21 apr. 2013

DECLARAȚII ÎN EXCLUSIVITATE ALE LUI VALERIU ZGONEA, PUIU HAȘOTTI ȘI VARUJAN PAMBUCCIAN DESPRE MODUL ÎN CARE VOR SĂ SCHIMBE LEGEA ELECTORALĂ!




Proiectul de reformă electorală: principii, formule, algoritmi



La începutul legislaturii 2012-2016, în condiţiile în care, la ultimele alegeri, a reuşit sǎ îşi asigure o majoritate parlamentarǎ confortabilǎ, Uniunea Social Liberalǎ şi-a asumat trei proiecte politice fundamentale: reorganizarea administrativ-teritorialǎ, reforma constituţionalǎ şi reforma electoralǎ. Potrivit lui Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, cele trei modificǎri fundamentale vor fi realizate în acelaşi timp. Ziarul „Info Sud-Est” vǎ prezintǎ, în exclusivitate, cele mai importante principii teoretice care vor inspira viitorul sistem de vot românesc, după informațiile furnizate de: Valeriu Zgonea, deputat PSD, preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedintele Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale; Varujan Pambuccian, deputat al Uniunii Armenilor din România, secretar al  aceleiaşi comisii parlamentare speciale; Puiu Haşotti, senator PNL, membru în aceeaşi co-misie parlamentarǎ specialǎ.


Pentru început, însǎ, o încercare de rǎspuns la o întrebare logicǎ: de ce este necesarǎ modificarea modelului electoral actual?

O soluţie inechitabilă

„O lege mai proastă decât cea din prezent este imposibil să avem. (...) Este consecința discuțiilor refe-ritoare la necesitatea unui vot uninominal și s-a dovedit că, cel puțin în România, votul uninominal este o iluzie.”, ne-a declarat senatorul PNL, Puiu Haşotti. Valeriu Zgonea şi Varujan Pambuccian îl completeazǎ. „Astăzi, avem un Parlament suprapopulat, cu mulţi deputaţi şi senatori care au ajuns aici deşi au strâns câteva mii de voturi şi pentru care se cheltuiesc numeroase resurse bugetare. Dar mai grav cred că este faptul că a denaturat opţiunea alegătorilor. Cetăţenii vor să ştie ce se întâmplă cu votul lor, de ce a ajuns în Parlament un candidat de pe locul doi sau trei, care nu îi reprezintă şi pentru care nu au votat.”. Astfel a motivat preşedintele Camerei Deputaţilor imperativul adoptǎrii unui nou sistem electoral. Reprezentantul minoritǎţii armene a identificat, la rându-i, una dintre cele mai importante consecinţe nefaste ale actualului model de vot: „slǎbirea şi deprofesio-nalizarea Parlamentului”. Dupǎ cum constatǎm, evaluǎrile fundamental critice sunt unanime. Despre responsabilitǎţi ce trebuie asumate mǎcar retroactiv nu a vorbit, însǎ, nimeni. Legea electoralǎ din 2008 a fost adoptatǎ de PNL, cu sprijinul tacit al PSD. Paradoxal, la alegerile parlamentare din 2012, principalii beneficiari ai acestei legi au fost PDL şi PP-DD, care şi-au adjudecat majoritatea mandatelor în faza a doua a redistribuirii.

Care este, în fond, marea problemǎ cu actualul sistem? De ce este, am zice, obligatorie schimbarea lui? Existǎ, în opinia noastrǎ, douǎ defecte majore, unul pus în luminǎ, în special, de scrutinul din 2008, celǎlalt de cel din 2012 (Valeriu Zgonea le-a amintit oarecum tangenţial):

1. Alegǎtorul nu ştie sigur ce se va întâmpla cu votul sǎu, încotro se va duce...

Sǎ ne întoarcem în timp, la finele lui noiembrie 2008. Sǎ luǎm exemplul unui alegǎtor din oraşul Nǎvodari, care a optat pentru candidatul PNL la Camera Deputaţilor. Votul sǎu a mers drept la ţintǎ: punct ochit, punct lovit! - cel desemnat de liberali în colegiul 1, Gheorghe Dragomir, a câştigat mandatul. Ce s-a întâmplat, în schimb, în acelaşi an, cu buletinul pe care cineva din Mangalia, din colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor, l-a ştampilat în dreptul PNL-istului Ionel Spǎtaru? Pǎi acest vot a pǎrǎsit municipiul în care a fost exprimat, a luat-o uşurel de-a lungul litoralului, a trecut de Eforie, de Agigea, de Constanţa, de Mamaia şi s-a oprit la Nǎvodari. Acolo s-a împǎrţit în douǎ: o jumǎtate a rǎmas la Gheorghe Dragomir, iar jumǎtatea cealaltǎ a plecat la Medgidia, în colegiul 2, la Mihai Lupu. Pe drum, cele douǎ jumǎtǎţi s-au întâlnit cu voturile PSD, care mergeau dinspre Sǎcele în Constanţa, pe strada Cişmelei, şi cu voturile PDL, care se îndreptau spre Ovidiu, din direcţia Mihail Kogǎlniceanu. Pare puţin lucru? Nu e!  

2. Colegiile electorale sunt inegal reprezentate.  

Sǎ luǎm, bunǎoarǎ, colegiile 1 şi 4 de la Camera Deputaţilor, din judeţul Constanţa. În ambele a fost desemnat câte un reprezentant USL, fiindcǎ USL a închis peste tot colegiile. Doar cǎ, în etapa a doua, la redistribuire, candidatul PP-DD din colegiul 1 a câştigat şi el un mandat. Astfel, începând din decembrie 2012, un cetǎţean din Nǎvodari este reprezentat în Parlamentul României de doi deputaţi, în timp ce un altul din Mangalia doar de unul. Pare puţin lucru? Din nou, nu e!
Aceste anomalii au fost, fǎrǎ îndoialǎ, cunoscute şi ignorate intenţionat în momentul adoptǎrii legii din 2008. A fost clamat atunci, aşa cum probabil se va face şi acum, interesul alegǎtorului. Au fost avute în vedere, însǎ, calcule strategice de partid. De aici pornim. Cǎtre ce ne-am putea îndrepta?

Parlament bicameral, cu 300-400 de membri

Potrivit informaţiilor furnizate de Valeriu Zgonea, Puiu Haşotti şi Varujan Pambuccian, proiectul legii electorale va ţine cont doar parţial de rezultatele referendumului validat din 22 noiembrie 2009 (în urma cǎruia românii au optat pentru parlament unicameral cu 300 de locuri). Se pare cǎ USL va propune o structurǎ bicameralǎ asimetricǎ, cu roluri (şi poate chiar şi cu modalitǎţi de desemnare a componenţei) diferite pentru cele douǎ corpuri ale Le-gislativului. Senatul va urma sǎ fie un fel de camerǎ a structurilor administrative locale, cu atribuţii în legislaţia de dezvoltare regionalǎ, în politica externǎ şi în cea de apǎrare, în timp ce, în Camera Deputaţilor, se vor dezbate cele mai multe dintre temele legislative, se va discuta şi vota bugetul şi se vor depune moţiunile simple. Dimensiunile urmeazǎ sǎ fie fixate la 300 de membri, pentru Camera Deputaţilor, şi la maxim 100 de membri, pentru Senat.

Reîntoarcerea la scrutinul pe liste? Modelul electoral german?

Cea mai importantǎ componentǎ a oricǎrui sistem electoral, atributul definitoriu este tipul de scrutin. În acest moment, reprezentanţii USL au în vedere douǎ variante: 1. reîntoarcerea la votul pe liste (care a fost utilizat, în România, pânǎ la alegerile parlamentare din 2004) sau 2. adoptarea unui algoritm inspirat de modelul electoral german (o formulǎ mixtǎ). Se pare cǎ, deocamdatǎ, balanţa înclinǎ spre prima soluţie.


VEZI DECLARAȚIILE INTEGRALE ALE PARLAMENTARILOR VALERIU ZGONEA, VARUJAN PAMBUCCIAN ȘI PUIU HAȘOTTI!

VALERIU ZGONEA:

