2 apr. 2013

Impresii de la mort. Azi, pe catafalc, PDL-ul lui Blaga


     Eşti cetǎţeanul „A.” şi ai stat în casǎ la ultimele alegeri parlamentare. Între timp, s-au perindat prin viaţa ta tot felul de preţioşi care, dupǎ ce au ţinut sǎ-ţi descrie câtǎ şcoalǎ au pe ei, ţi-au vorbit cu uşor reproş despre responsabilitǎţi neasumate, despre votul util, despre valori. Ai şi tu valori, dar nu înţelegi de ce trebuie sǎ discuţi despre ele cu scrobiţii ǎştia. Ai un loc de muncǎ spre care te îndrepţi zilnic cu pasiune şi de la care te întorci adeseori frânt de obosealǎ. Ai o familie pe care o consideri frumoasǎ, prieteni de care te simţi legat şi o carte mereu deschisǎ pe noptierǎ, la capul patului. La urmǎtorul scrutin, îţi bate cineva energic în uşǎ. Deschizi şi te trezeşti cu Vasile Blaga care îţi spune rǎstit: „Am experienţǎ organizatoricǎ! Reprezint dreapta autenticǎ în România! Ia un sac de fǎinǎ!!! Ia o gǎleatǎ portocalie!!! Mergi de pune ştampila în dreptul meu!!!”. Rǎmâi blocat. Te întrebi cine-i omul ǎsta cu alurǎ de preşedinte de organizaţie de cartier şi, mai ales, de ce urlǎ la tine...
     Cetǎţeanul „A.” e una dintre mizele uitate ale confruntǎrilor electorale de la noi. Când adversarii politici şi ideologici, acolo unde se poate, tranzacţioneazǎ masiv voturi pe kilograme de cartofi sau pe fantasme naţionaliste, ceea ce se autodefineşte ca dreapta nu trebuie nici sǎ-i imite, nici sǎ ofteze superior, nici sǎ se ascundǎ dupǎ panouri purpurii prǎfuite. Trebuie pur şi simplu sǎ încerce ca, în paralel, sǎ îşi asume un dialog deschis cu cetǎţeanul „A.” şi cu alţii ca el. Trebuie sǎ meargǎ împreunǎ la cafenea, la muzeu, la un pahar de şampanie pe malul mǎrii. Trebuie sǎ îşi împartǎ cu rǎbdare poveştile şi aspiraţiile pentru ca, în final, sǎ se câştige, într-o formǎ sau alta, unul pe celǎlalt. Acolo unde totul se rezumǎ la un sac de tǎrâţe donat interesat, relaţia e toxicǎ şi efemerǎ. Acolo unde la origini stǎ un rǎspuns onest la o întrebare pertinentǎ, există şansa ca lucrurile sǎ dureze şi sǎ schimbe câte ceva în bine în jur. Nu e o viziune romanticǎ. E doar o metaforǎ ce trebuie înţeleasǎ şi interpretatǎ în cheie potrivitǎ.
     Din pǎcate, în ecuaţia asta, Blaga şi echipa lui nu sunt utili decât pe post de râşniţe, de exponate în galerie, de bǎieţi ce carǎ navetele cu vin spumant. PDL a ales drumul partidului-balama, lǎsând loc liber pe strada pe care cetǎţeanul „A.” revine zi de zi acasǎ. Traian Bǎsescu a înţeles asta şi i-a lǎsat un fluturaş în cutia poştalǎ.  

Adrian Herța
adrian.herta@info-sud-est.ro