14 iun. 2013

Ce pași ar trebui să urmeze patronii de bordeluri, dacă s-ar legaliza prostituția în România?


Sunt împotriva legalizării prostituției, exclusiv din motive morale și religioase, acestea fiindu-mi de ajuns. De aceea sunt insensibil la orice alt fel de argument în favoarea unei asemenea legi și pot privi cu detașare desfășurarea lucrurilor. Așa că, m-am gândit să încropesc aici câteva idei, despre această legalizare. Textul de mai jos poate părea indecent; chiar este.

1. Selectarea CV-urilor

     În momentul în care casele de toleranță vor deveni legale, el vor trebui să își angajeze lucrătoare. Cum le vor găsi? Cel mai probabil prin organizarea unui stand la târgurile de job-uri și prin afișarea posturilor disponibile la AJOFM. În ce privește procedura tehnică de angajare, ea va urma tiparul clasic. Doamnele în căutare de loc de muncă vor depune, în primă fază, un CV care va menționa în mod obligatoriu experiența profesională, la ce alte bordeluri au mai lucrat, ce abilități mai speciale au în practicarea meseriei și recomandări de la foști clienți. Rămâne la latitudinea angajatorului dacă preferă pe cele cu un CV (experiență) mai consistent sau novice dornice să învețe repede. Următoarea etapă este cea a interviului, cel mai des oral, și a unei probe teoretice și practice.

2. Plata cu ora

     În momentul semnării contractului individual de muncă, este de preferat să fie clarificate cîteva aspecte, în primul rând salarizarea. Cel mai probabil fericitele foste șomere vor fi plătite la normă, în funcție de numărul de clienți pe care i-au servit, dar pot solicita și bonusuri pentru atingerea unui anumit target sau pentru servicii mai deosebite pe care le prestează oral. Tot acum mai poate fi stabilit programul de lucru, în ture, și este de anticipat că cele mai multe angajate vor dori să lucreze în schimburile 2 și 3.

3. Echipamentul de protecție și bonul fiscal

     Tot la capitolul formalităților la angajare, foarte important este instructajul privind normele de sănătate și securitate în muncă. Instructajul poate fi realizat de patronul întreprinderii sau de o angajată cu experiență și va cuprinde riscurile practicării acestei meserii, prezentarea echipamentului de protecție și a utilizării acestuia. Acest instructaj nu trebuie tratat ca o formalitate. Accidentele de muncă pot apărea și ele vor fi anchetate de inspectorii de muncă. Ei îi vor audia pe cei implicați și, în cazul în care se constată că angajatorul nu a asigurat echipamentul de protecție, acesta este pasibil de amendă. Din păcate, există și cazuri în care angajatele ignoră pericolul și nu îl folosesc cu bună știință.
     Merită menționat și faptul că doamnele care lucrează în acest domeniu vor avea o bază legală care să le apere împotriva… hărțuirii sexuale.
     Unul dintre avantajele legalizării acestei activități economice este și acela al fiscalizării ei. Totuși, în normele de aplicare ale legi va trebui să se descrie concret modul în care se va face impozitarea. Evident, clientul va primi un bon fiscal pentru banii plătiți. Rămâne de stabilit ce anume vor bate la casa de marcat angajatele. Cel mai probabil se va merge pe latura cantitativă – durata de timp în care o angajată l-a asistat pe client, numărul de servicii prestate - mai ușor de contabilizat și nu pe latura calitativă care ar putea duce la neînțelegeri cu clientul.

4. Evitarea amenzilor de la Protecția Consumatorului

     Există și posibilitatea ca unii clienți să nu fie mulțumiți de serviciul primit, caz în care se pot adresa protecției consumatorilor unde vor prezenta bonul fiscal. ANPC-ul va investiga cauza și dacă se va dovedi că angajata a dovedit neglijență în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, firma respectivă poate fi sancționată cu amendă și poate fi obilgată să restituie petentului suma de bani plătită.
     Acei patroni care doresc să beneficieze de scutiri fiscale, au posibilitatea să sponsorizeze școli, biserici, activități cultural-educative, apariții editoriale cu conținut religios ș.a.

5. Reduceri pentru pensionari, elevi majori, studenți și oferte „2 în 1“

     Pentru eficientizarea afacerii lor, patronii unor astfel de firme vor trebui să aleagă cu grijă locul în care vor amplasa bordelul. Zonele cu cel mai ridicat potențial sunt cele din jurul șantierelor de construcții, autobazelor, unităților militare, cantonamentelor echipelor sportive. De asemenea, pot fi încheiate contracte comerciale cu Administranța Națională a Penitenciarelor, detașând câteva angajate care să lucreze pentru deținuți și nu numai, astfel încât și acest serviciu să fie externalizat. Alte strategii de marketing pot cuprinde reduceri pentru pensionari cu o pensie mai mică de 800 lei (pe baza cuponului de pensie); reduceri pentru elevi (dar numai majori) și pentru studenți (pe baza carnetului de note, vizat la zi); promoții speciale de genul „2 la preț de 1” sau cu ocazia evenimentelor sportive, etc.

6. Redirecționarea a 2% de la damele de companie

     Damele de companie, fiind de acum înainte angajate cu forme legale, pot alege ca în fiecare an să redirecționeze 2% din impozit către un ONG, mănăstire, etc. Cele mai multe dintre ele vor dona această sumă asociațiilor care luptă împotriva discriminării și exploatării femeilor, împotriva traficului de carne vie și altele asemenea.
     Nu în ultimul rând, în spiritul egalității de șanse, va trebui reglementată și prostituția de sex masculin, inclusiv în sensul respectării principiului salariului egal la muncă egală, fără discriminări pe criterii sexuale.
P.S. Pe 2 martie 2011, Senatul a respins inițiativa deputatului Prigoană Vasile-Silviu privind exercitarea activităților cu caracter sexual autorizate.

Gabriel Stelian Manea
gabriel.manea@info-sud-est.ro