ISE: Cum apreciaţi că este actualul sistem electoral românesc? Care credeţi că sunt principalele motive pentru care este necesară modificarea acestuia?
V.Z.: Sistemul electoral actual, pe baza căruia au fost organizate ultimele alegeri, şi-a arătat limitele. Astăzi, avem un Parlament suprapopulat, cu mulţi deputaţi şi senatori care au ajuns aici deşi au strâns câteva mii de voturi şi pentru care se cheltuiesc numeroase resurse bugetare. Dar mai grav cred că este faptul că a denaturat opţiunea alegătorilor. Cetăţenii vor să ştie ce se întâmplă cu votul lor, de ce a ajuns în Parlament un candidat de pe locul doi sau trei, care nu îi reprezintă şi pentru care nu au votat. În acest context, dezbaterea privind sistemul de vot este strâns legată de tema consolidării proceselor democratice. Modificările sistemului electoral şi modificările constituţionale trebuie să aibă drept scop asigurarea reprezentativităţii, a stabilităţii politice, a majorităţii parlamentare, dar să vizeze şi creşterea eficienţei parlamentare. Acesta este cel mai bun moment să decidem care va fi sistemul de vot la alegerile din 2016. Trebuie să facem această reformă electorală acum pentru ca românii să ştie şi să înţeleagă din timp cum îşi vor alege viitorii deputaţi şi senatori peste patru ani.

ISE: În opinia dumneavoastră, noul proiect de lege electorală ar trebui să ţină seama de referendumul validat din 22 noiembrie 2009?
V.Z.: Sigur, vom reduce numărul de parlamentari. Nu știu dacă vor fi chiar 300, pentru că este vorba despre o normă de reprezentare, un calcul matematic. Dar ne vom apropia de acest număr.
Nu comentez acum condiţiile în care a fost impus şi s-a desfăşurat referendumul din 2009, suprapus pe un scrutin care avea şi o altă miză, după o campanie furibundă împotriva Parlamentului României. Cert este faptul că nu s-a făcut vreodată o dezbatere publică în care cetăţenii care urmau să voteze să fie informaţi ce înseamnă un Parlament unicameral, ce înseamnă un Parlament bicameral. Eu cred că România are astăzi nevoie de două camere, care să aibă atribuții diferite. Suntem o democrație tânără, aflată la început de drum în integrarea europeană, cred că cetățenii pot fi mai bine și mai corect reprezentați într-un Parlament bicameral.
Modificarea legislației electorale va fi realizată în același timp cu revizuirea Constituției și reforma administrativ-teritorială. Tot acest efort are în vedere recâștigarea credibilității oamenilor în instituțiile fundamentale ale statului, dar și creșterea eficienței în activitatea publică. Am înființat o Comisie comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, care va funcţiona în strânsă concordanţă şi coordonare cu Comisia de revizuire a Constituţiei.
Dorim ca aceste Comisii - în care sunt reprezentate toate partidele politice din Parlament, împreună cu celelalte instituţii ale statului, cu societatea civilă şi beneficiind de expertiza instituţiilor europene să elaboreze o nouă Constituţie şi un nou cod electoral care să răspundă actualelor nevoi ale României şi ale românilor.

ISE: Există vreo poziţie conturată (a dumneavoastră, a comisiei, a PSD, a USL) privind principiile definitorii ale viitoarei metode de repartizare a mandatelor parlamentare? Optaţi pentru o formulă majoritară în colegiile uninominale, proporţională în circumscripţii plurinominale, mixtă?
V.Z.: Principiul de la care trebuie să plece orice dezbatere legată de modificarea sistemului electoral este ca noul sistem să asigure o majoritate clară şi eficientă actului parlamentar, să genereze stabilitate şi să fie în acelaşi timp o structură flexibilă. Am început să lucrăm la modificarea legilor, vom avea o dezbatere publică pe această temă și sper ca în cel mai scurt timp să putem veni în fața opiniei publice cu o nouă lege.
Ideea cu care USL va veni în cadrul procesului de modificare a Legii electorale este aceea de a avea o Cameră a Deputaţilor aleasă proporţional, o cameră decizională pe majoritatea absolută a temelor legislative, inclusiv buget, controlul asupra Guvernului şi moţiuni simple, respectiv un Senat prin care să încercăm să avem un sistem de reprezentare prin vot majoritar, adică fiecare judeţ şi implicit, după aceea, fiecare regiune, în funcţie de numărul de judeţe, să aibă doi senatori, în aşa fel încât Senatul să fie un tip de cameră a autorităţilor, a structurilor administrative locale, fie că e vorba de regiuni, fie de judeţe, care să gestioneze în plus faţă de legislaţia care ţine de dezvoltarea regională eventuale atribuţii întâlnite şi în alte sisteme legate de politică externă şi de politica de apărare.
Pentru că tot am vorbit despre numărul de parlamentari, USL propune 300 de deputaţi şi maximum 100 de senatori. Ideile USL vor fi discutate şi negociate. Reîntoarcerea la votul pe liste sau o formulă combinată de tip german sunt luate în calcul de toate partidele parlamentare. Vom discuta şi analiza cu societatea civilă şi specialiştii din domeniu toate variantele propuse pentru a găsi cele mai bune soluţii. Prima variantă presupune votarea unei liste, mandatele fiind distribuite proporţional partidelor în funcţie de scorul electoral. Sistemul a fost folosit în România până în 2008, la alegerile parlamentare, şi este menţinut în cazul alegerilor europarlamentare. Varianta a doua, pe sistem german, înseamnă un vot pe persoană, uninominal, şi un vot pe o listă. De asemenea, o cameră a Parlamentului, Senatul, este reprezentanta regiunilor. Astfel, în Germania, în prima cameră, Bundestag echivalenta Camerei Deputaţilor, alegerile se desfăşoară în baza unui vot uninominal cu compensare, în care cel care obţine peste 50% câştigă mandatul, restul locurilor fiind redistribuite în funcţie de listele de partid. În cea de-a doua Cameră, Senatul, membrii sunt desemnaţi de structurile de conducere ale regiunilor. Asemănător cu acest sistem este şi cel belgian.
De principiu, un scrutin proporţional asigură un nivel ridicat al echităţii electorale, adică reprezintă cel mai corect opţiunile exprimate de electori, exigenţă fundamentală din perspectiva cetăţeanului. Utilizarea listelor deschise, sub forma votului preferenţial, ar asigura, în plus, posibilitatea unui vot personalizat, realizând cel mai bun compromis între decizia partidului şi decizia alegătorilor.
Mi se pare esenţial să extragem dezbaterea din zona populismului şi să mergem pe formule clare care şi-au probat eficienţa în alte state democratice. Cred că 2013 reprezintă o oportunitate de a construi un sistem, nu plecând de la interesele conjuncturale, ci de la ideea de a rezolva câteva din marile nemulţumiri care există faţă de sistemul electoral şi de reprezentarea parlamentară.
Am invitat universităţile să participe la dezbaterea publică atât a revizuirii Constituţiei României, cât şi a legislaţiei electorale. Deja au loc întâlniri şi dezbateri academice serioase, în cadrul cărora profesorii vin cu propuneri fundamentate.
Vom analiza toate opţiunile în cadrul şedinţelor Comisiei. În urma consultărilor cu toate instituţiile, cu societatea civilă şi cu instituţiile europene, sunt convins că vom putea să avansăm cea mai bună propunere.

VARUJAN PAMBUCCIAN:

ISE: Cum apreciaţi că este actualul sistem electoral românesc? Care credeţi că sunt principalele motive pentru care este necesară modificarea acestuia?
V.P.: Cred că după două rânduri de alegeri generale organizate utilizând sistemul electoral actual, toată lumea a devenit conștientă de tarele sale. Sistemul bazat pe ceea ce a numit presa "vot uninominal", a dus la un Parlament cu performanțe discutabile. El a mutat accentul de pe responsabilitatea partidelor pe o lipsă de responsabilitate generalizată, a permis accesul în Parlament a unui număr mare de persoane cu o calificare profesională îndoielnică, a slăbit calitatea comisiilor parlamentare. A făcut să conteze mult mai mult carisma personală și aproape deloc competența profesională. A facilitat traseismul politic. Un alt dezavantaj al sistemului electoral actual este și distanța foarte mare între rezultatele votului popular și rezultatul dat de către acest sistem electoral. S-a discutat mult de fiecare dată despre acest lucru, așa că nu mai insist.
Consider însă că principala problemă a actualului sistem o constituie slăbirea și deprofesionalizarea Parlamentului. Și nu sunt sigur că nu s-a dorit lucrul ăsta. De obicei, campaniile de presă au o noimă.

ISE: În opinia dumneavoastră, noul proiect de lege electorală ar trebui să ţină seama de referendumul validat din 22 noiembrie 2009?
V.P.: Cred că ideea unui parlament redus la o cameră și slăbit printr-un sistem electoral ca cel în care suntem acum, deschide calea spre o dictatură personală. Dacă la asta adăugăm și criza de sistem economico-politic pe care o traversează planeta, un Parlament redus la un număr mic de oameni cu oarece carismă personală dar cu destule tare profesionale (adică un Parlament mai ușor de controlat) este o premisă perfectă pentru instaurarea unui sistem personal. Vom vedea asemenea lucruri întâmplându-se în anii viitori. Sper că nu se vor întâmpla și în România. Nu mă refer acum la taberele politice de azi. Ele sunt în jocul democratic, așa cum se practică la noi, dar democratic. De multe ori însă, oamenii politici pregătesc lucruri de care nu ajung să beneficieze. De cele mai multe ori.

ISE: Există vreo poziţie conturată (a dumneavoastră, a comisiei, a PSD, a USL) privind principiile definitorii ale viitoarei metode de repartizare a mandatelor parlamentare? Optaţi pentru o formulă majoritară în colegiile uninominale, proporţională în circumscripţii plurinominale, mixtă?
V.P.: Da. Am spus-o de fiecare dată. Noi preferăm un Parlament puternic, bicameral, cu camerele având atribuții diferite și cu parlamentari având profesii certe. Pentru asta este necesar să ne întoarcem la votul pe liste sau la un sistem asemănător cu cel din Germania. Nu este întâmplător că Germania și Italia au devenit republici parlamentare imediat după cel de-al II-lea Război Mondial. Odată trecute printr-o experiență totalitară, s-au îndreptat spre un sistem care să le pună la adăpost de repetarea istoriei. Lumea în care trăim începe să semene destul de mult cu Europa anilor 30. Eu cred că este bine ca, preventiv, să adoptăm măsuri care să ne asigure o trecere cât de cât normală prin anii care vor urma. De aceea, este nevoie de un parlament puternic și populat de oameni cu meserii certe. Adică este nevoie de pluralism de păreri și de păreri competente. Lucrul ăsta poate fi mai bine asigurat atunci când un partid pune pe locuri eligibile oameni care poate au mai puțină carismă dar mai multă știință de carte. Pe care apoi îi poate distribui cu cap în comisiile parlamentare sau în Guvern, dacă are suficiente voturi pentru a forma guvernul. Mai mult, o formulă proporțională respectă mai bine votul popular. Pe scurt, optăm pentru o soluție proporțională sau, în cel mai rău caz, mixtă.

PUIU HAȘOTTI:

„O lege mai proastă decât cea din prezent este imposibil să avem. Actuala lege este consecința discuțiilor referitoare la necesitatea unui vot uninominal și s-a dovedit că, cel puțin în România, votul uninominal este o iluzie. 
Cel mai corect scrutin este cel proporțional, cel valabil în România până în 2004 și care este valabil în aproximativ 20 de țări. O variantă de compromis ar fi sistemul german.
Ambele camere ale Parlamentului trebuie alese în același mod, ambele trebuie să fie legiuitoare, dar ne putem gândi și la atribuțiuni diferite.
Cât despre referendumul din 2009, nu trebuie să ținem cont de el, decât parțial, în sensul că numărul de parlamentari trebuie redus la 360-380, după simulările pe care le-am făcut eu. În nici un caz nu trebuie să aibă o singură cameră. Parlamentele unicamerale sunt destinate țărilor mici. În plus, tradiția istorică din România implică Parlamentul bicameral“.


SISTEMUL PROPORȚIONAL

Cea mai probabilǎ soluţie pentru viitorul sistem electoral românesc este, în prezent, revenirea la scrutinul pe liste, combinat cu o formulǎ de repartizare a mandatelor de tip D’Hondt. A fost utilizat în România, în anii 1990-2004,  dar şi în perioada interbelicǎ, în combinaţie cu diferite alte modele. Este inspirat de sistemul electoral belgian, adoptat la finele secolului al XIX-lea. Presupune organizarea alegerilor în circumscripţii suprapuse judeţelor. Alegǎtorul va vota liste de partid (deschise sau blocate), iar mandatele vor fi distribuite proporţional cu procentajele voturilor obţinute de fiecare formaţiune politicǎ în parte. Probabil, va fi fixat un prag electoral.


MODELUL GERMAN

Sistemul electoral aplicat astǎzi în Germania pentru determinarea componenţei Bundestag-ului (Camerei Inferioare) ar putea, potrivit reprezentanţilor comisiei parlamentare speciale, sǎ constituie  una dintre sursele de inspiraţie pentru reforma româneascǎ. Potrivit regulilor sale, jumǎtate dintre cei 598 de deputaţi sunt desemnaţi printr-un scrutin majoritar, în circumscripţii uninominale, şi cealaltǎ jumǎtate printr-o formulǎ proporţionalǎ, pe listǎ de partid.

Adrian Herța
Andreea Pavel
redactia@info-sud-est.ro