5 aug. 2013

Adio, televizor și jocuri virtuale! Tot mai mulți părinți își trimit copiii în taberele „Cercetașilor“

INTERVIU CU MUGUR MURARU, REPREZENTANTUL DEPARTAMENTULUI DE IMAGINE ȘI COMUNICARE DIN CADRUL ONG-ULUI „CERCETAȘII MARINI“

ISE: Care este profilul copilului care alege să vină în tabăra cercetașilor? 
Mugur Muraru: Nu există un profil aparte, dar putem spune că cei care aleg să devină cercetași sunt copii deschiși către nou. Cercetășia este dedicată tuturor, dar cei care o adoptă sunt atrași de un alt tip de educație, față de ceea ce se oferă în școli. Noi o numim „Educație pentru viață“, pentru că ea este menită să le dezvolte abilitățile, atât pe plan in-telectual și afectiv, cât și fizic.

ISE: Care este profilul organizatorului care se implică în conceperea și organizarea efectivă a unei astfel de alternative pentru copii? 
M.M.: Un adult respon-sabil, care păstrează în el amintirile copilăriei sale și care vrea să se implice activ în educația noii generații. Nu contează categoria socială din care provine, nu contează apartenențele sale etnice, politice, religioase sau de orice altă natură, cât timp el este dispus să ofere copiilor de astăzi o șansă de a învăța din experiența sa de viață. Având în vedere că vorbim de voluntari este foarte important ca ei să își poată gestiona timpul foarte bine. Există momente în care trebuie să își aducă aminte că nici un sacrificiu nu este prea mare pentru ajutorul dat copiilor. În rest, este un adult jovial care știe să se impună în fața celor mai tineri, câștigandu-le respectul prin modul său de a fi. Este foarte important ca un lider cer-cetaș să știe să asculte și nu doar să audă vocile membrilor săi din patrulă.

ISE: Care este rolul acțiunilor desfășurate în cadrul taberei cercetașilor? 
M.M.: Toate activitățile pornesc de la o poveste, numită și cadru simbolic, în cazul nostru cea a argonauților. Copiii învață prin practică elemente de autocunoaștere, disciplină personală și de grup, dar și alte elemente specifice educației non-formale. Încercăm să scoatem copiii din zona lor psihică de siguranță, pentru a-i provoca să își depășească limitele. Nimeni nu este forțat să facă vreuna din activitățile propuse, dar fiind vorba de grupuri între 4 și 8 membri, încurajările vin de cele mai multe ori chiar din rândurile lor.


ISE: Ce succes poate înregistra o astfel de alternativă oferită unor copii care fac parte dintr-o generație „amputată” de internet, laptopuri, tablete, gadgeturi, unde totul se întâmplă virtual? Reușesc cei mici să se acomodeze și să îmbrățișeze realitatea, în condițiile în care sunt obișnuiți cu o lume virtuală încă de mici? 
M.M.: Pentru a răspunde la această întrebare, vă voi povesti reacția unei mămici de cercetaș sosită în vizită „conspirativă” în Camp. Aceasta era obișnuită cu un băiețel retras, taciturn, care trebuia constrâns să iasă din casă și se scuza mereu că nu are un fizic la fel de „impunător” ca alți copii de vârsta lui. A avut surpriza să îl găsească dezinvolt, încrezător și fără nici o reținere față de aspectul lui. Mai mult, cu o zi mai devreme își provocase liderul la o bătaie cu apă, profitând de căldura de afară, la bustul gol. Totul fără nici o jenă legată de aparența lui fizică, deși până atunci nu vroia să iasă din casă fără o bluză cu mânecă lungă. Mișcarea cercetășească nu se adresează doar copiilor cu o înclinație către lucrul în natură, cât mai ales celor pentru care călătoriile cu rucsacul în spate, departe de facilitățile pe care le oferă tehnologia, sunt o provocare.

ISE: Cine v-a sprijinit financiar în organizarea taberei? Cum ați asigurat resursele umane necesare într-un astfel de proiect? Ce autorități locale din județul Constanța s-au implicat în sprijinirea unei astfel de alternative pentru copii? 
M.M.: Mulțumim din suflet pentru sprijinul acordat Direcției Județene pentru Sport și Tineret Constanța, Inspectoratului de Jandarmi Județean Constanța, Taberei Năvodari, Primăriei Năvodari, Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, Consiliului județean, companiei Argenta, Litcanu și Gheorghita SCA, TMUCB, filiala Constanța, și Cevamar Design, precum și altor prieteni ai cer-cetașilor care au dorit să rămână anonimi. Activitatea face parte din proiectul de tineret: „Dezvoltare personală prin tabere cercetășești”, finanțat de către Ministerul Tineretului și Sportului. Fiind un centru local foarte tânăr, a trebuit ca din februarie până acum să creăm o echipă funcțională structurată pe departamente, precum Administrativ, Financiar, Imagine și Comunicare, Programe și Resurse Umane.
Resursele umane au fost asigurate de voluntari, toți cercetașii adulți fiind implicați în proiect fără o
remunerație.


ISE: Câți copii au sosit în tabăra de cercetași de la Năvodari și din ce județe? Care sunt acțiunile la care vor participa, în funcție de categoria de vârstă? Cum s-au acomodat copiii cu organizatorii și cu cei în grija cărora s-au aflat pe perioada taberei? Cine sunt organizatorii de la Constanța? 
M.M.: Am avut 57 de copii din Constanța, Vâlcea, Năvodari, Drăgășani, Tulcea, Arad, București și Deva, 10 lideri însoțitori și 15 voluntari (cercetași și prieteni ai cercetașilor). Eroii noștri au avut ateliere diverse printre care cel de orientare cu busola, tras cu arcul, noțiuni de supraviețuire, navigație și yachting. Totul îmbinat cu nenumărate jocuri de plajă și multă bălăceală. O patrulă a fost provocată la un hike urban, străbătând la picior tot orașul în căutarea urmelor civilizațiilor care au întemeiat Cetatea Tomis. Ne-am plimbat în micro-deltă, planetariu și delfinariu, am participat la un concurs de ecologizare, la o căutare de comori și bineînțeles, am avut parte de multă bălăceală. Campul regional „Argonauții Tomisului” a fost organizat de Centrul Local Cercetașii Marini Constanța.

ISE: Care este mesajul vostru pentru părinții care nu ar avea încredere să își lase copiii în tabără, în grija unor persoane pe care nu le cunosc, ori care consideră tabăra ca fiind un loc plin de pericole unde copilul s-ar putea accidenta ușor, ori n-ar beneficia de confortul de acasă?
M.M.: Toate activitățile sunt organizate și monitorizate întotdeauna de profesioniști. Există dese stagii de pregătire pentru lideri, iar copiii sunt grija noastră numărul unu. Regulamentele sunt explicate pe înțelesul tuturor și avem grijă să fie respectate. Cercetășia este, totuși, provenită din educația militară, iar modul de organizare pe sistemul de patrule cu lideri din rândul lor și lideri însoțitori adulți are multe asemănări. Confortul „de acasă” este oricum pierdut chiar din momentul ieșirii pe ușa locuinței. Noi îi încurajăm să se împrietenească cu natura și să se descurce singuri. Ei învață să aleagă locul cel mai bun de campare, să monteze corturile corect și, astfel, să găsească confortul pe care numai un foc de tabără și un sac de dormit bun îl pot oferi. Așteptăm părinții care nu ne cunosc încă să participe ca observator oricând doresc la activitățile pe care le desfășurăm tot timpulanului. De asemenea, pe paginile de Facebook vor afla cum ne pot contacta și tot acolo pot vedea imagini din tabără, dar și din alte întâlniri ale cercetașilor constănțeni.

A consemnat Andreea Pavel