27 mai 2013

Cine și de ce încearcă să îl reducă la tăcere pe Nicolae Matei, edilul din Năvodari?

AMINTIRI ȘOCANTE DIN PUȘCĂRIE

     Arestarea primarului Nicolae Matei a stârnit reacții dintre cele mai diverse și un puternic val de emoții în Năvodari. Cel mai iubit primar al năvodărenilor fusese închis și nimeni nu înțelegea de ce. „A dat mită”, spuneau procurorii. Bine, bine, dar tot nu înțelegea nimeni de ce este consi-derat pericol public și, mai ales, de ce este ținut între criminali și tratat ca atare? Timp de aproape jumătate de an, Matei a fost ținut, parcă cu tot dinadinsul, după gratii. În toată perioada, presa locală nu și-a dez-lipit ochii și urechile de la cazul primarului din Năvodari și a deschis dezbateri ample despre persoanele și motivele din cauza cărora primarul „trebuie” să stea în arest. Năvodărenii s-au mobilizat pe rețeaua de socializare Facebook și și-au susținut primarul cu o ambiție și o dorință emoționante. Ba chiar au organizat și un miting de mare amploare în Năvodari în cadrul căruia cereau să le vină primarul înapoi, acasă. Evident că politicienii locali, care la momentul mitingului erau în campanie locală, au profitat de moment și „au fost alături” de localnici, spunându-le cât de mult suferă și ei că Matei este după gratii. După ce și-au câștigat mandatele, nici unul nu s-a mai „zbătut” și nu mai „suferea” pentru primarul Năvodariului. 
     Când nimeni nu se mai aștepta, Matei a fost eliberat. Vestea a stârnit un nou val, și mai puternic de emoții și reacții în cadrul opiniei publice. Matei s-a întors în primărie chiar a doua zi după eliberare, iar oamenii l-au așteptat într-un număr mai mare decât atunci când a câștigat al doilea mandat (cu 77%!).   
     Când l-am revăzut pe Nicolae Matei, pentru a consemna interviul, am avut multe momente de reținere. Parcă întâlnisem un alt om. Nici discursul, nici tonul vocii, dar nici zâmbetul nu mai erau aceleași. De multe ori privirea-i rămânea în gol, ori golul îi umplea privirea. Parcă își găsea cu greu cuvintele și își punea foarte atent în ordine ideile. Nu mai era primarul Năvodariului pe care îl cunoscusem cu vreun an înainte să fie arestat. Optimismul și verva erau înlocuite acum de neîncredere, reticență și un nefiresc și bizar calm. În locul sclipirii din privire, era acum iritația ochilor plânși. Cât despre firea-i veselă caracteristică, aceasta a fost înlocuită (să sperăm că nu pentru totdeauna) de o amărăciune adâncă. 

ISE: Cum se desfășoară acum o zi din viața dumneavoastră? 
Nicolae Matei: Păi, astăzi am fost la instanță. Mâine mă duc la București. Toată ziua mâine o pierd la DNA București. Candidații politici, cei care se pregăteau să candideze și au candidat în 2012, din 2011 mi-au făcut tot felul de reclamații, peste tot, au fost care mai de care mai „harnici” în a mă incri-mina. În tot cazul, primesc lovituri din toate părțile. Mai păcat este că uneori loviturile vin și din interior. Din interiorul USL-ului, dar nu vreau să intru în detalii. 

ISE: Aceste lucruri vă afectează activitatea din primărie?
N.M.: Bineînțeles. De exemplu, astăzi am venit de la instanță la 15:30. La sfârșitul programului am ajuns și eu. Deci ziua de astăzi este moartă, ziua de mâine va fi moartă și multe altele la fel. Ca să nu mai spun câți bani cheltuiesc cu plata avocaților. Nimeni nu te reprezintă gratis. Ei cer bani mulți și, culmea, tu trebuie să fii cel mai bun avocat al tău, pentru că dacă te lași 100% pe mâna avocaților ești ca și condamnat. România se comportă ca un stat polițienesc în care sistemul judiciar este scăpat de sub control, ceea ce este foarte periculos. Cei care fac abuzuri, că este vorba de procurori, că este vorba de judecători, ar trebui să plătească cu bani, cu averea, așa cum plătesc și eu, cum plătește și un medic, care, dacă face malpraxis, plătește. 

„Sunt hărțuit cu plângeri și reclamații. Primesc lovituri din toate părțile, chiar și din interiorul USL!“

ISE: Veți merge la CEDO?
N.M.: Dacă voi merge la CEDO, cel puțin pe pozițiile de bunăstare, voi câștiga. Pentru că este inadmisibil să îl ții pe primarul de la Năvodari arestat preventiv peste cinci luni de zile pentru o faptă care de fapt nu există. Că se chinuie ei să o demonstreze, că instanța se chinuie să demonstreze de ce m-au ținut cinci luni, este altceva, că mă hărțuiesc încearcând să îmi găsească și alte dosare, este altceva, dar vă spun că dacă astăzi mi se întâmplă mie, mâine poate să ți se întâmple ție sau altcuiva. Asta este societatea în care vrem să trăim? Am fost ținut în arest ca fiind un pericol public. Că se speria lumea de mine dacă eram judecat în libertate. În codul penal nu este definit clar ce înseamnă pericol public. Dacă s-ar introduce amnisiterea și grațierea faptelor comise de judecători și avocați, atunci aceștia ar putea să judece corect și liber, așa cum le dictează conștiința. Pentru că sunt șantajabili și azi, în majoritatea cazurilor, judecătorii și avocații fac ce le sugerează procurorii. Eu nu mă așteptam să trec prin așa ceva. Poate așa mi-a fost hărăzit. Dumnezeu îți dă și lucruri bune, îți dă și lucruri rele. 

ISE: Erau voci care spuneau că arestul a fost o ”lecție” pe care trebuia să o primiți pentru ca  dumneavoastră să nu mai fiți atât de vocal nici în interiorul partidului, nici în afara lui. Cum comentați? 
N.M.: Este clară intenția unora de a pune mâna pe orașul Năvodari. De ce? Pentru că orașul Năvodari l-am adus la un nivel de dezvoltare extraordinar de bun. Are un potențial extraordinar. Gradul de îndatorare este de 7-8%, avem proiecte europene de 50 de milioane de euro, avem venituri proprii care ne fac independenți de bugetul de stat. În proporție de 60% ne autofinanțăm. Am atras foarte multe investiții. Încasăm impozite pe terenuri care acum câțiva ani erau pârloage și erau pline de gunoaie. Acum încasăm impozite pe teren, impozite pe clădiri. După Revoluție, investițiile din Năvodari au depășit 100 de milioane de euro. La Năvodari s-au făcut cele mai mari investiții în turism după anii 90. Și nu s-a investit haotic. Năvodariul și-a schimbat fața. Am cheltuit bani puțini, și cu bani puțini am făcut lucruri multe. Ne gospodărim bine. Am o echipă unită, muncitoare.

ISE: Cum ați găsit echipa când v-ați întors? A făcut față fără dumneavoastră?
N.M.: Se spune că este bun șef cel care își organizează echipa și treaba așa încât, în absența lui (bine, nu 5-6 luni), nu i se cunoaște lipsa. Eu zilnic vorbeam cu angajați ai primăriei, mă întâlneam cu avocați care îmi prezentau activitatea. A contat foarte mult că angajații primăriei m-au așteptat, au crezut în nevinovăția mea, au crezut că mă voi întoarce. Deși s-a tras cu tunul în primăria de la Năvodari, au venit, au căutat prin documente, au încercat să vorbească cu consilieri locali, cu angajați ai primăriei, să găsească greșeli. Cu toate acestea echipa de la Năvodari a fost unită. Societatea civilă de la Năvodari a fost unită. 

„S-a tras cu tunul cât am fost în arest. Mi-au hărțuit echipa și au răscolit primăria, încercând să găsească greșeli“

ISE: Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu v-au susținut în perioada detenției? S-au interesat de situația dumneavoastră?
N.M.: Deși eram arestat, conducerea PSD Constanța a acceptat, la propunerea organizației locale, ca eu să rămân în continuare președintele PSD Năvodari. Acest lucru poate fi tradus ca pe o poziție pe care și-au asumat-o față de mine, dar arată și faptul că ei credeau că voi fi pus în libertate. Îi apreciez totuși pentru asta deși eu nu îmi doream neapărat să rămân președintele organizației locale. Un unchi de-al meu mi-a povestit că a fost sunat de la județ de Cristinel Dragomir și Nicușor Constantinescu, care l-au întrebat dacă am nevoie de avocat. Nu știu dacă este de ajuns, dacă este suficient, sau dacă au fost sinceri, dar la cât de reci erau relațiile…

ISE: Veți rămâne în PSD?
N.M.: Da, mi-aș dori să rămân în PSD, dar dacă nu voi putea să rămân, aș pleca din politică, pentru că politica mi-a adus și realizări, dar și cele mai groaznice momente. Mi-a adus această pedeapsă care este soră cu moartea. Dacă nu aș fi avut copii care să se culce înecați în lacrimi și să se trezească înecați în lacrimi acum nu ați mai fi stat de vorbă cu mine.  

ISE: Vreți să insinuați ceva? 
N.M.: Este foarte greu să accepți umilința de a fi dus de aceleași cătușe cu criminalul care a omorât o prostituată în pădurea Floreasca și să îi miroși transpirația. Eram transportați cu aceeași mașină, eram duși în aceeași boxă. Poate nu mă credeți dar au fost zile în care nu puteam să mănânc și au fost zile în care, de foame, am mâncat lăturile din ghium. 

„Este foarte greu să accepți umilința de a fi dus de aceleași cătușe cu criminalul care a omorât o prostituată și să îi miroși transpirația“

ISE: Care au fost cele mai grele momente, când ați simțit că cedați?
N.M.: Au fost atunci când nimeni nu înțelegea ceea ce trebuie. Până și avocații mei au înțeles că sunt nevinovat după o bună perioadă de timp. Ca să nu spun altfel. Norocul meu a fost că am avut parte de un magistrat, președinta completului, la Curtea de Apel București, care a crezut în nevinovăția mea. Consilierii locali din Năvodari vor să o facă cetățean de onoare pe acea doamnă judecător și chiar să dea denumirea unei străzi după numele dumneaei. Pentru că vor să îi aducă recunoștință magistratului care a avut curaj să spună că sunt nevinovat și că pot fi cercetat în stare de libertate. 

ISE: Până la urmă ați dat sau nu mită?
N.M.: Nu. Fapta aia nu există. A fost o lucrare bine făcută de profesioniști, o înscenare în urma căreia am fost acuzat de dare de mită, dar nici o crimă nu-i perfectă, așa că voi demonstra în cele din urmă că sunt nevinovat.

ISE: Veți fi la fel de vocal în continuare sau vă veți abține în a vă exprima opiniile?
N.M.: E greu să schimbi un om la 46 de ani și este imposibil să schimbi personalitatea lui Matei. Deocamdată nu pot fi vocal pentru că mi-au dat ocupație. Sunt zi de zi preocupat de problemele mele în instanță. 

ISE: Întâmpinați obstacole din cauza situației în care sunteți acum?
N.M.: Da, evident. Spre exemplu nu pot ajunge la întâlnirea primarilor de orașe de la Murighiol, în calitatea mea de președinte al asociației, pentru că nu am voie să părăsesc județul. Nu pot ajunge la București pentru anumite proiecte din același motiv. Dar asta este situația, deși nu am greșit, trebuie să trec prin foc și să calc pe tăciuni aprinși până îmi voi demonstra nevinovăția.

ISE: Care a fost primul lucru pe care l-ați făcut când ați fost eliberat?
N.M.: Primul lucru pe care l-am făcut când am ajuns acasă a fost să stau și să vorbesc cu animalele mele, de care mi-a fost extrem de dor. Am intrat foarte târziu în casă...

ISE: Cum este schimbat omul Matei de acum, față de cel dinaintea detenției?
N.M.: Nu o să mai fiu niciodată omul care am fost. Probabil sunt mai egoist și mi-a scăzut încrederea în oameni. Am o mare dezamăgire și amărăciune față de societatea în care trăiesc. Aveți în față un Matei mai trist, care va rămâne marcat pentru tot restul vieții.

Au consemnat
Andreea Pavel
Cristian Andrei Leonte
redactia@info-sud-est.ro

Reforma administrativ-teritorială. Primul raport oficial al Ministerului Dezvoltării

     Joi, 19 mai, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Pu-blice (MDRAP) a dat publicității studiul elaborat de Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (CONREG), care urmează să constituie baza procesului de reorganizare administrativ-teritorială, pe care ministrul Liviu Dragnea vrea să îl ducă la bun sfârșit până la finele acestui an.
     Una dintre principalele concluzii ale documentului este că viitoarele diviziuni administrativ-teritoriale ar trebui să fie delimitate pornindu-se de la conturul regiunilor de dezvoltare instituite în 1998, și nu de la cel al regiunilor istorice sau de la grupări de două-trei județe învecinate. Astfel, potrivit specialiștilor, România ar putea fi împărțită în următoarele șapte sau opt regiuni: Moldova de Nord (Regiunea de Nord-Est), Banat Vest (Regiunea de Vest), Oltenia, Muntenia Sud, București (ar putea fi integrat în Muntenia Sud), Transilvania Centrală (Regiunea Centru), Transilvania de Nord-Vest (Regiunea Nord-Vest) și Dunărea de Jos (Regiunea Sud-Est). Membrii CONREG au avut în vedere date statistice privind nivelul de trai mediu din fiecare județ și fluxurile de migrație, dintre județe, ale populației.
Regionalizarea este invocată și asumată de principalii actori politici ai momentului: președinte și cel puțin o parte a guvernului. Probabil se va face. Acum are și un prim suport teoretic.    

Cum va arăta viitoarea Regiune Sud-Est (Dunărea de Jos)?

     Județele Constanța și Tulcea urmează să fie integrate, alături de Brăila, Galați, Buzău și Vrancea, în ceea ce se va numi Regiunea Sud-Est sau Dunărea de Jos. Potrivit raportului CONREG, zona este oarecum eterogenă sub aspectul nivelului mediu de trai. Există un județ cu un nivel mediu-superior de dezvoltare - Constanța (poate că este, poate că nu este o surpriză că datele arată că județele Ilfov, Sibiu, Cluj, Timiș și Brașov se situează mai bine din acest punct de vedere) -, două județe cu un nivel mediu de dezvoltare - Brăila și Galați - și alte trei cu un nivel mediu-inferior de dezvoltare - Tulcea, Buzău și Vrancea. Fără îndoială, municipiul Constanța, cel mai mare oraș dintre cele cuprinse aici, este un candidat serios pentru a fi desemnat capitală. Totuși, potrivit site-ului
domnuleprimar.ro, Brăila și Galați intenționează constituirea unei zone metropolitane. Acest lucru înseamnă, printre altele, pretenții pentru supremație regională și, la cum pare că stau lucrurile acum, balanța ar putea înclina în favoarea lor și în detrimentul Constanței.

Cum va arăta viitoarea Regiune Muntenia Sud?

     Încă nu s-a stabilit dacă București-Ilfov va fi sau nu integrată acestei regiuni. Deocamdată, în Muntenia Sud sunt cuprinse județele Călărași, Ialomița, Giurgiu, Teleorman, Argeș, Dâmbovița, Prahova. Sunt, potrivit statisticilor, în general, județe mediu-inferior dezvoltate sau chiar sărace (din păcate, Călărași face parte din ultima categorie, este unul dintre județele cu cel mai scăzut nivel de trai din România). Excepție fac Argeș și Prahova, catalogate ca fiind mediu-superior dezvoltate (același nivel la care este situat și Constanța).

Ce este CONREG?

     Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (CONREG) este un grup de experți care lucrează pentru MDRAP. Reunește practicieni și specialiști din mediile universitar și academic, din administrația publică și din societatea civilă. Îi amintim, printre alții, pe Ioan Păun Otiman, secretar general al Academiei Române, pe sociologul clujean Vasile Dâncu sau pe Marius Pieleanu, la rându-i sociolog, adeseori invitat la talk-show-uri televizate. Sunt, în general, așa cum era lesne de intuit, oameni apropiați actualei puteri.

Adrian Herța
adrian.herta@info-sud-est.ro

„DACĂ E LUNI, SE RUPE USL“...



     Aştern aceste rânduri după ce un bun prieten m-a făcut atent asupra unui posibil fenomen din lumea politică de la noi, care se reia ciclic, săptămânal. Am să încerc să-l descriu pornind de la câteva declaraţii, de la câteva evenimente din ultimele patru zile.

     Andrei Cornea,  luni, 21 mai, în editorialul din „Revista 22”, ţinea să ne transmită: „La ora la care scriu nu ştiu dacă USL se sparge… deocamdată”. Nu era o părere izolată. Întreaga opinie publică era inflamată de scandalul provocat de senatorul liberal, Sorin Roşca Stănescu, care, împreună cu alţi trei colegi de partid, a demisionat pe 14 mai din Comisia de anchetă privind interceptările telefonice ale magistratului Corneliu Bârsan. Declaraţiile li-derilor alianţei de la guvernare au fost pe măsură. „Practic, protocolul e suspendat”, anunţa Victor Ponta, care aştepta sancţionarea fostului jurnalist. „Pentru noi, subiectul Sorin Roşca Stănescu este închis”, îi răspundea Crin Antonescu, refuzând, totodată, să ia măsuri împotrivă. Situaţia părea tensionată. Ion Cristoiu, observa într-un comentariu publicat pe evz.ro că, potrivit protocolului USL, PSD este îndreptăţit să ceară excluderea PNL din alianţă…
     Au trecut câteva zeci de ore bune şi lucrurile s-au calmat. Suntem la mijlocul săptămânii şi deja scandalul pare că s-a stins. „USL trebuie să rămână unită. Vom gasi soluţiile. Până acum nu e cazul de remanieri”, declara joi premierul. SRS s-a dovedit, în final, o miză prea mică pentru spargerea coaliţiei. E vizibil că există pro-bleme între social-democraţi şi liberali şi e de intuit că aceste probleme vor exploda cândva. Fără îndoială, cele două partide mari aflate astăzi la guvernare vor gasi, la momentul potrivit, argumente să-şi spună „adio”. Şi totuşi, aşa cum remarca amicul meu, „parcă în fiecare luni se rupe USL-ul”. Şi, aş adăuga eu, parcă săptămână după săptămână, tot mai mulţi jurnalişti şi analişti politici se emoţionează la această ipoteză. N-o fi oare unul din jocurile de imagine menite să distragă atenţia de la problemele reale ale guvernării? Dacă e aşa, stratagema e eficientă!      

Adrian Herța

DE CE AVEM NEVOIE DE MONARHIE?

Actualitatea și avantajele instituției monarhice

     Contestatarii restaurației monarhice ar putea susține – nu total lipsit de îndreptățire – că toate considerațiile expuse în favoarea acesteia, toate succesle monarhiei românești invocate sunt ale trecutului, ale unui veac îndepărtat și, prin urmare, fără relevanță sau atractivitate în zilele noastre. Despre instituția în sine s-a spus că este anacronică. Lăsând deoparte faptul că recomandările trecutului oferă legitimitate istorică pentru prezent, există o serie de  argumente în favoarea instituției monarhice, care sunt extrem de actuale și care, după o chibzuială lucidă, ar putea oferi soluții la problemele cronice ale României. 
     În primul rând, regele este un factor care asigură solidaritatea și coeziunea socială, fiind perceput ca un „părinte al națiunii”. Rolul unui monarh depășește caracterul funcționăresc al președinților aleși, devenind un model care inspiră, iar dimensiunea umană a monarhiei pune în umbră populismul prezidențial.
     Pentru cei cu un simț pragmatic mai acut și temători că monarhia ar împovăra bugetul de stat, nu este lipsit de interes să spunem că sursele de finanțare ale instituției pot fi atât cele publice, cât și cele private, din Domeniile Coroanei. În plus, un calcul de suprafață ar arăta că actuala alocare bugetară pentru președinției, de 26 milioane de lei pe anul 2013, adică 1,36 lei (0,31 euro) pe cap de locuitor, ar fi suficientă și pentru monarhie. De altfel, calculul este confirmat și de situația existentă în alte monarhii europene, unde, în Spania de pildă, costurile instituției s-au ridicat, în 2010, la 0,2 euro pe cap de locuitor, iar în Marea Britanie la 0,8 euro. Mai mult, nu sunt de ignorat economiile care s-ar face prin renunțarea la organizarea de alegeri prezidențiale.
     Cele mai importante argumente, însă, sunt de natură politică, fiind în directă legătură cu o serie de conflicte sau hibe de funcționare pe care instituțiile publice românești le-au înregistrat în ultimii ani. Bunăoară, revenirea la monarhie ar face distincția clară între omul politic (președintele) și omul de stat (monarhul). Președinții postdecembriști – nu mai amintim de cel de dinainte de 1989 – nu au reușit să se plaseze echidistant și independent față de partidele politice care i-au promovat. În mod natural, monarhul nu este un politician, ci un om de stat, complet ferit de orice legături personale, financiare sau de simpatie doctrinară în relația cu partidele, fiind, cu adevărat, un șef de stat al tuturor românilor.
     O altă notă caracteristică a vieții politice românești postcomuniste a fost intervenția președintelui în actul de administrare a țării, uneori uzurpând prerogative ale executivului fără fundament constituțional și provocând conflicte jenante între cele două instituții de la vârful statului. În replică, frustrat de situație sau dintr-un soi de ranchiună oarbă, premierul a urzit majorități parlamentare pentru suspendarea președintelui. Restaurarea monarhiei constituționale ar delimita clar spațiul de acțiune a premierului, care guvernează statul, și a monarhului, care îl reprezintă. Prerogativele monarhului sunt pur ceremoniale, chiar simbolice, de reprezentare a țării și a supușilor, limitate astfel de Constituție.
     În sfârșit, modelul prezidențial suferă de un neajuns important încă din matricea lui teoretică, față de cel regalist. În timp ce, în sistemul monarhic, principele moștenitor este pregătit încă din copilărie să devină șef al statului, să își reprezinte conaționalii, președinții nu beneficiază de o asemenea pregătire. Pentru ei, funcția de președinte este doar o circumsanță trecătoare, survenită în parcursul lor profesional, de regulă după de 40 de ani, când formarea lor intelectuală și academică este încheiată.
     Demonstrația ar putea continua și cu alte argumente, evidențiate de susținătorii soluției monarhice, dar ne-am limitat la cele mai actuale, posibile remedii la disfuncționalitățile mecanismului politic românesc.

Gabriel Stelian Manea
gabriel.manea@info-sud-est.ro

CE NE PREGĂTEȘTE BĂSESCU?



Președintele reia „băile de mulțime”

     Traian Băsescu a vizitat comuna constănțeană Peștera pe 11 mai  a.c., răspunzând invitației primarului Valentin Vrabie de a participa la Ziua comunei. A doua zi, președintele a participat la sărbătoarea Sâmbra Oilor, în Certeze, judeţul Satu Mare. Dincolo de explicațiile date de președintele României, atitudinea președintelui-jucător (băile de mulțime, participarea la diverse evenimente mai mici, sau mai mari, multitudinea declarațiilor de presă etc) ne obligă să ne gândim că Traian Băsescu ne pregătește o surpriză. După o lungă perioadă de timp în care a preferat să rămână într-un con de umbră, pare că Băsescu se pregătește de momentul în care își va lăsa deoparte incomodul sacou prezi-dențial și va scoate de la naftalină tricoul politic. Cel mai probabil însă, se va afișa cu un tricou nou. Cert este faptul că, oamenii prezenți la Ziua comunei Peștera nu au reacționat cum s-ar fi așteptat „cele 7,5 milioane de români care au votat suspendarea” (cum repeta obsesiv Antena 3). Dimpotrivă, părinții și-au pus cu mare încredere odraslele în brațele „bătău-șului de copii” (cum repeta obsesiv Antena 3) pentru a le face poze cu cel pe care cu zâmbetul pe buze și cu aplauze l-au recunoscut ca președinte și l-au primit la petrecere. La fel de cert este și faptul că Băsescu are priză la public (și încă una mare), dar și că nu va rămâne în afara scenei politice după ce își va fi terminat ultimul mandat de președinte. 
     Valentin Vrabie, primarul localității Peștera, a dezmințit zvonurile conform cărora ar urma să facă parte dintr-o viitoare construcție politică ce l-ar avea ca lider pe actualul președinte, spunând că vrea să facă administrație, nu politică.

Andreea Pavel 

Vrabie, mai bogat decât Mazăre?



Constanța n-a avut bani să organizeze zilele orașului, în timp ce la Peștera s-a distrat până și Băsescu

     La inițiativa lui Nicușor Constantinescu, Consiliul Local Municipal Constanţa a decis în anul 2002 ca data de 21 mai să fie declarată Ziua municipiului Constanţa. Timp de 11 ani constănțenii s-au distrat și au sărbătorit ziua orașului, așa cum se cuvine. În 2013, Primăria Constanța ne-a dat o veste bombă: nu sunt bani pentru organizarea evenimentului care devenise o tradiție și de care constănțenii se bucurau an de an. Ironia sorții face ca înainte să aflăm că nu sunt bani pentru o petrecere, oricât de mică ar fi fost ea, presa locală ne informa că primăria tocmai plătise celebrul „hit” al stațiunii Mamaia cu 35.000 de euro. O sumă mare pentru o melodie despre care avea să se afle mai târziu că nu e tocmai originală, ea semănând izbitor cu melodia croată „Delirium Tremens”, lansată în vara anului trecut! Manifestările din cadrul zilei orașului erau numeroase și evenimentul se întindea uneori pe 2-3 zile. Constănțenii participau la lansări de carte, expoziții de pictură, competiții sportive iar seara mergeau la concerte în cadrul cărora evoluau marii artiști ai vremii: Andra, Nico, Bere Gratis, Iris, Holograf, Direcția 5 etc. Radu Mazăre era nelipsit și de fiecare dată transmitea un mesaj în stilu-i caracteristic. Greșiți dacă vă gândiți că primăria ar trebui să scoată din buzunar sume imense de bani ca să organizeze măcar un concert cu, spre exemplu, Holograf, sau taraful de la Clejani, de Ziua Constanței. Tot în luna mai, multe alte localități din mediul rural serbează la rândul lor zilele comunei. Două dintre cele mai reușite de anul acesta au fost Ziua comunei Peștera și Ziua comunei Albești. 
     Primarul celei din urmă, Gheorghe Moldovan, a găsit resursele necesare (deși primăria este încă afectată de efectele crizei econo-mice), chiar dacă a trebuit să apeleze din nou la sponsori, să organizeze o petrecere pe cinste pentru localnicii lui, care au fost în culmea fericirii când Clejanii au urcat pe scenă. 5000 de oameni din Constanța, Albești, Mangalia și alte localități din împrejurimi, primari, parlamentari și alți oameni politici din Constanța au fost alături de albeșteni de ziua lor. 
     Un alt exemplu că se poate, ba chiar la un nivel demn de municipiu, nu de comună, este Valentin Vrabie, primarul comunei Peștera care de câțiva ani strânge la Ziua localității nu mii, ci zeci de mii de oameni din județ și din București, mai ales datorită artiștilor care vin fie să modereze, fie să cânte: Cristian Brancu a fost moderatorul evenimentului în urmă cu doi ani, iar anul acesta au moderat festivitatea Daniel Buzdugan și Mihai Morar. Și ca să amintim doar câțiva artiști, dintre cei mai costisitori: Holograf, Alex Velea, Voltaj, Connect-R, Nicolae Furdui Iancu etc. Toată presa națională și locală și 30.000 de oameni au participat la Ziua localității Peștera în 2013, în timp ce în Constanța s-au strâns în jur de 20.000 de oameni în cel mai reușit an. Anul acesta, cea mai mare surpriză de la Peștera a fost vizita președintelui Băsescu care a ținut morțiș să îl cunoască și să îl felicite personal pe primarul care a reușit să asigure localității pe care o administrează autonomia și independența financiară atât de necesare în mediul rural. Evident că Băsescu n-ar fi venit să-l felicite pe Radu Mazăre pentru performanțele sportive și pentru spiritul aventurier, dar chiar așa n-au fost bani pentru o mică festivitate în cinstea constănțenilor datorită cărora Mazăre a devenit un brand?

Andreea Pavel

Cât de importanți sunt primarii în educația copiilor din mediul rural?

Vezi cine și cum încearcă să-i stimuleze pe elevi să învețe, ca să nu repete dezastrul de la Bac!

     În ultimii trei ani, susținerea exa-menului de Bacalaureat a devenit o misiune imposibilă pentru o majoritate îngrijorătoare de aproximativ 60% dintre liceenii din clasa a XII-a. În locul identificării și soluționării problemelor reale din procesul educațional, mai marii țării și-au pierdut timpul prin conferințe de presă, încercând să se scuze și să acuze te-miri-ce țapi ispășitori: ba părinții, ba elevii, ba internetul și globalizarea, sau miniștrii de după revoluție și șefii de inspectorate ș.a.m.d. Nimic nu s-a schimbat în anul următor primului dezastru. Ba rezultatele au cutremurat și revoltat și mai mult opinia publică. Cum era de așteptat, promovabilitatea cea mai mică a fost înregistrată în mediul rural și în orașele mici. Cu toate acestea, în mediul rural dobrogean există școli mai moderne și condiții de studiu mai favorabile decât în multe instituții de învățământ din orașe sau municipii, iar procentul promovabilității, în cazurile respective, este inversat. Astfel, nu putem să nu ne întrebăm, mai ales dacă vorbim de mediul rural, cât de importantă este implicarea primarilor în încurajarea și susținerea procesului educațional? Un singur exemplu confirmă cele spuse: În 2011, la Liceul Teoretic din orașul Băneasa doar 7 elevi din 196 au obținut media de trecere la examenul de Bacalaureat. În același an, elevii Liceului Agricol din comuna Poarta Albă au promovat în proporție de 92%.

Luncavița, Cerna și Cumpăna: Copiii sunt obișnuiți de mici cu activitățile extrașcolare și evenimentele culturale

     Cu siguranță cea mai importantă etapă în educația copiilor sunt cele opt clase, în timpul cărora viitorul liceean dobândește și consolidează ceea ce numim „cultură generală”. Multe dintre informațiile și deprinderile însușite între 7-15 ani rămân întipărite în minte pentru tot restul vieții. Este perioada în care copiii (mai ales cei din mediul rural) trebuie îndrumați și obișnuiți cu activitățile cultu-rale, concursuri extrașcolare, competiții sportive și alte tipuri de manifestări educaționale, prin care copiii învață să învețe și prind drag de carte. Astfel de evenimente sunt în majoritatea lor organizate de administrațiile locale, în strânsă colaborare cu inspectoratele județene, directorii școlilor sau ONG-uri de profil. Astfel, începem să ne răspundem la întrebarea: „Cât de importanți sunt primarii în educația copiilor din mediul rural?”. În continuare vă invităm să citiți despre câteva dintre cele mai elocvente exemple de localități unde școlarii sunt „în priză” mai tot timpul din punct de vedere educațional, datorită multitudinii de evenimente ce sunt organizate în comunitățile respective, la inițiativa primarilor.

     Probabil și faptul că este profesor îl transformă pe Ștefan Ilie, primarul comunei Luncavița, într-unul dintre cei mai implicați primari în procesul educațional al copiilor din localitate. Într-o permanentă forfotă și agitație, primarul-profesor organizează foarte des evenimente de o diversitate de invidiat: de la promovarea turistică a zonei, conservarea tradițiilor, concursuri și competiții extrașcolare, până la parteneriatele interinstituționale la nivel internațional. Cel mai recent eveniment de acest gen are loc pe 31 mai: „Anotimpurile satului dobrogean – primăvara luncăvițeană”. Festivitatea se va desfășura sub forma unei serii de manifestări culturale, realizate în colaborare cu revistele Ex Ponto și Agora din Constanța, Clubul Umoriștilor Constănțeni și Asociația Partizanul Luncavița. Printre altele, acestea vor cuprinde evenimente dintre cele mai diverse: Dezvelirea plăcii omagiale și acordarea de diplome de recunoștință (urmată de comunicarea cu titlul „Un mare prozator, fiu al Luncaviței, Ioan Lăcustă – omul și opera”), evocare a scriitorului Ovidiu Dunăreanu, directorul revistei Ex Ponto; „Satul dobrogean oglindit în proza postbelică”, expunere a scriitorului Costache Tudor, directorul revistei Agora; „Spațiul dobrogean – vatră de umor” – întâlnire cu membrii clubului umoriștilor constănțeni Prăvălia cu umor; expoziția cercului de pictură al liceului, „Catharsis”, condus de profesoara Bristena Arcuș; expoziție de grafică satirică – autor Leonte Năstase; prezentare de carte: „Grădina cu Brumă-rele” (Ed. Ex Ponto), prof. Petru Brumă – Constanța și prof. Ștefan Ilie – Luncavița; „Nestemate gastrono-mice luncăvițene” – expoziție culinară a elevilor Liceului Tehnologic „Simion Leonescu”, conduși de bucătăreasa Lica Cardon. Festivitățile vor debuta începând cu ora 11:30, în cadrul Liceului Tehnologic „Simion Leonescu”, din Luncavița, cu prilejul inaugurării corpului „Școala veche”, în urma lucrărilor de
modernizare efectuate între 17 ianuarie 2012 și 31 mai 2013.

     Un alt primar-profesor este Neculae Mușat, edilul comunei tulcene Cerna. La rândul lui, primarul își dedică majoritatea timpului activităților din primărie însă nu își neglijează nici orele de matematică de la școală. Atât ca profesor, cât și ca primar, Neculae Mușat are grijă ca elevilor să nu le lipsească nimic și să le asigure condiții decente de studiu. Într-un permanent dialog cu aceștia și cu ceilalți profesori, primarul încearcă pe cât posibil ca elevii să fie stimulați să facă performanță și să nu renunțe la școală în favoarea altor activități.

     Activitatea Primăriei Cumpăna și implicarea primarului Mariana Gâju în activitățile educativ-culturale nu mai au nevoie de nici o prezentare. Cu o energie de invidiat, edilul organizează până la cel mai mic detaliu diverse evenimente destinate celor mici, dar și tinerilor. Punând un accent foarte mare pe tot ce ține de școală și studiu, primarul nu contenește să caute permanent soluții pentru îmbunătățirea mediului educațional din Cumpăna. Astfel, pe lângă proiectul de construire a unui campus școlar pe raza localității, Mariana Gâju a adus spiritul competiției în Cumpăna timp de două zile. Localitatea a găzduit concursul „Rural Math” şi Stagiul Naţional de Qwan Ki Do, dar a organizat şi cea de-a opta ediţie a Concursului Naţional de Folclor pentru Tineri Interpreţi, „Dor de Cânt Românesc”.

Peștera, Poarta Albă și Săcele: Copiii vin de drag la școală, datorită condițiilor moderne de studiu

     Un alt aspect ce trebuie avut în vedere de o administrație locală ce își propune să contribuie la asigurarea calității învățământului este reprezentat de mediul în care copiii studiază și de condițiile de care aceștia beneficiază în timpul orelor.

     Valentin Vrabie este unul dintre primarii care a înțeles că, pentru a da randament, copiii, dar și profesorii, trebuie să își desfășoare activitatea într-un cadru confortabil și adaptat la noile metode de studiu. Astfel, școala din comuna Peștera, unde este edil Valentin Vrabie, este cea mai modernă din Dobrogea, devansând până și școlile din municipii. Fiecare clasă este amenajată cu parchet, mobilier și catedre moderne, și dotată cu birouri și scaune mo-derne din piele pentru un singur elev, cu plasmă și retroproiector, iar grupurile sanitare concurează cu cele din restaurantele și barurile constănțene. Munca profesorilor este, de asemenea, răsplătită pe măsură: în afara decontării transportului și a primelor pe care cadrele didactice le primesc de Crăciun și Paște, dar și a primei de concediu, profesorilor le este mai mare dragul să vină la școală, nu doar datorită sălilor de clasă curate și moderne, dar și datorită cancela-riei luxoase, încăpătoare și mobilată cu mult bun gust.  



     Vasile Delicoti este unul dintre primarii care au înțeles că oferirea posibilității tine-rilor din mediul rural de a-și ocupa timpul liber cu activități culturale poate fi cheia în îndrumarea acestora pe calea potrivită. Astfel, prin Zona Metropolitană, primarul comunei Poarta Albă a atras 600.000 de euro pentru construcția Centrului de Tineret, care va fi amenajat în clădirea Căminului Cultural din localitate. Actualul sediu va fi extins tocmai pentru a face față noilor cerințe ale administrației locale. De asemenea, sala va beneficia de propriile grupuri sanitare. În cadrul viitorului centru de tineri se vor desfășura cursuri de dans, teatru și multe alte activități culturale și recreative, după ce, în prealabil, elevii vor fi consultați cu privire la modalitățile prin care își doresc să își petreacă timpul liber. Cel mai important aspect este acela că elevii vor putea participa gratuit la toate cursurile care se vor desfășura în Centrul de Tineret!

     O altă școală modernă din mediul rural este cea din comuna Săcele. Una dintre prioritățile primarului Ion Oprea a fost să amenajeze instituția corespunzător și să o doteze cu toată aparatura necesară laboratoarelor, dar și cu mobilier mo-dern pentru ca elevii să vină cu plăcere la școală și să studieze în condiții mai mult decât decente. Primarul Ion Oprea s-a gândit și cum ar putea elevii să își ocupe timpul liber într-un mod constructiv. Astfel, edilul din Săcele a fost primul care a inaugurat un teren de fotbal ultramodern, amenajat din materiale de calitate superioară, pe vremea când alți primari nici nu visau la așa ceva. Astfel, tinerii din Săcele preferă acum terenul de sport în locul altor distracții ce pot deveni periculoase la vârsta adolescenței. Gândindu-se la diversificarea ocupațiilor din timpul liber, primarul a decis să contribuie financiar și la susținerea cursurilor de Tae-Kwon-Do care se desfășoară la Căminul cultural și care s-au bucurat de un adevărat succes în rândul copiilor și tinerilor din localitate.

Nicolae Bălcescu, Albești și Jurilovca:Între copii se dezvoltă o permanentă competiție, pentru că cei mai buni primesc bani, premii și pleacă în excursii 

     Unul dintre primarii care a găsit soluția perfectă pentru stimularea elevilor și liceenilor este Viorel Bălan, primarul comunei Nicolae Bălcescu. Acesta a găsit oportun să ofere recompense financiare tinerilor care obțin rezultate bune la școală. Și, așa cum declară și el, se pare că a funcționat: „Din punctul nostru de vedere, implicarea administrației locale în procesul educațional este vitală. La fel cum este vitală și educarea corectă a copiilor și tinerilor dintr-o comunitate, pentru că ei reprezintă viitorul localității respective. Noi încercăm pe cât putem să îi stimulăm financiar să învețe pentru că astfel apare spiritul competițional și se văd rezultatele. Chiar dacă au sau nu posibilități financiare, când un copil vede că un altul a primit bani pentru că a învățat bine, se ambiționează și el și se apucă de învățat. Așa că noi, ca administrație locală, am încercat să le asigurăm toate condițiile să învețe: beneficiază de o școală nouă, de un liceu nou, dotate cu mobilier și aparatură moderne, au directori competenți și profesioniști cu care suntem permanent într-un atent dialog, pentru ca elevilor să nu le lipsească nimic.  Copiii noștri sunt cunoscuți la nivel național și unii chiar internațional pentru performanțele pe care le-au obținut în rugby, Tae-Kwon-Do, dansuri populare etc. Tocmai de aceea îi vom sprijini întotdeauna și vor rămâne permanent prioritatea noastră”, a declarat Viorel Bălan, primarul comunei Nicolae Bălcescu”.

      Albești și Jurilovca sunt alte două localități ai căror primari încearcă să îi sti-muleze pe elevi să studieze prin tot felul de recompense, cum ar fi excursiile în țară sau în afara granițelor. Eugen Ion, primarul comunei tulcene Jurilovca, îi premia pe copii încă dinainte să fie primar: „Eu i-am susținut pe copiii din localitatea noastră dintotdeauna, chiar dacă nu eram primar. Pentru că cei mici trebuie să fie stimulați să învețe și să obțină rezultate bune la școală sau în alte competiții”. Astfel, copiii din localitate erau premiați și plimbați anual în excursii. Fie la mare, fie la mănăstiri, sau alte obiective turistice. Astfel, copiii au avut ocazia să vadă locuri pe care altfel poate n-ar fi avut posibilitatea. Elevii și-au arătat recunoștința față de cel care avea să le devină primar printr-o diplomă în care Eugen Ion primea titlul de „Prieten al elevilor din
Jurilovca”.

     Primarul comunei Albești, Gheorghe Moldovan, le-a dat o șansă de asemenea micuților din localitate prin înființarea unui ansamblu de folclor numit „Plai de Dor”. Acesta a susținut financiar ansamblul care a făcut performanță sub atenta îndrumare a profesorului coordonator. Astfel, în scurt timp, copiii din Albești aveau să fie răsfățați și lăudați de presa internațională datorită spectacolului de excepție pe care îl făceau de fiecare dată cu dansurile populare românești. Așa s-au plimbat copiii în toată lumea pe la spectacole și în excursii. De menționat ar mai fi că primarul nu i-a scăpat din ochi nici o clipă, fiind alături de ei la fiecare spectacol, încercând să le preia emoțiile micuților pentru a intra fără trac pe scenă. Și așa a și fost!

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

VIITORUL MERGE BLAT?



     A fost meciul Steaua-Viitorul blat? Toată lumea vehiculează, nimeni însă nu știe adevărul.  Într-un context în care roș-albaștrii erau deja campioni, iar copiii lui Hagi căutau cu disperare punctele vitale pentru a nu retrograda, putem spune că premisele unui meci aranjat au existat. Însă nu este prima dată când cele două echipe au oferit audienței ocazia să fie bănuite de blat. Chiar și UEFA s-a autosesizat prin decembrie 2012, cinci meciuri din România fiind suspectate de aranjamente, toate în liga a 2-a, printre care și Steaua II - FC Snagov, disputat în 2010, dar și Callatis Mangalia - Viitorul Constanţa (terminat scor 1-5), în aprilie 2012. După meciul de la Mangalia, gurile rele au desființat echipa lui Gică Hagi, spunând că meciul a fost un circ ordinar, iar mangalioții au înghițit ca pelicanii banii veniți de la Academia Viitorului. Au mai trecut ceva luni, iar în ultima etapă de campionat, Viitorul juca acasă cu Săgeata Năvodari. Contextul? Băieții lui Hagi aveau nevoie de un punct pentru a promova în Liga I, fotbaliștii celor de la Năvodari aveau buzunarele goale, după ce patronul Rida a uitat că și fotbaliștii mai trebuie să mănânce și că fotbalul nu se joacă numai din plăcere. Și cum Săgeata Năvodari nu avea grijile retrogradării și nici aspirații la vârful clasamentului, premisele unui meci aranjat, din nou, existau. Și atunci s-a făcut mare vâlvă. Ba au fost vehiculate chiar și sume: 10.000 de euro ar fi încasat cei de la Săgeata pentru a merge în vacanță la meciul cu Viitorul. Ziarele centrale au alocat spații imense acestei dezbateri. Însă timpul a trecut, ochii au fost închiși, rănile s-au vindecat și am ajuns pe 19 mai 2013. Meci mare: Steaua-Viitorul. După un 0-4 sec în tur, la Constanța, puștii lui Hagi au venit în Ghencea să joace poate ultima carte. Meciul a prezentat interes, deși Steaua era deja campioană. Însă știau oamenii ce știau. Iar curiozitatea le-a fost răsplătită în ziua meciului. 1-4 la pauză, 2-5 final. Steliștii în genunchi, constănțenii triumfători. Oare au fost băieții lui Reghe prea obosiți după meciul foarte bun făcut cu Dinamo cu o săptămână înainte, în care au învins 3-1, sau frica de retrogradare le-a dat aripi jucătorilor de la malul mării?

Cristian Andrei Leonte

CRIZA FOTBALULUI ROMÂNESC



Partea I: Gigi Becali și Cristi Borcea

     „Se duce fotbalul românesc. În doi-trei ani va fi zero.“ Aceasta a fost declarația lui Gheorghe Hagi în `98, la o conferință de presă a echipei naționale a României. Maradona din Carpați mai spunea că ar trebui să li se facă statui jucătorilor români, fiindcă ei își fac treaba bine, iar în doi-trei ani, când generația lor se va retrage, fotbalul românesc va avea de suferit și va fi zero la nivel de performanță. Iar Hagi a avut mare dreptate. 
     Fotbalul românesc suferă. Pepinierele de copii nu mai șlefuiesc talente (deși sunt convins că acestea se nasc), echipele românești abia mai scot timid capul în Europa, iar investitorii nu mai bagă bani în sportul rege. Ar mai băga ei, dar mulți aud zdrăngănitul cătușelor aproape și spală putina ușor-ușor. 
Este cazul celor mai înfocați patroni din fotbalul românesc, nașul Jiji și finul Borcea. 
Primul deja se acomodează cu gratiile de la Rahova, cel din urmă așteaptă verdictul în dosarul transferurilor. Pe de o parte, zic unii, este bine că Justiția își face treaba în România. Dar ce face fotbalul românesc fără bani? 
     Dincolo de afacerile făcute de Becali și Borcea, de banii curați sau spălați pe care îi fac, trebuie să recunoaștem că fără pasiunea și finanțele unora ca ei, fotbalul din țară va ajunge ușor, dar sigur, la vorbele lui Hagi din `98, dacă nu cumva a ajuns deja.  


     Borcea s-a retras oficial din fotbal în 2012, iar de atunci Dinamo este în cădere liberă, încercând să găsească banii vitali performanței. Steaua în schimb, având continuitate, banii lui Becali și susținerea necondiționată a fanilor a reușit să facă un sezon extraordinar, atât în Liga I, cât și în Europa, învingând echipe ca Ajax Amsterdam sau Chelsea Londra. 
     Și sunt convins că Gigi Becali, așa cum îl cunoaștem noi, va rezista după gratii doi ani de zile (căci cam atât va executa din pedeaspa de trei ani), va da declarații și din închisoare și probabil se va bate și va face petiții pentru drepturile condamnaților din pușcăriile românești, dar Steaua, Steaua va rezista? Va reuși să facă performanță fără baciul Becali în lojă? Iar în situația celor din Ghencea și Ștefan cel Mare sunt cam toate echipele de fotbal din România, cu mici excepții. 
     Formațiile patronate de oameni influenți și cu bani au probleme din cauza lipsei de profesionalism a acestora, iar echipele mici, finanțate din banii primăriilor și ai consiliilor locale nu au atâta putere financiară încât să emită pretenții la marea performanță. 
     Întrebarea iminentă este următoarea: Cum este mai bine pentru fotbalul românesc? Cu latifundiari plini de bani, lipsiți de profesionalism și propabil pușcăriabili, sau fără ei, însă cu bugetele stoarse și jucătorii flămânzi? 
În acest context, vă invităm să urmăriți în edițiile ce urmează materialele dedicate crizei care a cuprins parcă iremediabil fotbalul românesc, în care vom prezenta finanțatorii echipelor din Liga I și Liga a II-a și situația în care acestea au ajuns, după ce patronii și-au tras fermoarele la buzunare sau, din diferite motive, nu au mai investit în fotbalul din România.

Cristian Andrei Leonte
cristian.leonte@info-sud-est.ro

EMOȚIONANT! MESAJUL UNEI PACIENTE CĂTRE GINECOLOGUL CARE I-A SALVAT VIAȚA, DUPĂ CE ALȚI DOCTORI ERAU SĂ O OMOARE


Am primit pe adresa redacției o scrisoare de la Ana Mihai, o doamnă din Tulcea care a ținut să-i mulțumească într-un mod inedit medicului ginecolog care i-a salvat viața, prin implicarea și eforturile supraomenești de care a dat dovadă din primul moment în care a ajuns la Maternitatea din Galați, unde acesta profesează. Având în vedere că, din păcate, mai există foarte puțini medici în România precum Ioan Botezatu-Costache, căci despre el este vorba, vă redăm în rândurile de mai jos mesajul integral al Anei Mihai, cu mențiunea că îl felicităm și îi mulțumim și noi medicului pentru că a ales să nu plece în străinătate, chiar dacă asta înseamnă că a renunțat la avantajele uriașe (mai ales financiare) de care ar fi beneficiat în Occident.  
Redacția Info Sud-Est

      „Ce poți să faci când simți nevoia să mulțumești, într-un mod mai special, medicului care ți-a salvat viața? Poate doar să spui povestea.
     Se spune că cel mai bun medic pentru fiecare este cel care i-a diagnosticat  și tratat corect afecțiunea de care suferea. În cazul meu, după mai multe experiențe nefericite, am ajuns la concluzia că am nevoie de un medic ginecolog foarte bun.
     Sunt din Tulcea, iar înainte de anii `90, la noi, se spunea „Cel mai bun medic e trenul”. Am fost la București la un domn, o somitate în domeniul medical și nu am să uit niciodată vocea lui și regretul din privire când îmi spunea, după ce m-a întrebat de unde sunt: „Cunosc medici în Constanța, în Galați, dar în Tulcea nu, nu aveți medici în Tulcea”. Din păcate, eu știam asta din proprie experiență.
     Am avut mai multe sarcini pe care le-am pierdut în două, trei și, cea mai avansată, în cinci luni și jumătate. Numărul precis nu pot să-l spun pentru că uneori mi se spunea că e posibil să nu fi fost o sarcină, dar cert este că au fost în jur de șase. În timpul sarcinii cu care am ajuns la cinci luni și jumătate, care a fost și penultima, încă nu plecasem din Tulcea în căutarea unui medic adevărat în acest domeniu.
     Știind că sunt probleme, mergeam la control, la cabinetul „celui mai bun” medic ginecolog din oraș la acea vreme, din două în două zile și plăteam consultația în fiecare zi. În ziua în care nu mergeam la el, mergeam la medicul de familie, deci în fiecare zi, cam începând cu jumătatea lunii a treia de sarcină și până la cinci luni și jumătate eu am fost sub observație medicală. În ziua în care am ajuns la spital cu iminență de avort, erau pe acolo și așa-zișii medici ginecologi (pe la unii trecusem și eu, pentru că știți cum e: la spitale ei lucrează în ture așa că ai ocazia să-i vezi pe toți dacă stai pe acolo câteva zile). M-au ținut trei zile cu perfuzii fără să-mi spună mai nimic. Când le spuneam salvați copilul,  răspunsul era: „Nu se poate, sarcina e compromisă”. Atunci faceți chiuretaj, răspunsul : „Nu se poate, sarcina e prea mare”. Până la urmă, acest coșmar s-a finalizat cu ceva asemănător unei nașteri.
     Și, în cele din urmă, a venit la mine și domnul la care mergeam la cabinet (mi-e greu să-i spun doctor) de-atâta timp. Atunci l-am întrebat care a fost cauza pierderii sarcinii, dat fiind faptul că el mă monito-rizase în tot acest timp și, cel puțin teoretic, ar fi trebuit să-mi dea o explicație. Răspunsul însă a fost demn de un adevărat „profesionist” în domeniu: „Nu a fost să fie”.
     La patru ani de la această experiență, am început să merg în Constanța și Galați la diverși medici, încercând să nu mă îndepărtez prea mult de casă.

Nu m-a lovit glonțul pentru că el a fost lângă mine, a pus mâna și l-a oprit! Mulțumesc, domnule doctor!

     Cineva din Galați m-a îndrumat către domnul doctor Botezatu Costache-Ioan, care mi-a plăcut, mai ales pentru că e genul care îți spune scurt și la obiect „ce” și „cum”  și, cel mai important, chiar știe care e problema și mai știe și cum se poate rezolva.
     Era exact persoana de care aș fi avut nevoie cu câțiva ani în urmă. Aș fi scăpat de multe traume peste care a trebuit să trec singură, fără ajutorul unui psiholog de care, acum, privind în trecut, sunt convinsă că aș fi avut nevoie.
     La acea dată acceptasem deja ideea că îmi pun viața în pericol și că soluția ar putea fi adopția.
     E greu să scriu despre lucruri atât de personale, dar aș vrea să se înțeleagă contextul în care am ajuns la domnul doctor Botezatu. Am fost „un caz deosebit”. Urăsc expresia. Am auzit-o de atâtea ori încât nu o mai suport. În ultimii patru ani, cât durase vindecarea psihică, nu mai rămăsesem însărcinată, deși nu aceasta era problema mea, aveam ambele trompe blocate, atât de bine își făcuseră treaba predecesorii. Pas cu pas, a investigat și tratat probleme pe care le aveam încă din adolescență și am ajuns la ceea ce se putea numi normalitate.
     În aceeași perioadă, soțul meu a trebuit să plece din țară și, timp de opt ani, nu am mai trecut pe la
cabinet.
     Dar, în acest timp, le-am spus despre el tuturor cunoștințelor mele pe care intenționam să le ajut. Astfel, îmi revine în minte o doamnă care până la aproximativ 35 de ani nu a rămas niciodată însărcinată și care urma, de șase luni, un tratament indicat de un așa-zis ginecolog, tratament despre care eu știam că se face doar pe durata  a maximum trei luni. A fost la doctorul  Botezatu și, după ce s-a întors, a urmat tratamentul indicat de acesta timp de două luni și apoi a rămas însărcinată. Dar până să afle că este însărcinată, am întrebat-o cum a fost și dacă este mulțumită de prestația medicului. Spre surprinderea mea, am constatat că nu era prea mulțumită, dar din motive care mi s-au părut absolut halucinante: doamna confunda ginecologul cu psihologul.
Aproape de 45 de ani ai spune că nu prea mai ai nevoie de un ginecolog, dar lucrurile nu stau chiar așa. Toamna trecută, după opt ani, am zis că e timpul pentu un control general. Un rezultat al testului Papanicolau dat de un laborator mi-a dat viața peste cap și persoane informate cum suntem, datorită internetului, când apar celule modificate te gândești „numai la bine”. Până am reușit să iau rezultatul la biopsie au trecut cam patru luni, am făcut și ceva tratament în acest timp, când am aflat că totul e cu adevărat bine a venit o perioadă de binemeritată relaxare, cam două luni, după care aveam să aflu  că există și „avortul în doi timpi”: eram din nou un „caz deosebit”. Ajusesem la Galați, la cabinetul domnului doctor Botezatu, într-o seară, pe la ora 17:00. După control a constatat că era vorba de o sarcină compromisă plasată într-o zonă profund hemoragică.
     Astfel, m-a internat de urgență în spital și până a doua zi dimineață am fost ținută sub observație . A doua zi, în timp ce îmi făceau chiuretajul au constatat că nu îmi puteau opri hemoragia. Cea mai ușoară variantă pentru ei, în cazul acesta, era histerectomia. Dar doctorul Botezatu nu a ales varianta cea mai simplă pentru el, ci pe cea mai bună pentru mine, ca pacient.
     A fost alături de mine în fiecare secundă a acelei intervenții, în repetate rânduri am auzit o voce care întreba ,,Tăiem?” - răspunsul lui era de fiecare dată același, dar foarte ferm ,,Nu, nu încă!”. După
chiuretaj am fost dusă în cameră, iar doctorul mi-a spus că dacă hemoragia nu se va opri totuși până a doua zi, atunci va trebui să fac operația de histerectomie, pentru că nu aveam altă șansă. Târziu în noapte am adormit aproape cu convingerea că va fi bine și nu voi face acea operație, m-am trezit o singură dată, pe la doisprezece noaptea, când el venise să vadă cum mă simt și dacă totul este în regulă (pentru a doua oară în afara programului său de lucru).
     A doua zi am fost dusă în sala de operație, m-au pregătit cu tot ce presupunea o astfel de intervenție, aveam tensiune opt și ceva, simțeam că nu rezist nici psihic, dar nici fizic pentru ceea ce urma, și aproape că nu mi-a venit să cred când am auzit ,,Astăzi ai scăpat de operație”.
    După câteva zile, timp în care situația mea s-a ameliorat treptat, am fost externată.
    Acum, la aproape două luni de la întâmplarea aceasta, facem demersuri pentru obținerea atestatului pentru adopție și nu trece zi în care să nu  îmi pun aceeași întrebare: Ce poți să faci când simți nevoia să mulțumești medicului care ți-a salvat mai mult decât viața? Poate doar să spui povestea. Mulțumesc, domnule doctor!”

Scrisoare trimisă de 
Ana Mihai, cititor Info Sud-Est

DECĂDEREA BUFONILOR AFACERIȘTI DIN MEDIA

La „brutărie“

     Până de curând, bilanțul intern al prototipului omului de afaceri român, căpătuit peste noapte și cu vizibilitate, trebuie să fi arătat nemaipo-menit: bani făcuți ușor în conturi și o sumă de jurnaliști servili, gata oricând să facă promovare pe sticlă sau în paginile ziarelor. 
     Practic, puteau fi și, în fapt, chiar au fost orice: antreprenori, antrenori, familiști-model, credincioși-model, intelectuali, analiști politici, politicieni, moderatori de talk-show-uri politice, personaje în fresce pe pereții bisericilor. 
     Unii și-au făcut chiar și timp pentru sfaturi gratuite către norod: „Întăriți-vă statul!”, ne îndemna cinic, în martie 2009, Sorin Ovidiu Vântu. Adicătelea, n-ar fi stricat ca statul ăsta, care, pentru noi, ăștia „nespălații”, e funcționar la ghișeu, medic, polițist, judecător și șofer de autobuz, iar pentru ei, minoritatea descurcăreață, a fost o bună bucată de vreme partener naiv de business, numai bun de muls, să își mai consolideze autoritatea. 
     Păi, în lumina recentelor evenimente, se pare că a cam început să o facă: fostul patron de la Realitatea TV, cel care chema candidații la prezidențiale la el acasă, la SPA, să se relaxeze, e astăzi un simplu cetățean, recent eliberat la termen din închisoarea de la Jilava, Gigi Becali, condamnat la trei ani cu executare, va cere, probabil, grațierea de la cel pe care îl numea „Satana”, iar vărului Giovani i-a trecut milimetric sentința pe la ureche în dosarul Transferurilor. Sunt și alții pe listă, sunt și alții la rând. Stadioanele s-au deșteptat și strigă „La brutărie!”. Noi transpirăm, banii lor încep să pută!     

MOMENTE DE MÂRLĂNIE MEMORABILE

     Unul dintre cele mai flagrante derapaje din istoria audiovizualului românesc - un ziarist jignit în cel mai josnic mod, de un individ grobian: Giovani Becali, în aprilie 2005, în emisiune la Radu Moraru, la B1 TV, către Grigore Cartianu: „Mă, săracule, vezi-ți de treaba ta, mă! (...) Rămâi sărac așa cum ești! (...) Ești sărac! Și ești și nespălat!... Că miroși, te-am văzut că miroși! Eu am Calvin Klein și tu ai miros de transpirație!”.



     Zilele acestea, cel mai mediatizat pușcăriaș... în trecutul recent, tânără speranță în politică: Gigi Becali, în noiembrie 2012, într-o intervenție telefonică la RTV, cu referire la jurnalista Andreea Pora: „Ea este ciocănitoarea Woody! (...) Măi, ciocănitoareo, (...) ia supără-te! (...) Dacă aș fi ministrul Agriculturii, să știți că aș dezvolta cel mai mult piața de ciocănitoare, (...) aș face multe colivii pentru ciocănitoare!”.


     ... Și, cu voia dumneavoastră, în loc de concluzii, dar și de introdu-cere, un îndemn cu tâlc de la un mogul de forță: Jurnalistul Cătălin Tolontan, către Sorin Ovidiu Vântu, în martie 2009, la Realitatea TV: „Avem un stat slab și niște moguli puternici!”. Răspunsul tranșant al omului de afaceri: „Întăriți-vă statul!” 




Adrian Herța
adrian.herta@info-sud-est.ro

Viitorul sună bine! Parteneriate între Universitatea „Ovidius” și instituțiile publice din județele Constanța, Tulcea și Călărași



     Primăvara acestui an a fost una prolifică pentru parteneriatele interinstituționale dintre Universitatea „Ovidius” din Constanța și cele mai importante instituții publice și de învățământ din municipiile Tulcea și Călărași. Pe 24 aprilie 2013, Caravana „Ovidius” a ajuns în municipiul Tulcea, iar pe 21 mai a.c., Caravana „Ovidius” s-a întâlnit cu elevii claselor a XII-a din municipiul Călărași.
     Evenimentele fac parte dintr-un proiect al conducerii Universității, de promovare a ofertei educaționale și a rezultatelor obținute în activitatea didactică și de cercetare. Dialogul dintre viitorii studenți și conducerea Universității „Ovi-dius” a fost unul alert, viu, tinerii prezentând un interes deosebit atât pentru specializările din cadrul facultăților, baza materială de care dispune instituția, posibilitatea de cazare în cămine, cât și pentru criteriile de admitere. „Elevii au fost receptivi la mesajul transmis de echipa universității. După județul Constanța, din Tulcea provin cei mai mulți studenți ai universității noastre, iar județul Călărași ocupă locul 5, din acest punct de vedere. Elevii sunt bine pregătiți și după terminarea studiilor de licență aleg să își continue studiile de masterat și doctorat tot la „Ovidius”, ne-a declarat Dănuț Tiberius Epure, rectorul Universității „Ovidius”.

Conducerea „Ovidius”: „Primăria Tulcea este un model în ce privește sprijinul și deschiderea de care ne-am bucurat din partea edilului Constantin Hogea“ 

Parteneriatul dintre universitate și Primăria Tulcea va fi semnat la Constanța

     Cu prilejul vizitei Caravanei „Ovidius”, rectorul Universității și Constantin Hogea, primarul municipiului Tulcea au discutat și pe marginea proiectului care vizează demararea unui parteneriat instituțional între cele două instituții, ce urmează a fi semnat la Constanța. Această inițiativă vizează organizarea unor acțiuni comune educaționale, culturale, sportive, perfecționarea angajaților, dar și colaborarea în ceea ce privește organizarea de manifestări științifice și participarea în proiecte naționale și internaționale. „Din acest punct de vedere, nu greșim dacă luăm drept model Primăria Tulcea, în ce privește sprijinul de care
ne-am bucurat din partea autorităților locale. Deschiderea și susținerea de care a dat dovadă primarul Constantin Hogea ne-au surprins și ne-au onorat deopotrivă și ne bucură faptul că instituția noastră poate găsi în administrația publică un partener serios și de nădejde în procesul educațional și cultural pe care îl desfășurăm. De asemenea, ar trebui menționat aici și aportul deosebit al șefului Inspectoratului Școlar Județean Tulcea, Dumitru Damian. Am cuvenit să ne arătăm recunoștința față de eforturile dumnealor printr-un gest simbolic, rectorul Dănuț Tiberius Epure acordându-le câte o binemeritată diplomă de excelență pentru susținerea învățământului universitar din Dobrogea”, a declarat Florin Anghel, prorector al Universității „Ovidius”.

Silviana Șestacovschi, liderul ISJ Călărași, a primit o diplomă de excelență în semn de mulțumire pentru sprijinul acordat Universității „Ovidius” 

     Caravana „Ovidius” la Călărași nu a avut ca singur scop întâlnirea dintre elevii claselor a XII-a și conducerea instituției. Rectorul Dănuț Tiberius Epure i-a înmânat o diplomă de excelență inspectorului general din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Călărași, în semn de recunoștință pentru sprijinul acordat instituției universitare de la malul mării. De asemenea, Dănuț Tiberius Epure i-a mai înmânat Silvianei Șestacovschi și raportul de activitate publicat odată cu încheierea primului an din mandatul de activitate în calitate de rector al Universității „Ovidius” menționând următoarele: „Sunt singurul rector din România care și-a întocmit un raport de activitate, l-a publicat și l-a trimis la Mi-nisterul Educației. Este raportul aferent primului an de activitate din primul mandat. Voi publica și la anul un raport, și peste doi ani, și tot așa”, a declarat șeful instituției universitare. Acesta a mai precizat că județul Călărași este important în ce privește numărul de absolvenți care aleg Universitatea „Ovidius”: „După București, următoarea opțiune a elevilor din Călărași este universitatea noastră. Într-un top al numărului de studenți ovidieni, cei din Călărași ocupă locul 5, după Constanța, Tulcea, Ialomița și Brăila. Cei mai mulți călărășeni optează pentru Științele economice (32%), Litere (9%), Educație fizică și sport (9%), Drept (9%), Inginerie mecanică (7%), Științele naturii (6%), Medicină (5%) și Matematică (5%). Noi revenim la dumneavoastră după ce și anul trecut am avut o primire la fel de călduroasă și suntem convinși că și anul acesta vor opta mulți dintre elevii liceelor dumneavoastră pentru facultățile universității noastre”.  De menționat ar mai fi că Universitatea „Ovidius” din Constanța a pus deja bazele unui parteneriat, anul trecut, cu Inspectoratul Școlar Județean Constanța, în cadrul unei întâlniri dintre rectorul Dănuț Tiberius Epure și Răducu Popescu, șeful ISJ Constanța.  

Peștera, prima primărie din mediul rural cu care va colabora „Ovidius”

     Primăria Peștera este prima administrație din mediul rural care se poate gândi la un parteneriat interinstituțional cu Universitatea „Ovidius”. Primarul Valentin Vrabie (cunoscut pentru școala ultramodernă pe care a construit-o în localitate și pentru atenția pe care o acordă asigurării calității actului educațional) s-a întâlnit cu rectorul Dănuț Tiberius Epure, în vederea stabilirii unui proiect de colaborare între cele două instituții. Încântați de ideea unui viitor parteneriat, cei doi au discutat despre o serie de proiecte comune cu specializările de agricultură și științe ale naturii, dar și energetică din cadrul universității. Prezent la UOC, primarul a arătat faptul că autoritățile locale sunt preocupate de traiectoria elevilor și după terminarea cursurilor în localitate, dorind să îi susțină și pentru desăvârșirea studiilor universitare. Primarul Valentin Vrabie a declarat că dorește ca absolvenții de facultate să se întoarcă în comună pentru a dezvolta zona din punct de vedere social și economic. „Intensificăm relațiile cu primăriile locale, pentru a ne adapta oferta educațională la cerințele reale ale zonei noastre și pentru a oferi sprijin, prin specialiști, profesori universitari și studenți pentru derularea unor proiecte de cercetare - devoltare cu impact direct asupra Dobrogei”, a declarat rectorul.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

Încearcă să preîntâmpine un nou dezastru la Bac! Profesorii de la „Ovidius” meditează gratuit elevii claselor a XII-a



     Elevii de liceu din anii terminali se pot înscrie în programul de pregătire suplimentară al Universităţii „Ovidius” din Constanţa în vederea susţinerii Examenului de Bacalaureat la următoarele discipline: matematică, limba română, economie, fizică, chimie.
     Şedinţele de pregătire sunt gratuite. „În premieră, venim în întâmpinarea elevilor de liceu din anii terminali cu ședințe de pregătire susținute de profesorii Universității noastre. Mediul preuniversitar şi mediul universitar trebuie să fie strâns legate între ele. Facilităm astfel un prim contact al elevilor cu mediul universitar. Venim în sprijinul elevilor care doresc obţinerea unor medii mari şi pentru a preveni rezultatele slabe de la examenul de Bacalaureat. Totodată, acest program face parte dintr-un proiect amplu dedicat Ofertei Educaționale 2013 a Universității „Ovi-dius” din Constanța, iar promovarea performanței este unul dintre cele mai importante obiective ale noastre, prin atragerea unor viitori studenți de calitate”, a declarat prof.univ.dr. Dănuț Tiberius Epure, rectorul Universității „Ovidius” din Constanța. În total, 520 elevi de liceu s-au înscris pentru a beneficia de pregătire gratuită la disciplinele matematică, limba română, economie, fizică, chimie. Cei mai mulţi elevi provin de la liceele teoretice Decebal, Ovidius şi Traian, Colegiul Comercial Carol I, Colegiul Naţional Mihai Eminescu, Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân, Colegiul Naţional Pedagogic Constantin Brătescu, Liceul Tehnologic Virgil Madgearu. Totodată s-au înscris şi liceeni din Mangalia, Năvodari, Ovidiu şi Medgidia. „Este prima ediţie a Programului de pregătire suplimentară organizat de Universitatea Ovidius. Până pe data de 31 mai, liceenii vor parcurge programa şi subiectele pentru examenul de Bacalaureat 2013 cu profesori universitari. Numărul mare al elevilor înscrişi la acest program de pregătire arată interesul crescut faţă de mediul academic. Totodată, pentru liceeni este o oportunitate de a beneficia gratuit de pregătire înaintea examenului din vară“, a declarat rectorul Universităţii Ovidius din Constanţa, prof.univ.dr. Dănuţ Tiberius Epure. Pregătirea se va realiza pe grupe, în funcţie de perioada stabilită de fiecare elev în formularul de înscriere.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

Copiii din Năvodari își serbează școlile și se întrec la Cupa de Șah și Festivalul Național de Teatru



     Activitatea culturală din orașul Năvodari se înscrie într-o categorie superioară, având în vedere că vorbim
despre o comunitate din mediul urban. Cu toate acestea însă, există și orașe în Dobrogea unde implicarea primarilor în procesul educațional și interesul acestora pentru activități culturale sunt zero.
     Aceste lucruri se văd vara pe listele cu promovabilitatea din localitățile respective. Nu este însă cazul Năvodariului. Primarul Nicolae Matei găsește oportună fiecare activitate social-culturală și sprijină orice eveniment menit să stimuleze creativitatea și perspicacitatea elevilor. Așa se face că ultimele două săptămâni ale lunii mai sunt pline de evenimente care marchează importanța educației în consolidarea unei societăți cu un viitor de succes. Pe 21 mai năvodărenii au sărbătorit Zilele Școlii „George Enescu”. În cadrul evenimentului, Primăria Năvodari a premiat copiii care au obținut rezultate foarte bune la olimpiadele și concursurile la care au participat. Două zile mai târziu au fost organizate Zilele Școlii „Tudor Arghezi”, iar pe 24 mai s-a organizat Cupa Școlilor la Șah. Câte 16 elevi din fiecare școală au avut ocazia să se întreacă în cadrul unui eveniment extrem de interesant, organizat pe două categorii: elevii claselor I-IV și elevii claselor V-VIII. Finala va avea loc pe 31 mai. Nici teatrul nu este uitat în Năvodari. Ba mai mult, pe 25 mai orașul de la malul mării este gazda Festivalului de Teatru „Ion Luca Caragiale”, în cadrul căruia își vor etala talentul actoricesc mai multe formații de teatru din toată țara. Luna iunie va debuta cu sărbătoarea Zilelor Școlii „Grigore Moisil” care va avea loc pe 05.06.2013.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

AMBASADORUL FRANȚEI ÎN ROMÂNIA: „Francezii vor să investească mai mult în județul Călărași“



     Data de 22 mai 2013 sigur va rămâne mult timp de-acum încolo în amintirea și calendarul administrației publice locale din Călărași. Este ziua în care Răducu Filipescu, președintele Consi-liului Județean, a primit vizita lui Philippe Gustin, ambasadorul Franței la București (foto).
     La întâlnire au fost prezenţi şi George Iacob, prefectul judeţului Călăraşi, subprefectul Cornel Coman, Daniel Drăgulin, primarul munici-piului Călăraşi, viceprimarul Virgil Dumbravă, Ştefan Ion şi Bogdan Georgescu, vicepreşedinţii CJ Călăraşi și senatorii Iulian Dumitrescu şi Liviu Tomoiagă. În cadrul întâlnirii, ambasadorul a declarat că francezii sunt interesaţi de investiţii în domeniile industrial şi agricol, în prezent aceştia dorind să-şi formeze o imagine detaliată asupra infrastructurii, terenului şi resurselor umane de care dispune zona.
     În timpul discuțiilor, ambasadorul Franței a punctat relațiile foarte bune dintre administrația locală din Călărași și concernul francez Saint Gobain (fabrica de sticlă a cărei inaugurare a fost marcată de Călin Popescu Tăriceanu, premierul României la acea vreme). Philippe Gustin s-a arătat încrezător și interesat de consolidarea și dezvoltarea relațiilor româno-franceze, cel mai probabil prin proiecte similare.


     În final, ambasadorul Franţei și-a luat angajamentul conform căruia va analiza şi posibilitatea reluării proiectului de parteneriat stabilit în urmă cu ceva vreme între județul Călăraşi şi regiunea Charente-Maritime. Administrația locală din Călărași a reușit să-l impresioneze pe diplomatul francez, acesta din urmă părăsind Consiliul Județean nu înainte de a-și exprima admirația pentru sala de spectacole a Centrului pentru Cultură şi Administraţie „Barbu Ştirbei”. În final, ambasadorul a  făcut declarații de presă și a vizitat fabrica de sticlă din Călărași, aparținând concernului Saint Gobain.

Cristian Andrei Leonte
cristian.leonte@info-sud-est.ro

După ce și-a lansat cărțile, Adrian Cioroianu a povestit câteva întâmplări de pe vremea când era ministru de Externe



„SUA nu controlează lumea arabă, deși mi-aș dori să o facă“ 

     Pe 16 mai, Sala Senatului din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța a fost neîncăpătoare pentru studenți, masteranzi, cadre didactice, presă și simpatizanții lui Adrian Cioroianu, fostul ministru de Externe al României în guvernul Tăriceanu, care a venit să își lanseze cele mai recente volume: „Epoca de aur a incertitudinii” și „Adulter cu smochine și pescăruși”. 
     Discursurile celor care au luat cuvântul, dar și discursurile despre volume ale lui Florin Anghel, prorectorul Universității „Ovidius” (căruia Adrian Cioroianu i s-a adresat ca unui prieten apropiat, evocând amintirile frumoase pe care cei doi le au din timpul studenției, când erau și colegi de cămin), și ale profesorilor Valentin Ciorbea și Gheorghe Dumitrașcu au fost eclipsate de amintirile vieții de diplomat, povestite de fostul mi-nistru de externe. Nimeni din sala plină până la refuz nu s-a mișcat până la ropotele de aplauze de la final, pentru a fi sigur că nu va pierde vreun episod din cele relatate de cel care acum este decan al Facultății de Istorie din cadrul Universității din București. 

„Copiii noștri își vor ascunde pașapoartele prin aeroporturi”

     Acesta a început prin a explica celor prezenți că cel mai mare rău provocat imaginii României este înfăptuit chiar de români: „Dacă spunem zi de zi că suntem un popor de nimic, atunci vom ajunge să credem că într-adevăr suntem așa, iar copiilor noștri le va fi jenă să spună că sunt români și își vor ascunde pașapoartele prin aeroporturi. Nu tot ce este rău în lume s-a născut în România, defectele noastre le au și alții, doar că noi le vedem doar pe ale noastre. Însă noi nu suntem poporul cu cele mai multe păcate”. Fostul ministru a ținut să precizeze unele aspecte foarte interesante, puțin cunoscute de opinia publică, referitoare la degradarea învățământului românesc, după implementarea sistemului Bologna: „Nu ne obliga nimeni să facem sistem Bologna de trei ani! Este o farsă căreia sper să i se pună capăt rapid. Din cauza acestui sistem ca-litatea învățământului este într-o permanentă degradare peste tot în lume, nu doar în România! Scoatem studenți pe bandă rulantă pentru că e mai ieftin pentru stat”. 

„Președinții din lumea arabă erau mai buni decât liderii religioși ce ar putea să urmeze” 

     Adrian Cioroianu a deschis și subiectul conspirației mondiale: „Am convingerea că nimeni nu trage nici o sfoară la nivel internațional, din păcate. Cei care ar fi trebuit să tragă sforile sunt la fel de surprinși ca noi când se întâmplă anumite evenimente. SUA nu controlează lumea arabă, deși mi-aș dori să se întâmple asta pentru că președinții care au căzut în trecut erau mai buni decât liderii religioși ce ar putea să preia puterea”, a conchis fostul ministru de externe. 

Povestea șoricelului care a participat la întâlnirea miniștrilor de Externe ai UE

     Pentru a accentua faptul că presa românească în căutare de senzațional specualează orice întâmplare mai puțin fericită care are legătură cu oamenii politici, Adrian Cioroianu a povestit o întâmplare petrecută în urmă cu câțiva ani: „Eram la Bruxelles, într-o întâlnire foarte importantă cu miniștrii de externe ai UE. La un moment dat, camera a fost traversată dintr-un capăt într-altul de un șoarece. În afară de exclamația firească a unei doamne, nu a existat nici o altă reacție: nici în presă, nici în cameră, ci episodul acela a rămas doar în amintirea noastră. Vă dați seama ce s-ar fi întâmplat dacă întâmplarea s-ar fi petrecut în România?”, a conchis sugestiv Cioroianu.

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro

Rușii se pregătesc să-și serbeze ziua!



     Pe 12 iunie, rușii de pretutindeni vor sărbători Ziua Federației Ruse, eveniment care marchează adoptarea Declaraţiei Suveranității de Stat. Acest document a pus bazele moderne a statalităţii ruse, a stabilit direcţii cheie de dezvoltare a Rusiei contemporane, a marcat succesiunea generaţiilor, a tras linie sub contradicţiile de clasă şi cele civice. Denumirea actuală a zilei naţionale datează din anul 2002. Ziua de 12 iunie va fi sărbătorită și la malul mării, de Consulatul General al Federației Ruse la Constanța, prin diverse manifestări onorifice.
     Pe 8 mai, reprezentanții Consulatului General al Federației Ruse la Constanța au organizat și evenimentul care a marcat comemorarea ostașilor și ofițerilor ruși decedați pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial, în lupta împotriva naziștilor. La invitația diplomaților ruși au răspuns atât liderii administrației publice locale, cât și lideri din administrația publică din județele vecine, oameni politici și diplomați. Dintre aceștia îi amintim pe Nicolae Bacalbașa, președintele Consiliului Județean Galați, Eugen Bola, prefectul Constanței, Decebal Făgădău, viceprimarul munici-piului Constanța, Cristian Darie și vicepreședintele Consiliului Județean Constanța.

Andreea Pavel