8 iun. 2013

Interviu cu Sebastian Lăzăroiu, consilier prezidențial, despre regionalizare, Constituție și manipularea prin presă



ISE: Cum previzionați viitoarea balanță de putere în politica românească, pornind de la noile prevederi constituționale? Vom fi guvernați, mai degrabă, de o formațiune politică de stânga, ori de dreapta? 
Sebastian Lăzăroiu: După cum merg lucrurile acum nu cred că va exista o revizuire a Constituţiei. Multe din aşa-zisele preve-deri constituţionale sunt nişte glumiţe. Esenţialul este în mod voit omis de USL: 300 de parlamentari şi parlament unicameral. Sunt două filtre de care cred că proiectul revizuirii nu va trece: CCR şi referendumul de validare. CCR s-a mai exprimat în privinţa respectării voinţei românilor de la referendumul din 2009. A spus că nu se poate fără. În cazul în care CCR se răzgândeşte, cred că românii nu se vor răzgândi la referendum.

ISE: Care este poziția președintelui în raport cu actualele prevederi ale viitoarei Constituții? Ce obiecții are Traian Băsescu și ce prevederi agreează?
S.L.: Preşedintele s-a mai exprimat şi în alte ocazii. Actuala revizuire nu are nişte obiective. De ce vrem să revizuim Constituţia? Spre ce vrem să ne îndreptăm? Preşedintele a mai spus şi că se aşteaptă ca majoritatea USL să respecte voinţa românilor de la refe-rendumul din 2009. Iar poziţia Preşedintelui în privinţa revizuirii a fost sintetizată în proiectul trimis către Parlament în 2011. Din nefericire, actuala majoritate a renunţat la acest proiect.

ISE: Spre care dintre prevederi ar trebui să își îndrepte atenția opinia publică, în mod special? În opinia dumneavoastră, care puncte din viitoarea lege fundamentală reprezintă minusuri sau posibile căi de deviere de la actul democratic și statul de drept?
S.L.: Eu cred că românii trebuie să îşi îndrepte atenţia spre un singur lucru: se respectă voinţa lor exprimată în 2009 sau nu se respectă. Avem acum 580 de parlamentari, deşi conform refe-rendumului din 2009 ar fi trebuit deja să avem 300. Avem două camere ale Parlamentului, deşi ar fi trebuit deja să avem una singură. Nici nu mai e nevoie să intru în argumente tehnice. O Constituţie care nu include 300 de parlamentari şi parlament unicameral este o Constituţie împotriva românilor. A revizui Constituţia fără a introduce aceste două prevederi este un grav derapaj de la democraţie. Înseamnă că vocea românilor nu mai contează şi ne spun politicienii cum e mai bine.

ISE: Cât de curând credeți că se va înfăptui regionalizarea? Credeți că actualele regiuni sunt cele definitive sau mai pot interveni schimbări în ce privește împărțirea județelor?  
S.L.: Ar trebui cât mai curând. Doar că s-a început prost. S-a început cu discuţia despre decuparea regiunilor şi stabilirea capitalelor de regiuni când în fapt esenţa procesului de reorganizare teritorială ar trebui să pornească de la unităţi administrative care să se poată autosusţine şi de la descentralizarea deciziei la nivelul comunităţilor. Degeaba ai regiuni şi capitale de regiuni dacă în continuare ai comune cu sub 1000 de locuitori care stau cu mâna întinsă la Consiliile Judeţene sau la guvern. Degeaba ai regiuni dacă o mulţime de avize sau servicii publice sunt accesate la nivel de judeţ, în loc să le poţi accesa de la primăria localităţii. Deci, aşa cum a început discuţia, sunt sceptic că se va termina în acest an.

ISE: Considerați că actuala împărțire a județelor în regiuni a fost realizată după criterii obiective și raționale, ori politice? 
S.L.: Actualele regiuni de dezvoltare au fost decupate undeva la mijlocul anilor `90 şi, din câte ştiu eu, s-au făcut după nişte criterii obiective de dezvoltare. Poate că de atunci realităţile s-au mai schimbat. Dar, repet, e mai puţin important cum decupezi regiunile câtă vreme nu rezolvi ce e înăuntrul lor, adică unităţile administrative mai mici.

ISE: Cum ați caracteriza rolul și statutul județului Constanța în viitoarea regiune Dunărea de Jos? Ar merita/trebui să fie acesta capitala regiunii?
S.L.: Municipiul Constanţa are cu adevărat un potenţial uriaş de dezvoltare, dată fiind poziţia sa geografică. Dacă acesta e un criteriu pentru capitalele de regiuni, atunci nu văd un alt centru pentru această regiune.

ISE: Pornind de la cele două teme de mai sus, cât de important este rolul mass-media în informarea corectă și obiectivă a opiniei publice? 
S.L.: Rolul mass-media în informarea corectă şi obiectivă a scăzut. Şi asta din cauza faptului că la noi mass-media au fost concentrate în mâinile câtorva patroni care îşi servesc interesele de afaceri cu trusturile pe care le deţin. Din fericire, explozia informaţiei şi comentariului în online constrânge trusturile de presă să revină la o linie echilibrată. Astăzi, orice român îşi poate face propriul „ziar”, ca să zic aşa. Poate să îşi facă un blog, o pagină de facebook. Poate distribui informaţie care i se pare veridică sau poate să respingă manipulările.

ISE: Considerați că românii sunt suficient informați și conștienți de ce înseamnă concret 
prevederile constituției?
S.L.: Nu cred. Cred că, din păcate, mulţi români nici nu ştiu prea bine ce este aceea o Constituţie, de ce este importantă pentru viaţa lor, nu mai zic de faptul că cei mai mulţi nu au citit-o.
În ultima vreme suntem părtașii unui nedorit război mediatic între două dintre cele mai importante televi-ziuni centrale. Nu greșim dacă afirmăm că în spatele celor două televiziuni se află câte un partid politic. În ce măsură este afectată calitatea informației care ajunge la public, din cauza acestor divergențe și, de ce nu, din cauza războiului politic mascat?
Eu nu văd lucrurile în felul ăsta. Ar fi fost bine să fie doar un război între două televiziuni. Ce avem acum este un război pe care Antena3 îl poartă cu adevărul şi cu faptele. Pentru că, în fapt, Trustul Intact a fost implicat, prin unul din directorii săi, într-o acţiune de şantaj. Pentru că indiciile sunt destul de evidente, Trustul încearcă să acopere faptele încercând să politizeze totul în tonul obişnuit. Şi asta pentru că se teme să nu îşi piardă credibilitatea. E puţin important războiul între Ghiţă şi Voiculescu. Stenogramele din dosar circulă acum în mediul online. Fiecare îşi poate face o părere despre fapte.

ISE: Care este opinia dumneavoastră în ce privește calitatea presei din România? În ce măsură putem vorbi de știri obiective, de jurnaliști bine intenționați și profesoniști, sau de un public suficient de educat în a filtra informația?
S.L.: Cred că aşa numitele social media sunt singurele care pot îndrepta derapajele grave din presă unde denaturarea faptelor, manipularea, reaua-credinţă au devenit mai degrabă re-gula decât excepţia. Avem un public mult mai activ acum în online care nu mai înghite pe nemestecate agenda jurnaliştilor sau a patronilor de presă. Informaţiile nu mai pot fi ascunse. Am văzut un caz recent în care mai multe televiziuni au încercat să ascundă un protest semnificativ din Valea Jiului. N-au reuşit pentru că s-a pus în mişcare mediul online.

A consemnat 
Andreea Pavel

1 comments:

Ati si gasit cui sa ii cereti opinia! Normal, unui pro-PDL-ist! Din acest interviu reiese si directia pe opiniilor pe care vreti sa le expuneti si sustineti! Rusine!