mai aibă resurse de a rezista, cel puțin la nivelul celor doi lideri politici. Altfel, în multe județe ale țării, alianța nu funcționează, ba chiar există un război tacit sau declarat între liderii locali ai PNL și PSD. 

-Sunt trei episoade importante care au zguduit până și relația Ponta-Antonescu, toate într-un singur an, la mică diferență de timp: episodul numirii Laurei Codruța Koveși la DNA (martie 2013), episodul excluderii din alianță a senatorului liberal Sorin Roșca Stănescu (mai 2013) și, poate cel mai puternic, episodul exploatării aurului de la Roșia Montană (septembrie 2013). Pare că liderii USL sunt puși din ce în ce mai des în situații critice, în care diferențele de vi-ziune și orgoliile politice încep să-și facă simțită prezența. 

-Colac peste pupăză, asemenea cuplurilor mondene, Victor Ponta și Crin Antonescu trebuie să treacă acum cel mai greu test de rezistență: provocările presei! Tensiunile din USL au intrat în vizorul jurnaliștilor și pare că nimic nu le mai poate distrage atenția de la viitorul alianței. Fie că lansează titluri bombastice care sunt formulate în așa fel încât să alăture cuvintele „rupere” și „USL”, fie că îi provoacă pe reprezentanții si PNL și PSD la discuții despre „când” și „de ce” s-ar rupe alianța, presa exercită o presiune enormă asupra celor doi lideri politici. Rămâne să vedem dacă articolele de presă vor fi „grăbit” divorțul politic, ori dimpotrivă, presa va fi consolidat relația politică a cuplului Ponta-Antonescu. 

După divorțul dintre PC și PNL, Antena 3 a întors armele împotriva lui Crin

     După scandalul din luna iunie, dintre Partidul Conservator (al cărui președinte de onoare este patronul Antenelor, Dan Voiculescu) și Partidul Național Liberal, în urma căruia Crin Antonescu le-a transmis conservatorilor „să plece din USL dacă sunt nemulțumiți”, Antena 3 a întors ușor-ușor armele împotriva liderului liberal.  Acest lucru a putut fi remarcat în toiul scandalului refe-ritor la exploatarea aurului de la Roșia Montană, atunci când USL s-a scindat la nivelul dialogului, iar Antonescu a adresat afirmații și cuvinte dure la adresa lui Victor Ponta. Eh, iată că în acest context, la Antena 3, invitat în emisiunea lui Mihai Gâdea era tocmai... Victor Ponta! În stilu-i caracteristic, Mihai Gâdea i-a aruncat premierului mingea la fileu, nici prea jos, nici prea sus, ci perfect astfel încât premierul să sară la atac și să își argumenteze poziția față de exploatare. Iar Gâdea n-a scos un sunet, n-a urlat, n-a fost cinic, nu i-a pus întrebări incomode. Ba dimpotrivă, a fost cuminte, ascultător și a dat din cap în semn de înțelegere pe tot parcursul emisiunii. E clar, nu?

RTV + Antena 3 + Ponta = LOVE

     În războiul televiziunilor, Ponta are 2-0 în fața lui Crin Antonescu. Lângă proaspăt câștigata Antena 3, se alătură România TV, postul de televiziune al cărui patron este Sebastian Ghiță, deputat al PSD. Rămâne de văzut doar cum cele două televiziuni vor „coabita”, având în vedere rivalitatea dintre acestea, ce poate fi lesne demascată în buletinele de știri.  Până una alta, RTV rămâne televiziunea cu cele mai multe știri pozitive despre acti-vitatea guvernului condus de premierul Victor Ponta și cea mai critică la adresa activității și declarațiilor liderilor liberali.

Cele trei crize ale USL 

Episodul Codruța Koveși

Martie 2013. Este poate primul moment în care s-a pus serios la îndoială viitorul alianței. Propunerea lui Victor Ponta a Laurei Codruța Koveși la șefia Direcției Naționale Anticorupție a zguduit din temelii USL și a stârnit un val de declarații usturătoare ale liberalilor. Presa a „mirosit” potențialul declarațiilor savuroase din cele două tabere și nu a ezitat să puncteze: „Laura Codruța Koveși la DNA, cutremur în USL”, „Ghișe: Numirea lui Koveși la DNA e o trădare a USL”, „Koveși ridică tensiunea în USL. Antonescu și Ponta au o discuție lămuritoare”, „Scandalul Koveși, cel mai mare de la înființarea USL”, „Crin Antonescu: Dacă Ponta o numește pe Koveși la DNA ce facem, rupem USL? Poate este și asta o variantă” etc. Până la urmă, alianța nu s-a destrămat, Koveși a ajuns șefa DNA și cei doi s-au împăcat.

Episodul Roșca Stănescu

Mai 2013. Mai puternic decât episodul Koveși a zguduit alianța episodul Sorin Roșca Stănescu, venit la doar două luni de la numirea șefului DNA. A fost rândul PSD atunci să pună serioase probleme liberalilor. Astfel, nume importante din rândul social-democraților amenințau cu ruperea alianței dacă deputatul liberal Sorin Roșca Stănescu nu era exclus din alianță: „PSD amenință cu ruperea USL. Ilie Sârbu: Uniunea Social Liberală se destramă mâine, dacă nu pleacă Roșca Stănescu”, „Cazul SRS cea mai mare criză a USL. Ponta: Dacă nu se face nimic, nu mai putem merge împreună”, „Sorin Roșca Stănescu: PNL a cedat în fața PSD. Social-democrații sunt pe cai mari”. Sorin Roșca Stănescu a fost exclus, Ponta și Antonescu au făcut pace din nou, dar pentru scurtă vreme. La doar trei luni, avea să vină cea mai grea încercare pentru USL.

Episodul Roșia Montană 

Septembrie 2013. Redactarea unei legi speciale pentru exploatarea aurului de la Roșia Montană și tri-miterea acesteia în Parlament zguduie opinia publică, stârnește un val de reacții dure în rândul politicienilor avizi după declarații demagogice. Este și momentul în care USL trece prin cea mai gravă criză de la înființarea alianței. Este din nou rândul liberalilor să se dezică de social-democrați, iar Crin Antonescu lansează cele mai dure afirmații despre Victor Ponta și vorbește explicit despre o posibilă rupere a alianței: „Crin Antonescu amenință cu ruperea USL: Victor Ponta a dus o viață bună cu mine”, „Ioan Rus: Se poate ajunge la ruperea USL din cauza lui Antonescu”, „Crin Antonescu: Ruperea USL e plauzibilă. Nu știu ce au de gând cei din PSD, nu mai e ce-a fost” etc.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

BLESTEMUL APELOR ÎN DOBROGEA


Iată ce cred edilii despre tornada din Tulcea!

     Săptămâna trecută, Dobrogea a fost lovită de ploi torențiale care, în unele localități au făcut ravagii. Slavă Domnului, situația nu a fost atât de gravă precum în județul Galați, unde nouă oameni și-au pierdut viața din cauza viiturilor.
     Conform spuselor autorităților locale, pentru prima oară în istoria județului Tulcea, acestea s-au confruntat cu un fenomen meteorologic fără precedent: o tornadă, așa cum o numesc edilii, a lovit din plin satul Cataloi (care aparține de comuna Frecăței).
     Pe de altă parte, municipiul Tulcea a fost înghițit de ape, în urma a două reprize de ploi greu de închipuit. Ca și cum nu era de ajuns, și localitățile situate în apropierea graniței dintre județele Constanța și Tulcea au fost sub avertizare de cod portocaliu de inundații.
     Acestea fiind zise, am stat de vorbă cu primarii din  comuna Frecăței și din municipiul Tulcea pentru a înțelege amploarea necazurilor care s-au abătut asupra localităților pe care le administrează, dar și pentru a vedea dacă există resursele necesare pentru preîntâm-pinarea unor astfel de situații în viitor.
     De asemenea, am mai stat de vorbă cu primarii altor localități, care au mai trecut prin situații asemănătoare, ori care se aflau sub avertizarea codului portocaliu de inundații.

CONSTANTIN HOGEA, PRIMARUL MUNICIPIULUI TULCEA:
„Tornada s-a format la intrarea în municipiu și se îndrepta către noi. Brusc însă, și-a schimbat direcția și a lovit satul Cataloi”

„E o vorbă care spune că ce nu te doboară te face mai puternic. Acest lucru este valabil și pentru administrația locală din municipiul Tulcea. Vom avea nevoie de vreo două săptămâni pentru a spăla de câte ori va fi nevoie toate străzile, pentru a repara ce este de reparat și într-un final, sper cât mai repede, vom reda municipiului Tulcea aspectul îngrijit și curat. Vreau să vă spun însă că această tornadă a început la vreo cinci kilometri de municipiu. Când vii de la Constanța, spre Tulcea, pe dreapta, aproape de intrarea în municipiul nostru sunt patru sau cinci nuci mari smulși din rădăcină și aruncați pe marginea șoselei. Acolo a început tornada, la doar cinci kilometri de intrarea în municipiu. Culmea este că tornada se îndrepta către noi. Brusc însă, acest fenomen neobișnuit pentru Dobrogea și-a schimbat direcția și s-a îndreptat către Cataloi. Au fost două zile de coșmar: prima, în care a plouat în jur de 80 l/mp și a doua care ne-a pus capac: 120 l/mp. Slavă Domnului însă că nu avem pagube materiale însemnate. Sunt câteva locuințe afectate și câteva spații comerciale de la parterul blocului.
I-am ajutat pe cei afectați, iar acum nu ne rămâne decât să suplimentăm cu 500-600 de milioane de lei vechi bugetul pentru angajații de la  Servicii Publice”, a declarat primarul Tulcei.

„Am depus un proiect pentru prevenirea unor astfel de situații, însă UE ne-a spus că nu finanțează sistemele de dirijare a apelor pluviale”

„Am încercat, în toate ieșirile publice, să explic faptul că investițiile în sistemul de canalizare nu au legătură cu apa pluvială, unde nu există nici un sprijin din partea instituțiilor europene. Vorbim de două lucruri diferite: apa menajeră și apa pluvială. S-au făcut investiții în sistemul de canalizare aferent apelor menajere însă acesta nu are nici o legătură cu faptul că munici-piul Tulcea se inundă în urma ploilor torențiale. Pentru acest lucru avem nevoie de un sistem de dirijare a apelor pluviale! Noi am depus un proiect în urmă cu câțiva ani, dar Uniunea Europeană ne-a spus că nu este eligibil pentru că nu există bani pentru așa ceva. Deci Europa nu ne dă bani pentru sistemul de dirijare al apelor pluviale, prin urmare nu avem bani pentru implementarea acestui sistem care ar putea să prevină viitoarele situații de acest gen”, a adăugat Constantin Hogea.

„Dragnea ne-a promis sprijin în implementarea unui proiect menit să preîntâmpine astfel de situații. Sperăm să ne sprijine și financiar”


„Vestea bună este că pe 14 septembrie am primit vizita unui secretar de stat din cadrul ministerului condus de domnul Liviu Dragnea, care a venit special pentru a discuta despre problema apelor pluviale din Tulcea și pentru ca, împreună cu dumnealui, să identificăm soluția pentru preîntâmpinarea unor astfel de necazuri în viitor. Gestul domnului Dragnea de a trimite un reprezentant al ministerului ne onorează și sperăm ca această vizită să se materializeze printr-un astfel de proiect. La fel cum sperăm să beneficiem și de un sprijin financiar, de o cofinanțare din partea Guvernului pentru implementarea proiectului, pentru că bugetul Primăriei Tulcea nu permite finanțarea totală a unei investiții de o asemenea amploare”.

Vezi ce localități au fost ferite de viitură și ce primari sunt în alertă!

Primarul din Frecăței, comuna care a fost zdrobită de prima tornadă din istoria localității:
„Îi aștept cu interes pe mai-marii țării să vină în comuna noastră, la fel cum eu am mers din casă în casă după ce s-a întâmplat nenorocirea”

„Am fost loviți de o viitură foarte mare și de un fenomen meteorologic nemaiîntâlnit. Niciodată în istoria localității nu am mai auzit sau nu am mai văzut o tornadă. Primăria a încercat să facă tot posibilul să îi ajute pe oamenii ale căror gospodării au fost distruse. Pagubele sunt mari, chiar foarte mari, dar nu le-am evaluat încă. De când s-a întâmplat nenorocirea am stat doar lângă și între oameni, am încercat să îi calmez, să îi încurajez și să îi asigur că totul o să fie bine, vom trece și peste asta. Ei așteaptă acum de la mine o strategie pe termen lung. Ne dorim să găsim soluția oportună pentru ca pe viitor să preîntâmpinăm astfel de nenorociri. Ne confruntăm acum cu două pro-bleme: una este strada care trebuie reparată și a doua identificarea unei soluții pe termen lung cu ajutorul căreia apa să nu se mai reverse pe strada respectivă. Problema este că la capătul străzii sunt niște ziduri de protecție colmatate. Acestea nu sunt ale primăriei, deci n-am putut face nimic, n-am putut interveni. Mai este un canal de irigații care la fel nu este al primăriei. Aparțin de alte instituții care trebuie să intervină. Nu putem schimba cursul apei, dar îl putem diminua. Dacă mai vine viitura o dată nu mai are ce să ne ia. Vorba aia, ne mai ia praful de pe tobă. Oricum ne-a nenorocit. Am făcut adrese către ministere, acum îi așteptăm pe mai-marii țării să ne fie alături și să vină la noi să ne asculte ofurile la fel cum le-am ascultat eu oamenilor când am mers din casă în casă după necaz.“

Primarul din Peștera:
„Sunt solidar cu primarii din Tulcea. Îi compătimesc pentru că știu ce-i așteaptă...”

Comuna constănțeană a fost măturată de viitură în vara anului 2013. Furia naturii a lăsat în urmă pagube de 1 milion de euro!

„Am trecut prin asta, îi înțeleg perfect pe primarii din Tulcea și sunt solidar cu ei. Îi compătimesc pe toți pentru că știu cum e și știu ce îi așteaptă. În momentul în care se strică ceva în comunitate simți că îți înfige cineva un cuțit în inimă. Noi, slavă Domnului, am reușit să reparăm totul în mai puțin de trei luni, dar ne-am dat peste cap tot bugetul, nu mai avem nici un ban, suntem praf. Nu ne-am plătit furnizorii de luni de zile, ne-am distrus toată situația financiară. Ne-am cheltuit banii de salarii, de investiții, încercând să reparăm totul cât mai repede, în ideea că vom primi despăgubirile necesare. Cheltuielile noastre au depășit un milion de euro. Și avem deficit de 10 miliarde de lei vechi. Asta pentru că speram ca instituțiile responsabile
să-și facă treaba.

Nici o instituție nu le-a întins o mână de ajutor localnicilor din Peștera! 

Dar nici unuia nu i-a păsat de noi. Toate adresele noastre au rămas fără ecou. Am trimit scrisori și adrese peste tot. Nici Consiliul Județean, nici Prefectura, nici ministerele, nimeni nu ne-a dat nici un leu, nici un ajutor, nimic. Nici investițiile nu ne lasă să le demarăm. Dacă nu tăiau certificatele verzi localitatea noastră trebuia să aibă acum 230 de turbine de eoliene, iar noi eram independenți financiar. Ne continuam și investițiile, aveam o comună bogată și aveam și resurse financiare proprii pentru situații de urgență, cum ar fi dezastrele naturale”.

Primarul din Mihai Viteazu: 
„Cam o dată la 60 de ani ne înghite viitura și pe noi. Dar ferească Dumnezeu, că n-ai de unde să știi...”

„Am avut ploi foarte mari, dar a fost liniștit. Vreo 40 de litri. A plouat de la ora 3 dimineața până pe la 6-7. La noi vin viiturile doar când vine de la Fântânele. Dar asta se întâmplă o dată la 60 de ani. Dar ferească Dumnezeu, că nu știi ce se întâmplă! Până acum, pe la noi n-a trecut nici o tornadă. Mi-a spus cineva că în Delta Dunării a plouat 130 de litri, ceea ce e enorm”.

Primarul din Horia de Constanța: 
„La noi a venit un fel de tornadă când era Năstase premier și ne-a pus acoperișuri. Acum nu știu ce s-a întâmplat în Tulcea pentru că n-am televizor acasă”

„Anul ăsta ne-a plouat bine și atât. Face foarte bine pentru culturile de toamna asta. Anul trecut a fost rău de tot, dar anul ăsta ne-a ferit Dumnezeu. Nu știu ce s-a întâmplat la Tulcea, pentru că eu n-am televizor acasă. Eu nu mă uit la televizor. Mi-a-mintesc însă că o furtună de-vastatoare, un fel de tornadă, și viituri de neimaginat au fost și la noi, la Horia, pe vremea când era Năstase premier. Acum mă uit la vecinul meu și îi văd acoperișul făcut de Adrian Năstase. Și acoperișul meu la fel a fost reparat. Îmi amintesc de Năstase pentru că venise atunci cu ajutoare la noi”.

PE EI I-A FERIT DUMNEZEU

Primarul din Dăeni: 
„Au fost ploi și la noi, dar în limite normale, benefice pentru agricultură”

„Noi, slavă Domnului, nu am avut probleme. A plouat într-adevăr, dar în limite acceptabile. Au fost ploi benefice pentru agricultură, iar furia naturii ne-a ocolit. Din câte știu eu, localitatea Dăeni a fost ferită de astfel de nenorociri. În trecut au fost ploi torențiale care au afectat infrastructura, dar atât. Nu am fost puși niciodată în situația nefericită în care se află acum alte localități din județul Tulcea. Din spusele specialiștilor vremea se va îmbunătăți”.

Primarul din Cerna: 
„Trebuie să acceptăm că în ultimii ani ne confruntăm cu fenomene meteorologice noi”

„Nu avem probleme. Ne-a ferit Dumnezeu de nenorociri. A plouat aseară într-adevăr, destul de mult, dar fără să ne creeze nici un fel de pro-bleme. Au mai fost ploi mari, au fost viituri, dar de când sunt eu au fost doar trei situații grave. Niciodată nu a fost vreo tornadă pe raza localității noastre, dar trebuie să acceptăm că există destule modificări din punct de vedere meteorologic în ultimii ani. Cauzele sunt multiple și nu sunt eu în măsură să le enumăr, dar iată că, din păcate, se întâmplă”.

Primarul din Horia de Tulcea: 
„Nu te pui cu natura dezlănțuită. Dacă se întâmplă ceva, sper să fim anunțați din timp ca să putem evacua gospodăriile”

„Mulțumim lui Dumnezeu n-au fost probleme. A plouat, dar normal, cât pentru agricultură. Niciodată nu am văzut vreo tornadă pe raza comunei Horia și să ne ferească Dumnezeu de așa ceva. Au fost ani cu ploi torențiale, însă niciodată atât de grav ca la Cataloi. Dacă va veni vreo viitură, asta e, n-avem ce să facem. În calea apelor nu poți face nimic. Cu natura dezlănțuită nu te pui. Sperăm doar să fim anunțați la timp ca să putem evacua gospodăriile”.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

Cazul „Roșia Montană” de Tulcea: După 5 ani de așteptări, un investitor a câștigat în instanță despăgubiri de 9 milioane de euro! Primăria va fi executată!



ATENȚIE! PRECEDENTUL EXISTĂ!

-Liderii Guvernului, ai partidelor care se află la Putere, liderii opoziției și alte persoane publice vorbesc în continuu despre cât de grav ar fi dacă statul ar trebui să plătească două miliarde de dolari. Alții, mai demagogi, susțin că nu statul ar trebui să plătească despăgubiri către companie, ci compania ar trebui să plătească statului despăgubiri (?!). Știrile astea fac audiență de aur.

-În tot acest timp, pe site-ul oficial al Tribunalului Tulcea este publicată o decizie dură a judecătorilor care anunță că Primăriei Nalbant îi este respins recursul prin care se cere suspendarea executării silite pentru suma de 9 milioane de euro, de către firma SC TERRA PROD COM aparținând unui investitor italian. Această știre nu face audiență nici cât o tinichea coclită. În timp ce întreaga atenție a presei și a opiniei publice este canalizată asupra cazului Roșia Montană, localitate situată în județul Alba, în celălalt capăt al țării, comuna Nalbant din județul Tulcea este executată silit de un investitor italian pentru fabuloasa sumă de 9 milioane de euro! 

     Ziarul Info Sud-Est a publicat în exclusivitate întreaga situație, în luna noiembrie 2012, însă presa și autoritățile centrale au fost lipsite de orice fel de reacție. Nu la fel se întâmplă și în cazul Roșia Montană, infinit mai „populară” decât localitatea Nalbant, pe marginea căruia jurnaliștii, liderii politici și reprezentanții Guvernului nu contenesc să vorbească despre situația ipotetică în care investitorul canadian ar da în judecată statul și ar cere despăgubiri cuprinse între două și trei miliarde de dolari.
     Acest lucru dovedește încă o dată acuta lipsă de interes real a autorităților pentru situațiile grave deja existente și „pasiunea” pe care acestea o au pentru adoptarea discursurilor electorale și demagogice chiar și în lipsa unei campanii electorale. La fel cum, paralela celor două situații dovedește „foamea” jurnaliștilor după subiecte care sunt „pe val”, senzaționale și panicarde.

Despăgubirile către RMGC, ipoteza care face audiență de aur

     În plin scandal pe marginea exploatării aurului de la Roșia Montană, jurnaliștii din România au început să citeze o așa-zisă declarație aparținând directorului executiv al Gabriel Resources (acționar majoritar al Roșia Montană Gold Corporation), publicată într-un cotidian din Toronto, care ar fi amenințat statul român cu plata unor despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari. Ulterior, reprezentanții companiei în România au trimis un comunicat oficial prin care Jonathan Henry, directorul executiv, a negat întreaga poveste, susținând că ziarul canadian a înțeles și a citat greșit declarația respectivă. A fost de ajuns pentru ca jurnaliștii și oamenii politici să continuie la nesfârșit discuțiile, dezbaterile și interpretările pe marginea unui posibil proces cu RMGC, în urma căruia statul, probabil, ar plăti despăgubiri financiare uriașe.

Povestea investitorului de la Nalbant care a așteptat 5 ani să înceapă exploatarea!

     Contactat telefonic în noiembrie 2012, Mario Aloi, investitorul de la Nalbant care voia să exploateze piatră de Bașchioi, ne-a explicat de ce a ajuns la capătul răbdărilor și a acționat primăria în instanță: „Am încheiat un contract de concesiune cu Primăria Nalbant, în vederea exploatării unei cariere de piatră de Başchioi, celebră pentru calitatea sa. Ştiam că terenul face parte din domeniul privat al primăriei, însă aveam să aflu cu uimire că face parte din domeniul public şi că nu îl pot exploata. Aşa a început prima problemă: Primăria trebuia să treacă terenul din domeniul public în domeniu privat. A urmat calvarul: fostul primar trebuia să obţină un ordin al prefectului care să soluţioneze situaţia, iar eu să pot începe exploatarea. Doar că fostul primar, total dezinteresat de faptul că, deşi semnasem un contract de concesiune şi plăteam la zi toate cheltuielile aferente, nu a mişcat un deget pentru ca eu să pot beneficia de teren. Atunci am decis să mă ocup singur de trecerea terenului din pu-blic în privat şi am început să merg pe la toate instituţiile abilitate să mă ajute. Au urmat luni de zile în care am făcut adrese, am obţinut documentele necesare, am mers de la o instituţie la alta şi aşa mai departe. Am avut noroc însă cu domnul prefect Simion, care s-a implicat şi a stabilit o legătură de comunicare cu fostul primar. Am obţinut, după cinci ani, decizia de trecere din domeniul public în domeniul privat. A apărut însă a doua problemă: terenul nu era catalogat ca fiind „agricol” şi trebuia trecut din această categorie, în cea de „exploatare de rocă tip gresie calcaroasă”. Atitudinea fostului primar, neglijenţa şi nepăsarea acestuia m-au împiedicat să obţin şi această schimbare a categoriei terenului. Vreau să reţineţi faptul că îmi plăteam la zi toate cheltuielile afe-rente concesiunii: redevenţa lunară, paza obştească şi alte taxe şi impozite, deşi nu exploatam. La un moment dat, am oprit plata, ca să îl determin pe fostul primar să îşi onoreze înţelegerile contractuale. Acest lucru nu s-a întâmplat, ba dimpotrivă. A început să îmi trimită somaţii de plată! Ba mai mult, mi-a trimis şi penalităţi! Atunci m-am e-nervat foarte tare şi l-am acţionat în instanţă, unde mi s-a făcut dreptate”.

Suspendarea executării, respinsă de Judecătoria Tulcea

     Pe 26.02.2013, Judecătoria Tulcea a înregistrat dosarul cu nr. 1651/327/2013, prin care Ion Nicolae, primarul comunei Nalbant (noul primar, care a câștigat alegerile în detrimentul primarului care a amânat investitorul), cere suspendarea executării silite. Pe 29 mai, Judecătoria Tulcea se pronunță: „Admite în parte contestaţia la executare. Anulează adresa nr.574/2012 din data de 04.02.2013 privind înfiinţarea popririi asupra terţului poprit Primarul comunei Nalbant, în calitate de ordonator principal de credite. Desfiinţează poprirea instituită asupra terţului poprit Primarul comunei Nalbant. Respinge cererea privind anularea întregii proceduri de executare silită, ca nefondată. Respinge cererea privind suspendarea executării silite, ca nefondată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la data comunicării”. Urmează recursul primarului care, pe 11 septembrie 2013, este respins ca fiind nefondat.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

Cum au ajuns germanii în Dobrogea și ce ne-au lăsat moștenire?

De ce au mai rămas doar 3 germani în comuna Mihail Kogălniceanu, deși comunitatea era majoritară la începutul celui de-al Doilea Război Mondial? 

     Dobrogea este un mozaic etnic și cultural, regiunea României cu cele mai multe minorități. În mod mira-culos, acestea au reușit, de-a lungul timpului, să conviețuiască pașnic, dincolo de etnie, confesiuni sau rivalități din trecut. Între Dunăre și mare s-au așezat de-a lungul timpului tătari, turci, bulgari, italieni, ruși-lipoveni, haholi, armeni, evrei, germani, greci etc. Nu greșim dacă spunem că de-a lungul anilor, Dobrogea a fost un fel de ”pământ al făgăduinței” pentru unele minorități, iar pentru altele a fost un început pe care trebuiau să-l accepte forțat.

Ce ne-a mai rămas dintr-un secol de conviețuire cu germanii?

     Poate puțini sunt cei care știu că în Dobrogea germanii au locuit vreme de trei generații, începând cu 1870 și terminând cu al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, azi, urmele lor în județele  Constanța și Tulcea sunt aproape inexistente. În afară de câteva biserici într-adevăr deosebite, câteva plăci memoriale roase de timp și niște cimitire înghițite de buruieni, nu s-a mai păstrat nimic în urma lor. Mai corect spus ar fi că spiritul balcanic ce domină Dobrogea a înlăturat complet ineditul stil nemțesc. Una dintre cele mai mari comunități de germani din Dobrogea a fost întemeiată în actuala comună constănțeană Mihail Kogălniceanu. Deși erau majoritari la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, urmele germanilor în această localitate, în prezent, sunt modeste:

-Biserica Sfântul Anton de Padova 


     Este considerată de istorici ca fiind una dintre cele mai frumoase biserici romano-catolice (construită în 1897, de  meșteri italieni), în stil neogotic, din Dobrogea. Luigi di Benedetto a construit casa parohială și marea biserică. Cele trei altare împodobite cu daruri au fost sculptate în lemn de către renumitul sculptor tirolez Ferdinand Stufflesser din St. Ubrich, iar mai apoi au fost acoperite cu foițe de aur.

-Cimitirul catolic 


     În contrast cu frumusețea bisericii este cimitirul catolic din localitate. Lăsat în paragină și ros de timp, în
cimitir își găsesc locul și morminte ale ortodocșilor, noi și îngrijite, însă pietrele funerare ale catolicilor sunt înnegrite de vreme, iar numele celor decedați sunt indescifrabile. Pare că buruienile au aruncat într-un anonimat veșnic urmele germanilor în Mihail Kogălniceanu.

-Câteva case în stil german


     În comuna Mihail Kogălniceanu mai pot fi observate câteva case construite în stil nemțesc, foarte vechi, ce păstrează arhitectura tipică acestora: curți largi, amenajate în spatele caselor propriu-zise, cu vedere la stradă, spre deosebire de gospodăriile autohtone care au amenajate curțile în fața casei.

Preotul catolic din Mihail Kogălniceanu: 
„Nu mai există comunitate germană aici. Nu aveți despre ce să scrieți”

     Izvoarele istorice ne arată că în perioada 1876-1940, când germanii au locuit în actuala comună constănțeană Mihail Kogălniceanu (numită, pe vremea aceea, Caramurat), aceasta era „una dintre cele mai frumoase și bogate localități din Dobrogea”. Localitatea Mihail Kogălniceanu rămâne și azi una dintre cele mai prospere și curate comune din Dobrogea, dar nu datorită influenței germane, ci culmea ironiei, datorită funcționării Aeroportului Internațional și construirii Bazei NATO pe raza localității, precum și datorită unei administrații locale responsabile. Am stat de vorbă cu preotul catolic din comună, care slujește la cea mai veche biserică romano-catolică din Dobrogea și care are 300 de enoriași. Dintre aceștia, doar 3 germani. Așa se explică faptul că preotul ne-a tăiat elanul din start spunându-ne: ”Nu mai există o comunitate germană aici. Despre ei nu aveți ce să scrieți”. Iată cum, o comunitate majoritar germană în trecut mai are azi doar trei reprezentanți.

De ce și-au părăsit germanii locurile natale și cum au ajuns în Dobrogea?

     La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, teritoriile sărăcite de războaiele napoleniene din sudul Prusiei și imposibilitatea de a-și întreține familiile numeroase, la care se adaugă manifestul țarinei Ecaterina a II-a (de origine germană!) prin care invita familiile germane să vină în Imperiul Rus, au reprezentat motivele din cauza cărora germanii și-au părăsit în masă locurile natale și s-au refugiat în zonele depopulate. Vremurile îndelungate în care așezările se dezvoltau datorită hărniciei și disciplinei agricultorilor germani au fost urmate de o perioadă nefastă pentru aceștia. Din cauza unor măsuri administrative dure, germanii au pierdut toate drepturile pe care le căpătaseră inițial, în momentul colonizării. Ciuma și condițiile climatice nefaste pentru agricultură i-au obligat să părăsească teritoriile rusești și să-și caute adăpost, terenuri fertile și puțin populate unde să își poată întemeia sate. Așa i-a adus istoria pe germani în Dobrogea.

Germanii au avut de furcă ani de zile cu turcii și românii: Își impuneau cu greu principiile de ordine și curățenie!  

     După Războiul de Independență, venirea germanilor în satul Caramurat (actuala comună Mihail Kogălniceanu) a coincis cu retragerea unui grup de turci și tătari, ca urmare a unirii Dobrogei cu România. Administrației locale nu i-a fost ușor să organizeze și să conducă o comunitate eterogenă, formată din nemți, români și tătari. N-a fost nici greu, mai ales datorită faptului că între aceștia nu au izbucnit niciodată conflicte. Agricultori prin excelență și buni meșteșugari, germanii au avut de furcă cu românii, turcii și tătarii din Caramurat. Motivul este unul amuzant: Nemților le-a fost foarte greu să-și impună principiile de ordine și curățenie! Gospodăriile germanilor aveau curți mari, iar casele erau curate și văruite. Tot germanii au construit sistematizat străzile în formă de tablă de șah și au introdus în Dobrogea creșterea gâștelor.

Hitler și-a chemat înapoi germanii

     După Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat în 1939, între Germania și URSS, Hitler a avut grijă să își aducă înapoi germanii din Basarabia și Bucovina de Nord, care urmau să intre sub influență sovietică, dar și din Dobrogea. Plecările au fost masive. Spre exemplu, în comuna Mihail Kogălniceanu, din 1945 de germani (peste 60% din populația localității) au mai rămas aici,  în 1940, doar 15 locuitori germani! După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, multe familii germane s-au reîntors în Caramurat (în 1940 localitatea se numea deja Ferdinand I), în speranța că își vor redobândi proprietățile părăsite, însă au găsit o comună cu un alt nume (comuniștii au schimbat numele localității în Mihail Kogălniceanu, pentru a înlătura orice amintire regalistă), cu un alt regim politico-administrativ, iar în casele lor au găsit alți proprietari... Românii ospitalieri le-au oferit un acoperiș deasupra capului, dar pentru germani nu era de ajuns. Astfel, germanii au părăsit definitiv meleagurile dobrogene, plecând în Austria, SUA și Canada.

Cristian Andrei Leonte 
cristian.leonte@info-sud-est.ro

Primarul Brăiloiu, despre panourile electorale din 2012, încă afișate prin oraș:

„Le-am spus de nu știu câte ori să le dea jos! O să mă enervez și o să le scot chiar eu”

     Pe 10 septembrie s-au împlinit 15 luni de când primarul orașului Eforie, Ovidiu Brăiloiu, a fost realeas în funcția de edil. Cu toate acestea, trei panouri publicitare încă păstrează mesajele electorale ale fostului candidat USL. Două dintre acestea datează din campania electorală care s-a desfășurat în perioada 11 mai – 9 iunie 2012, iar al treilea datează de la alegerile parlamentare din decembrie. Astfel, l-am contactat telefonic pe primarul din Eforie, în speranța că ne va lămuri de ce, la un an și trei luni de la alegerile locale, afișele electorale încă nu au fost date jos. Acesta ne-a declarat următoarele: „Să știți că și pe mine mă enervează lucrul acesta. Le-am spus celor care au făcut parte din echipa de campanie să ia legătura cu firma care închiria spațiile și să dea jos afișele respective. Din câte am înțeles, băiatul cu care țineau legătura nu mai lucra acolo și am insistat să fie date jos cât mai repede. O să mă enervez și o să le scot chiar eu. Mai ales pe cel cu promisiunile parlamentarilor, promisiuni pe care nu le-am făcut eu ci le-au făcut se-natorii și deputații. Nu vreau ca oamenii să creadă că eu am promis lucrurile respective”, ne-a declarat Ovidiu Brăiloiu, primarul orașului Eforie. (A.P.)

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

Dragnea le-a promis primarilor „clarificarea” situațiilor de incompatibilitate prin „armonizarea” legii



GUVERNUL ARUNCĂ BOMBA ȘI LASĂ LOC DE INTERPRETĂRI!

     Primarii din mediul rural românesc își joacă poate cea mai importantă carte. După ani de zile în care au luptat pentru drepturile lor și pentru autonomia administrațiilor locale se pare că, într-un final, vocea lor a fost auzită.
     În speranța că nu sunt puși în fața unei alte promisiuni ce nu va fi respectată, pe 12 septembrie a.c., o delegație de 19 primari din toată țara a mers la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației
Publice, unde a fost primită de ministrul Liviu Dragnea. Aceștia urmau să semneze un acord de parteneriat prin care ministerul își lua angajamentul să respecte și să ducă la îndeplinire mai multe obiective, împreună cu Asociația Comunelor din România.
     Dat fiind faptul că între timp au apărut unele modificări în cadrul acordului, momentul semnării a fost amânat. Totuși, cele două părți au căzut de acord asupra formei finale a parteneriatului.
     Vă prezentăm în rândurile ce urmează, cele 17 angajamente pe care ministrul MDRAP le-a acceptat și pe care urmează să le oficializeze în cadrul semnării parteneriatului cu A.Co.R.

Iată cele 17 angajamente din parteneriatul pe care îl va semna Dragnea!

„1. Modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, în sensul integrării tuturor impozitelor din domeniul agricol într-o singură sarcină fiscală.
2. Realizarea diligențelor pentru asigurarea resurselor financiare pentru finanțarea tuturor proiectelor care intră sub incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, indiferent de stadiul lucrărilor.
3. Modificarea Legii nr. 284/2010 și OUG 63/2010 în sensul stabilirii numărului de personal și respectiv a drepturilor salariale  în funcție de numărul  de locuitorilor ai unităților administrativ-teritoriale, în concordanță cu prevede-rile art. 29 din Legea 215/2001.
4. Modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, în sensul creșterii capacității administrației publice locale de a armoniza necesitățile de dezvoltare locală cu preve-derile regulamentelor europene.
5. Modificarea legislației astfel încât primarii, viceprimarii, președinții/ vicepreședinții consiliilor județene să beneficieze de toate drepturile de care beneficiază și personalul din administrația publică locală.
6. Modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
7. Stabilirea modifică-rilor ce vor fi realizate la proiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol și prin proiectul Hotărârii Guvernului pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a filierei de comercializare a legumelor, fructelor proaspete şi a cartofului, în sensul clarificării procedurilor de atestare a producătorilor agricoli.
8. Elaborarea de către părți, împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, a unui set de măsuri pentru creșterea capacității României privind absorbția fondurilor europene și încurajarea dezvoltării rurale prin includerea în Acordul de Parteneriat 2014-2020 a unor programe destinate încurajării domeniilor legumiculturii și pomiculturii în următoarele axe principale:
-Realizarea de sere familiale care să permită legumicultorilor români să obțină producție pe tot timpul anului;
-Realizarea de puncte de depozitare, ambalare și preluare a producției de legume și fructe
-Stimularea asocierii pentru înființarea de micro fabrici în mediul rural pentru prelucrarea legumelor și fructelor fermie-rilor autohtoni.
9. Modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul clarificării atribuțiilor și responsabilităților tuturor instituțiilor publice implicate în procesul de educație, care să conducă la creșterea calității actului educațional.
10. La elaborarea modificărilor și completărilor ce se aduc Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, să se aibă în vedere, printre altele, și:
-stabilirea răspunderii autorității executive versus răspunderea persoanei/persoanelor contrasemnatare;
-creșterea rolului secretarului comunei în ceea ce privește actele notariale.
11. Modificare legislației din domeniul funcției publice:
-simplificarea procedurilor administrative în domeniul resurselor umane la nivelul autorităților administrației pu-blice locale, concomitent cu asigurarea asistenţei de specialitate şi transferul de cunoştinţe de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici în ve-derea întăririi capacităţii instituţionale şi a competenţei compartimentelor la nivelul cărora se gestionează aceste resurse, pe fondul gestionării proceselor de management al resurselor umane în mod
descentralizat;
-elaborarea unei analize a situaţiei actuale a nevoilor administraţiei publice locale, a resurselor umane, tehnice, logistice şi financiare de care dispun, a limitărilor obiective care caracterizează comunele, astfel încât, să poată fi identificate soluţiile strategice şi normative, precum şi proiectele care pot să asigure modernizarea sistemului funcţiei publice la nivel local şi să susţină dezvoltarea capacităţii de gestiune descentralizată a funcţiei pu-blice la nivel local, pe termen mediu şi lung;
-conceperea şi organizarea de programe de formare şi perfecţionare profesională care să răspundă nevoilor efective de instruire ale diferitelor categorii de personal la nivelul comunelor.
12. Se impune stabilirea unui calendar pentru elaborarea Codului finanţelor publice locale, Codului Administrativ și Codului de Procedură Administrativă, prin care se sistematizează şi concentrează în structuri unitare reglementările din domeniile finanţelor publice locale, fiscalității locale, procedurii fiscale locale și administrației pu-blice.
13. Realizarea demersurilor pentru a asigura utilizarea unor programe informatice unitare și integrate la nivel național, cu interconectare la Sistemul naţional informatic de evidenţă a populaţiei,  pentru:
-administrarea impozitelor și taxelor locale, precum și pentru orice alte venituri ale bugetelor locale;
-contabilitatea unităților administrativ-teritoriale;
-registrele agricole;
-gestiunea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire;
-starea civilă;
-gestiunea nomenclaturii stradale;
-gestiunea activităţilor de asistenţă socială: alocaţii de susţinere, venitul minim garantat.
14. Simplificarea procedurilor privind atestarea domeniului public și/sau privat al unităților administrativ-teritoriale.
15. Modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, în sensul consolidării capacității administrativ-financiare a unităților administrativ-teritoriale pentru creșterea gradului de dezvoltare a colectivităților locale, eficientizarea cheltuielilor, întărirea disciplinei financiare și consolidarea autonomiei locale.
16. Operaționalizarea Comitetului pentru finanțe pu-blice locale.
17. Clarificarea situațiilor de incompatibilitate ale aleșilor locali prin armonizarea legislației în vigoare”.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro