13 iul. 2013

ANI VREA SĂ-I „DECAPITEZE“ PE TOȚI! CINE URMEAZĂ?



De ce a devenit județul Constanța ținta Agenției Naționale de Integritate?

     Cele mai recente „victime” ale Agenției Naționale de Integritate sunt primarii comunelor constănțene Titu Neague (Bărăganu), Viorel Bălan (Nicolae Bălcescu) și Adrian Stan (Techirghiol).
     Aceștia nu sunt însă declarați incompatibili din cauza faptului că au făcut parte din Adunarea Generală a Acționarilor RAJA. Astfel, conform ANI, Titu Neague a încălcat dispoziţiile art. 75 din Legea nr. 393/2004, potrivit cărora ”aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv [...]”.Tot conform ANI, Viorel Bălan s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 23 iunie 2008 - 21 septembrie 2010, întrucât ”a exercitat, simultan, funcţia de primar al comunei Nicolae Bălcescu şi funcţia de administrator al SC Panminada SRL (23 iunie 2008 - 05 ianuarie 2009) şi al SC Pavicom SRL (23 iunie 2008 - 21 septembrie 2010)”. În ce-l privește pe Adrian Stan, ANI spune că ”s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 03 iunie 2011-22 mai 2012, întrucât a exercitat, simultan, funcţia de primar al oraşului Techirghiol şi funcţia de administrator al SC Techirghiol.ro Cosmetics & SPA SRL”.

Raport ANI, aprilie-iunie 2013: 30% din primarii incompatibili sunt constănțeni

     Eliberarea din funcție a primarului constănțean Vasile Delicoti (comuna Poarta Albă) a aruncat în aer scena politică românească. Ceea ce inițial părea o glumă, ori un lucru puțin important, s-a transformat azi într-o panică generală în rândul tuturor edililor din România.
     Zilnic, angajații Agenției Naționale de Integritate actualizează pagina oficială (www.integritate.eu) cu documente prin care anunță declararea incompatibilității pentru alți și alți consilieri locali, municipali, primari, viceprimari, vicepreședinți ori președinți ai consiliilor județene din toate regiunile țării. Un raport publicat de ANI la începutul lunii iulie, aferent lunilor aprilie, mai, iunie și începutului lunii iulie, arată că mai mult de 30% din primarii declarați incompatibili sunt constănțeni.

 Striviți de bulgărele incompatibilității. Cine urmează?

     Nu putem să nu ne întrebăm cum și de ce a ajuns ANI să îndrepte tunurile către județul Constanța. Poate din cauza faptului că războiul incompatibilităților a pornit de la Nicușor Constantinescu, președintele Consi-liului Județean Constanța? Acesta, după modelul fostului prefect, Claudiu Palaz (care a sesizat ANI cu privire la incompatibilitatea fostului primar din Mangalia, Claudiu Tusac), a sesizat ANI cu privire la incompatibilitatea a șase primari. Și bulgărele a început să se rostogolească. A crescut atât de mult încât, în doar un an, jumătate dintre primarii constănțeni sunt declarați incompatibili. Și lista va fi completată de ANI, în curând, și cu alte nume din administrația publică. E doar o chestiune de timp, la fel cum tot o chestiune de timp este și suspendarea celorlalți primari, după modelul Delicoti. Asta în condițiile în care presupunem că legea nu va fi schimbată și aplicată retroactiv.  

În ultimele trei luni (aprilie-iulie), la nivel național, Agenția Națională de Integritate a finalizat un număr de 125 dosare de evaluare: 95 cazuri de incompatibilități, 18 conflicte de interese de natură administrativă, 2 situații în care s-au identificat diferențe nejustificate între avere și venituri, iar 10 cauze au fost înaintate parchetelor competente pentru verificarea indiciilor privind posibila încălcare a regimului juridic privind conflictul de interese de natură penală sau falsul în declarații.
Cele 125 dosare de evaluare au vizat un număr de 118 persoane evaluate, după cum urmează:
- 69 primari sau viceprimari - dintre care 31 de primari doar din județul Constanța!
- 12 funcționari publici;
- 20 consilieri județeni sau locali;
- 2 președinți de consilii județene;
- 3 foști sau actuali parlamentari;
- 1 judecător;
- 1 deputat în Parlamentul European;
- 10 persoane cu funcții publice de conducere din cadrul instituțiilor publice.

CE SPUN PRIMARII?

Adrian Stan: „Firma nu a avut nici activitate, nici venituri, nici bilanțuri”


     Adrian Stan a fost cel mai rezervat în declarații. Acesta a precizat, pentru presa locală, că va contesta decizia ANI dat fiind faptul că societatea a cărui administrator a fost nu a avut activitate, nici venituri, nici bilanțuri. Primarul este optimist și la gândul că există posibilitatea să piardă mandatul și, implicit, posibi-litatea de a candida în 2016. Acesta consideră că sunt multe alte activități constructive și interesante pe care le poate desfășura și în cazul în care nu va mai fi primar.


Viorel Bălan: „ANI nu face decât să ne unească, să ne înrăiască și să ne facă mai puternici. Primarii vor face front comun și vor deveni o voce importantă”

     „Când am ajuns primar, am de-legat pe cineva să meargă la Camera de Comerț, să mă schimbe din funcția de reprezentant al firmei. Apoi am ignorat acest aspect pentru că eu știam că nu mai figurez acolo ca administrator. Doar că persoana respectivă nu mi-a spus că schimbarea nu figurează la Camera de Comerț, iar eu, în tot acest timp am crezut că totul este în ordine. De aceea nici nu am completat în declarația de avere. Nu am făcut voit, conștient acest lucru, deci nu am făcut fals în declarații așa cum au spus unii și alții! Nu am completat pentru că eu știam că nu mai figurez ca administrator la societatea comercială! Drept dovadă, eu nici nu am mai semnat hârtiile firmei, nici nu am avut activitate, nici nu am mai călcat pe la firmă. Apoi, în 2010, cineva m-a atenționat că încă figurez la Camera de Comerț, ca administrator. În acel moment nu am mai delegat pe nimeni și m-am dus personal să rezolv situația. Acum, după atâția ani, vine ANI și mă cercetează pentru o chestiune care s-a întâmplat în mandatul trecut și de care nici nu știam la vremea respectivă. A fost o neînțelegere regretabilă. Am fost solidar cu prietenii mei primari și înainte să fiu și eu în aceeași situație. Asta pentru că ANI nu face decât să ne unească și să ne înrăiască prin acest val de cercetări ale incompatibilităților. Toți primarii vor face un adevărat front comun fără precedent și astfel vom deveni o voce care se va face auzită și o entitate puternică, formată din toți primarii care vor să lupte pentru comunitățile pe care le administrează! Dacă nu era „moda” sau „trendul” ANI  de a îndrepta tunul către județul Constanța, atunci nu am fi fost cercetați pentru o incompatibilitate de acum nu-știu-câți ani”, ne-a declarat Viorel Bălan.

Titu Neague: „Nu sunt sigur că voi contesta. Mai sigur sunt că vreau să merg acasă pentru că mă scârbesc lucrurile astea și nu le voi da ocazia să mă demită”

     După ce am luat în primire, în 2011, Primăria Bărăganu, am constat că în Planul Urbanistic General primăria avea 156 hectare de pământ arabil ce trebuiau retrocedate localnicilor, conform solicitărilor. Ei au fost mințiți pe vremea fostei administrații că pământul ăsta nu există! Terenurile erau ținute ”sub preș”, ascunse de Prefectură, și au fost lucrate timp de 17 ani de fostul primar din Bărăganu și de primarul din Mereni, dar și de apropiații acestora. Iar eu, când am ajuns la primărie, am vrut să iau de la hoți și să dau la oamenii amărâți, ca să vă spun pe scurt cum a fost. Detaliat a fost așa: am hotărât, împreună cu Consiliul Local, ca până în momentul în care vor fi puși în posesie (dura cam un an), să concesionăm terenurile ca să aducem bani la bugetul local. Mai ales în situația în care trebuia să plătim o datorie de 1,5 miliarde de lei vechi, lăsată ”moștenire” de fosta administrație. Am organizat o licitație la care s-au înscris cinci firme. Cea care a avut oferta cea mai bună a fost a soacrei mele. Ea a oferit 1000 de kg/hectare, sau echivalentul, adică 800 lei/hectar, ceea ce înseamnă enorm. Nimeni din România nu îți oferă atât. Și, evident, a câștigat! Atunci, m-am sfătuit cu un avocat și cu secretara primăriei, care mi-au spus că nu există incompatibilitate conform Legii 161/2003, capitolul ”Conflict de interese”, conform căruia primarii și viceprimarii sunt obligați să nu încheie acte juridice care produc folos material pentru sine, pentru soț/soție sau rude de gradul I. Iar soacră-mea nu e rudă cu mine! Ei văd că motivează după altă lege. Deci după o lege am eu dreptate, după o lege au ei dreptate.

„Am luat de la hoți și am dat la oamenii simpli, la fel ca Toma Alimoș și Iancu Jianu. Asta i-a deranjat și de-aici mi se trage”


     Primarul din Bărăganu ne-a declarat că nu se consideră vinovat pentru că, în fapt, el a remediat o situație care era în dezinteresul localnicilor: ”Mâine dacă plec din primărie, plec cu capul sus. Nu mi-e rușine de nimic pentru că nu are de ce să îmi fie rușine. Eu n-am luat din buzunarul oamenilor, ci am pus în buzunarul lor, pentru că am scos terenurile, le-am inventariat și le-am intabulat și am demarat procedura retrocedărilor. Dacă pentru asta sunt incompatibil și trebuie să plec din primărie, atunci sunt onorat. Am conștiința împăcată și știu că tot ce am făcut a fost în interesul comunității mele. De ce sunt vinovat dacă soacra mea plătea cel mai bun preț către bugetul local? Poate să îmi explice asta cineva? Eu am adus bani la primărie, cu care urma să plătesc o datorie a fostei administrații, nu am luat bani de la primărie! Deci, practic, pe mine mă trimit la plimbare pentru că am adus bani la primărie! Lucrurile astea mă scârbesc. În doi ani de când sunt primar am făcut o groază de lucruri, am schimbat fața comunei, am anulat contracte prin care erau concesio-nate terenuri pe 2 lei/an/hectar, timp de 40 de ani, am redat islazurile localnicilor, am făcut ordine într-o primărie căpușată de toți din toate părțile. Toate lucrurile astea au de-ranjat. Am soarta lui Toma Alimoș și a lui Iancu Jianu, pentru că am luat de la hoți și am dat oamenilor simpli”. Întrebat fiind dacă va contesta decizia ANI și dacă va parcurge toate instanțele, inclusiv CEDO, pentru a-și face dreptate, primarul din Bărăganu ne-a dat un răspuns uluitor: „Nu. Nu îmi plac războaiele în instanță. Dacă la prima instanță ei vor decide că eu trebuie să plec acasă pentru că o lege spune ceva și altă lege spune altceva și pentru că am înapoiat pământurile oamenilor, atunci îmi scriu demisia și merg liniștit acasă. Să meargă la CEDO localnicii din Bărăganu care au fost mințiți ani de zile că pământurile lor nu există. Să meargă ei și să-și facă dreptate”, a conchis Titu Neague, primarul comunei constănțene Bărăganu.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro