2 apr. 2013

Relațiile româno-turce și vizita ministrului de externe Titus Corlățean în Turcia



     Din manualele de istorie din școala generală și liceu am învățat cu toții că turcii au fot cei care au cotropit țările române, au devastat acest teritoriu și au răpit fetele și copiii localnicilor. Probabil de aici și expresia „doar nu vin turcii” folosită pentru a liniști o persoană care se grăbește excesiv.
     Totuși, aceste racile ale istoriografiei comuniste, trebuie regândite într-un mod obiectiv. Așa cum teritoriul românesc, cu excepția Transilvaniei și a Dobrogei (care reprezintă niște cazuri particulare), nu a fost niciodată parte integrantă a Imperiului Otoman, nici sistemul „devșirme” (denumirea metodei prin care tineri nemusulmani erau duși la Istanbul unde erau educați și instruiți să-l servească pe sultan) nu a fost vreodată folosit în Țara Românească sau Moldova. În schimbul unor sume pe care domnitorii Moldovei și Țării Românești trebuiau să le plătească față de Înalta Poartă, acestea s-au bucurat de un statut special.
De altfel, după ce România și-a obținut independența în 1878, la numai câteva luni, în noiembrie 1878 cele două state restabilesc relațiile diplomatice. Ba chiar peste nu foarte mult timp, oficialii de la Istanbul vor încerca semnarea unei alianțe cu România.


     Relațiile bilaterale au continuat să fie bune și cu moștenitoarea Imperiului Otoman, Republica Turcia. Propunându-și o mai bună colaborare la nivel politic, economic și cultural între statele balcanice, România și Turcia au fost principalele susținătoare ale Pactului Înțelegerii Balcanice semnat la 9 februarie 1934.
Vizita ministrului afacerilor externe, Titus Corlățean (foto stânga), în Republica Turcia, la 14 martie 2013, este o confirmare a relațiilor excelente dintre cele două țări. Ministrul român a avut întrevederi cu președintele Turciei Abdullah Gül, ministrul de externe al Turciei Ahmet Davutoğlu (foto dreapta) și președintele Marii Adunări Naționale a Republicii Turcia, Cemil Çiçek. În cadrul întrevederilor, pe plan economic cele două părți și-au exprimat dorința de a ridica nivelul schimburilor comerciale de la 6 miliarde USD în 2012 la 10 miliarde USD în 2013. Pentru atingerea acestui obiectiv s-a decis înființarea unei Comisii Mixte de Coo-perare Economică și asigurarea bunei funcționări a liniei RO-RO Constanța – Istanbul. Pe plan politic, partea română și-a exprimat întreaga susținere în ceea ce privește aderarea Turciei la Uniunea Europeană și sprijinul financiar în privința găzduirii refugiaților sirieni.
     Pe lângă interesele economice și politice comune, între cele două state mai există o punte de legătură: comunitățile turcă și tătară din România, respectiv comunitatea română din Turcia. Mi-nistrul de externe al Turciei, în timpul conferinței de presă, a ținut să precizeze că omologul său este originar din Medgidia, oraș pe care l-a vizitat și în care se află o importantă comunitate tătară. Comunitățile turcă și tătară, cu o istorie îndelungată în Dobrogea, s-au integrat bine în statul român, devenind un factor potențator al relațiilor turco-române. După 1989, în România au început să investească din ce în ce mai mulți oameni de afaceri turci, în 2011 în România fiind înregistrate 12.388 de societăți comerciale cu capital turc. În ceea ce privește comunitatea română din Turcia, aceasta este mai numeroasă în Istanbul fiind formată din turci și tătari care au emigrat din România, studenți și personalități care activează în diverse domenii.

Metin Omer
metin.omer@info-sud-est.ro