3 apr. 2013

CUM S-A ÎMPĂRȚIT BUGETUL ÎN MEDIUL RURAL DOBROGEAN?


Paradox! Ca niciodată, primarii din județele Constanța și Tulcea se resemnează cu bugetele ciopârțite de criză și sunt optimiști în ce privește finanțarea investițiilor

     Pentru primari, cel mai așteptat moment al începutului de an este primirea listelor cu bugetul local. În ultimii trei ani, scenariul a fost cam așa: Primarii (mai ales cei din mediul rural) au așteptat bugetul cu sufletul la gură, din ianuarie până prin primăvară, apoi s-au dezumflat și au început să taie din cheltuielile deja micșorate cu un an înainte. Pentru cei mai mulți dintre primarii din județele Constanța și Tulcea, banii primiți la început de an au fost mai puțini față de anul precedent. În anul precedent sumele au fost și mai mici decât în urmă cu doi ani. Și tot așa continuă ciclul micșorării bugetelor localităților, în special a celor din mediul rural. Dacă cei din mediul urban se mai descurcă datorită impozitelor colectate de la investitori, ultima speranță a celor din mediul rural rămâne investitorul în energie eoliană. În cele mai multe cazuri însă, acesta refuză să își plătească taxele și impozitele, invocând faptul că în Codul Fiscal românesc, interpretabil și neadaptat la noile realități, nu scrie nimic despre investițiile în energie eoliană. Două astfel de cazuri sunt localitățile Fântânele și Nicolae Bălcescu, unde administrațiile locale nu încasează impozitele de pe urma investitorilor în eoliene. Vă redăm în rândurile ce urmează, câteva exemple și opinii, din rândul edililor dobrogeni, despre cum au împărțit consiliile județene bugetul anului 2013. 

Neculae Mușat, primarul comunei Cerna: 
     „Anul acesta am primit trei miliarde de lei vechi, de două ori mai mult decât în anul 2012. Nu știu cine poate fi mulțumit de buget, dar dacă ești rațional și ai în vedere contextul economic în care ne aflăm îți dai seama că nu poți fi decât mulțumit. Primăria Cerna a trebuit să își drămuiască fiecare leu anul trecut, când am primit doar 1,5 miliarde de lei vechi. Având la dispoziție această sumă mică, noi, totuși, am reușit să nu facem nici o datorie și ne-am descurcat. Dar sunt primării care încalcă legea flagrant și, deși nu au nici un leu prevăzut la investiții, se angajează totuși în lucrări”, a declarat primarul comunei Cerna, Neculae Mușat.

Dumitru Dragu, primarul comunei Târgușor:
     „N-ai pe ce să comentezi, când bugetul este zero! Vom supraviețui, asta e, încercăm să ne descurcăm și noi cum putem. Suntem optimiști, totuși, sperăm ca la următoarea rectificare să fim pe lista celor care vor primi mai mulți bani. În rest, nu vreau să comentez altceva”.  

Vasile Delicoti, primarul comunei Poarta Albă: 
„Sumele au fost calculate după o formulă, conform legii bugetului. Eu trebuia să primesc mai mult, într-adevăr, dar, datorită fondurilor atrase prin investiții, am depășit venitul mediu pe cap de locuitor. Acum am primit puțin, dar voi intra în etapa a doua, sper, alături de primarii care sunt în aceeași situație ca mine și vor primi bani la sfârșitul anului. Partea proastă este că voi avea activitatea paralizată în prima jumătate de an, pentru că legea nu îmi permite să mă angajez în lucrări”.

Vasile Neicu, primarul comunei Pantelimon:
„Am investiții mai multe, care necesită sume mari de bani, spre exemplu, sistemul de apă. Nu vreau să mă plâng, asta e. Că și dacă mă plâng, nu mă aude nimeni. Cu cât faci lucruri mai multe, cu atât ai cheltuieli mai mari. Dar asta e, am experiență și sunt sigur că o să ne descurcăm și anul acesta. Suntem optimiști”

Ion Adam, primarul comunei Comana: 
     Am primit mai puțin decât anul trecut cu vreun miliard. Primim din ce în ce mai puțin până ajungem la zero. Mă descurc, mă întind cât mă ține plapuma. Eu m-am apucat deja de o școală, am obținut bani de la Ministerul Educației și co-finanțarea mea e de 3 miliarde. Fac și stadion de fotbal. 

Gheorghe Moldovan, primarul comunei Albești: 
     „Asta e, buget de austeritate. Avem lucrări începute, avem altele pe care vrem să le inițiem în viitorul apropiat. Vom vedea... Oricum, ne conformăm situației generale din țară. Atât avem, atât cheltuim.“

Viorel Bălan, primarul comunei N. Bălcescu: 
„Muțumiți n-avem cum să fim, dar asta e. Consiliul Județean a fost obligat să ne dea banii ăia, că se calculează conform unei formule. Dar când e vorba să primim bani la rectificare, nici vorbă! Nu ne-a dat niciodată nimic. Acum suntem nevoiți să ne descurcăm cu banii ăștia. Noi, totuși, nu ne pierdem optimismul și ne vedem de proiecte în continuare”. 

VOI CUM VĂ DESCURCAȚI?!

Primăria Fântânele: 88 milioane lei vechi!
Primăria Târgușor: 90 de milioane lei vechi!

Ce primari au răsuflat ușurați când 
și-au văzut bugetele?

Norocoșii județului Constanța sunt următorii:
-Florin Mitroi, primarul comunei Valu lui Traian - 31 miliarde lei;
-Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna - 27 mld lei;
-Ancuța Belu, primarul comunei Mihail Kogălniceanu - 25 mld lei;
-Dumitru Chiru, primarul comunei Lumina - 25 mld lei;
-Nicolae Urdea, primarul comunei Limanu - 24 mld lei;
-Cristian Telehoi, primarul comunei Cobadin - 18 mld lei;
-Florin Micu, primarul comunei Tuzla - 18 mld lei;
-Stelian Gheorghe, primarul comunei Topraisar - 16 mld lei; 
-Niculae Dragomir, primarul comunei Ostrov - 15 mld lei;
-Marian Gălbinașu, primarul comunei Corbu - 15 mld lei;
-Nicolae Anghel, primarul comunei Castelu - 14 mld lei;
-Dumitru Dedu, primarul comunei Mircea Vodă - 14 mld lei;
-Mugur Mitrana, primarul comunei 23 August - 13 mld lei;
-Viorel Bălan, primarul comunei Nicolae Bălcescu - 13 mld lei.

Sumele sunt exprimate în lei vechi

Andreea Pavel
andreea.pavel@info-sud-est.ro