1 iun. 2013

Nicolae Bacalbașa, președintele Consiliului Județean Galați, despre regionalizare: „Vom fi ca într-o căsnicie, cu gândul la câștig și dispuși la compromisuri”



     Subiectul regionalizării României stârnește pe cât de multe controverse, pe atât de multe nelămuriri, confuzii și ridică o serie de întrebări la care nu vom afla răspunsul decât după finalizarea procesului administrativ. Care va fi cea mai puternică regiune? Ce a stat în spatele propunerilor de împărțire a regiunilor? Sunt ele corect schițate? Cine vor fi guvernatorii? Cine are de câștigat și cine are de pierdut în urma regionalizării? Când va fi aceasta implementată și de ce avem nevoie de ea? La aceste întrebări l-am invitat să ne răspundă pe Nicolae Bacalbașa, președintele Consiliului Județean Galați (județ care, alături de Constanța, Tulcea, Brăila, Buzău și Vrancea, va face parte din regiunea Dunărea de Jos). Cunoscut ca fiind un personaj activ, cu un discurs savuros și reușind aproape tot timpul să facă deliciul presei cu comparațiile inedite și originale, medicul gălățean nu s-a dezis nici de această dată. Vă invităm să citiți un interviu alert, viu și amprentat puternic de stilul președintelui CJG, Nicolae Bacalbașa, pe tema regionalizării.

„Nicușor Constantinescu este un om de mare valoare, dar Constanța este un județ excentric, comparativ cu celelalte. Fiind foarte dezvoltată, ar împiedica dezvoltarea regiunii. Dacă ar fi capitală, i s-ar oferi un statut onorant, dar nu ar ajuta regiunea. Dunărea de Jos va fi susținută de conurbația Galați-Brăila!“

ISE: Ce părere aveți despre împărțirea României în regiuni? Este cea mai potrivită variantă? Spre exemplu, județul Galați nu are mai multe în comun cu Moldova decât cu Dobrogea?
Nicolae Bacalbașa: După părerea mea, regiunea Dunărea de Jos există, ca entitate, de secole. La fel cum există Universitatea „Dunărea de Jos”, care concentrează studenți, în bună parte, din acest areal. La fel cum există și Arhiepiscopia cu același nume. În cadrul unei realități a Dunării de Jos, județele Galați, Brăila și Tulcea au stabilit să coopereze strâns pentru scopuri economice comune. Astfel, se va construi un pod peste Dunăre, cu garanții de stat (unii spun 120 milioane de euro, alții 140 de milioane), care să lege Galați și Brăila de județul Tulcea. Această formațiune macroteritorială are o susținere actuală și un background istoric. După părerea mea, nu ar trebui să existe regiuni etnice, ale nostalgiei legate de un trecut imperial. Poate că acum există o cu totul altă percepție vizavi de concetățenii noștri maghiari, dar nu trebuie să dăm zahăr la diabetici. Inițial, Galați nu a făcut parte din Moldova, a fost încorporat ulterior. Este o zonă între Țara Românească și Moldova. Galați și Brăila sunt, de fapt, realitatea acestui moment. Vrând-nevrând se realizează conurbația, a doua ca importanță după București. Sunt numai 15 kilometri pe șoseaua de pe malul Dunării și această idee este de fapt a Regelui Carol I relatată de Grigore Antipa. Va deveni o entitate îngrijorătoare pentru anumite interese.
 
ISE: Credeți că se va înfăptui regionalizarea? Când? 
N.B.: Regionalizarea trebuie privită și ca un act administrativ și ca un act politic. Suntem extrem de integrați într-o formațiune suprastatală, care este Uniunea Europeană. Punctul de vedere al UE nu îl cunosc. Ce știu este că, mai întâi, trebuie să modificăm Constituția și să ducem o muncă de lămurire cu votantul de rând. Cred că există posibilitatea să se realizeze și peste un an, dat fiind actualul context.

ISE: Cine va avea de pierdut în urma regionali-zării și cine va avea de câștigat?
N.B.: Bismarck spunea că în orice situație există un cal și un călăreț. Așa sună și întrebarea dumneavoastră: Cine este calul și cine este călărețul? După părerea mea, ar trebui să câștige toată lumea, pentru că regio-nalizarea va însemna o dinamizare a vieții economice și sociale. Trebuie să vedem câștigul pe termen lung și mediu. A fi patriot înseamnă a avea o viziune pe termen lung și mediu.

ISE: Are Constanța vreo șansă să fie capitala regiunii? 
N.B.: După părerea mea, Constanța este atât de dezvoltată (are aeroport internațional, autostradă, șosea de mare viteză, o stațiune foarte populară etc), încât este o entitate în sine și a o transforma într-o capitală a unei regiuni, nu este oportun. Constanța este un județ excentric, comparativ cu celelalte din viitoarea regiune. Va avea o dezvoltare autonomă în viitor, iar regiunea va fi susținută de conurbația Galați-Brăila. Fiind foarte dezvoltată, ar împiedica dezvoltarea acestei regiuni prin așezarea geografică. Dacă ar fi capitală, evident, Constanței i s-ar oferi un statut extrem de onorant, dar nu i-ar ajuta dezvoltarea și n-ar ajuta nici dezvoltarea celorlalte județe și, implicit, dezvoltarea regiunii.

ISE: Are stofă de guvernator Nicușor Constantinescu? 
N.B.: Nicușor Constantinescu este un om inteligent, cu o mare viziune și capacitate administrative. Merită tot respectul și considerația și este, în mod sigur, o valoare.

ISE: Până la urmă cum și când se va concretiza colaborarea dintre județele Galați - Brăila - Tulcea?
N.B.: Realizarea este deja în curs, în forme juridice.

ISE: În ce relații sunteți cu președinții consiliilor județene din Tulcea și Brăila?
N.B.: Suntem prieteni, ne tutuim. Înainte, primarul și președintele Consiliului Județean din Galați nu se înțelegeau, la fel și în Brăila. Nu se înțelegeau nici între ei, nici cu cei din Tulcea. Acum, suntem cu toții prieteni, iar relațiile noastre se bazează pe înțelegere și respect.

ISE: V-ați dori să fiți guvernatorul regiunii?
N.B.: Nu, sub nici o formă. Eu sunt medic, profesor universitar, nu sunt administrator. Am fost ales ca președinte al Consiliului Județean pentru că eram cunoscut după 40 de ani de activitate în domeniul medical din Galați și pentru înțelepciunea mea. În nici un caz nu vreau să îmi depășesc condiția. Chiar dacă mi s-ar oferi posibilitatea să fiu guvernatorul regiunii aș refuza.

ISE: Ce mesaj le transmiteți localnicilor viitoarei regiuni Dunărea de Jos în ce privește regionalizarea?
N.B.: Unirea dă pu-terea și vreau să îi invit să încercăm să aplicăm acest lucru și să nu punem în practică  vechea unealtă a șmecheririi, pentru că nu a dus niciodată la rezultate pe termen lung. Mă refer aici la colaborarea onestă, ca într-o căsnicie: să fim cu sufletul deschis, dar dispuși la compromisuri, cu gândul la câștiguri pe termen lung. Așa ar trebui să fie.

A consemnat Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro