20 mar. 2013

Inconștiență și ipocrizie! Statul român nu mai supraveghează iazurile de steril de la Baia, unde se procesa cuprul extras din mina Altân Tepe


     Omul care monitoriza iazurile a fost demis pentru că Ministerul Economiei nu are 1000 de lei pe lună să-i plătească salariul, în timp ce directorii firmei de stat care se ocupă cu închiderea minelor și monitorizarea zonelor au salarii de șapte ori mai mari! Directorul SC CONVERSMIN SA recunoaște că ”sunt multe iazuri în toată țara, mult mai periculoase, lăsate nesupravegheate din cauza lipsei fondurilor!”

     Pe 4 martie a.c., Marcel Bucur (foto), fost reprezentant al societății Minvest Deva, a fost înștiințat de  Ministerul Economiei, prin SC CONVERSMIN SA, că ”nu mai există fondurile necesare” pentru salariul pe care îl primea în schimbul supravegherii iazurilor de steril de la Baia (județul Tulcea), create în timpul exploatării minei de cupru de la Altân Tepe (comuna Stejaru, județ Tulcea). Conform Proiectului Tehnic de Închidere a Minelor şi Refacere a Mediului, monitorizarea iazurilor de la Baia ar fi trebuit să fie asigurată de o echipă de 8 oameni, timp de 50 de ani, până în 2056.  Pe lângă faptul că Marcel Bucur (care a participat și la procesul de închidere a minei și ecologizare a zonei) era singurul care monitoriza iazurile, iar supravegherea nu era asigurată de 8 oameni, așa cum prevede legea, iată că acum Statul nu mai găsește 1000 de lei lunar nici măcar pentru a plăti salariul unui singur om!
   

     Ing. șef Victor Pătrășcoiu, reprezentantul Minvest Deva: ”În cazul unor calamități naturale, sau în cazul unor ploi abundente, ar fi într-adevăr o problemă cu iazurile respective. Într-adevăr, legea spune că monitorizarea ar trebui asigurată în continuare, de opt oameni. Dar nu prea plouă în zonă...”

     Am stat de vorbă cu ing. șef Victor Pătrășcoiu, reprezentantul Minvest Deva, care ne-a confirmat faptul că monitorizarea ar trebui asigurată în continuare, dar că nu există resursele financiare necesare. De asemenea, Victor Pătrășcoiu ne-a uimit cu următoarea replică: ”În cazul unor calamități naturale, sau în cazul unor ploi abundente, ar fi într-adevăr o problemă cu iazurile respective. Monitorizarea ar trebui asigurată în continuare. Dar nu prea plouă în zonă...”. Acesta a mai adăugat: ”Problema cu care ne confruntăm este nealocarea sumelor necesare pentru monitorizare. Probleme prea mari nu sunt  la Altân Tepe, pentru că este o suprafață bine ecologizată și, în plus, sunt iazuri de câmpie și, din punct de vedere al stabilității, nu sunt probleme. Într-adevăr, legea spune că trebuie să se ocupe de monitorizare opt oameni, timp de 50 de ani, însă dacă nu sunt fenomene specifice, durata poate scădea. În cazul unor ploi abundente, ar exista, într-adevăr probleme”.

     Nicolae Ianuș, primarul comunei Baia: ”E foarte periculos! Am dat ordin polițiștilor locali să meargă în fiecare zi, să verifice zona. Chiar și eu mă abat de la drum, când văd oameni cu animale la iazuri, și le explic de ce nu au voie acolo”

     Nicolae Ianuș, primarul comunei tulcene Baia, pe raza căreia se află iazurile de steril, ne-a declarat că știa de măsura luată de Ministerul Economiei, de a nu mai plăti salariul omului care monitoriza iazurile: ”Nu sunt sănătoși la cap! Ei n-au bani de irigații, n-au bani de monitorizare, n-au bani de nimic altceva, decât de salariile lor. Și la urmă, tot noi, primarii, plătim ponoasele. Ce vor? Să plătim tot noi? Să ne facă tot pe noi responsabili dacă, Doamne ferește, se întâmplă ceva?! Tot noi să plătim, după ce că suntem săraci lipiți pământului? Știam că omul respectiv nu mai primește salariu ca să meargă acolo, așa că am dat ordin polițiștilor locali să meargă cel puțin o dată pe zi să le explice oamenilor care vin cu animalele acolo că nu au voie. Până și eu când sunt pe șosea, mă abat de la drum dacă văd animale acolo și le gonesc, și le explic oamenilor de ce nu au voie acolo. E foarte periculos pentru viața localnicilor din Baia și am încercat să iau toate măsurile care mi-au stat în putință, dar nu pot să fac mai mult. Și, oricum, nu e responsabilitatea primăriei să facă asta. Dar nu putem să stăm cu mâinile în sân când vedem cât de inconștienți sunt unii. Dacă în Proiectul Tehnic scrie ceva, atunci trebuie să se respecte ce scrie acolo!”, ne-a declarat primarul Nicolae Ianuș, supărat de iresponsabilitatea reprezentanților Statului.

     Marcel Bucur, fostul angajat care supraveghea iazurile de steril: ”Chiar dacă nu îmi mai primesc salariul, mă duc zilnic, pe banii mei, să supraveghez zona, pentru că dacă s-ar întâmpla ceva aș avea mustrări de conștiință toată viața. Cred că pe asta se bazează ei…”

     Am stat de vorbă cu Marcel Bucur, omul care până pe 4 martie 2013 s-a ocupat cu monitorizarea iazurilor de la Baia. Când ne-am întâlnit cu el, în Altân Tepe, Marcel Bucur tocmai ce se întorsese de la Baia. L-am întrebat de ce mai monitorizează iazurile, dacă nu mai este plătit pentru această activitate. Răspunsul a fost simplu: ”Monitorizez zona din responsabilitate. Unele lucruri nu trebuie făcute doar pentru bani. Asta e… Aș avea mustrări de conștiință toată viața, dacă s-ar întâmpla ceva. Cred că pe asta se bazează și ei”, ne-a declarat Marcel Bucur. Acesta a mai adăugat: ”Statul a preferat să plătească mai mult pe recompensele plătite minerilor și pe procesul de închidere și ecologizare a zonei decât să plătească investițiile necesare pentru modernizarea sistemului de exploatare. Dacă ar fi investit o sumă mult mai mică în modernizarea tehnologiei, noi și acum puteam să exploatăm cantități însemnate de cupru de la Altân Tepe, am fi avut în continuare mii de locuri de muncă și am fi rămas un important exportator de cupru. Dar au preferat să închidă, spunând că nu este profitabil. Mie, pe 4 martie, mi-au spus că nu mai au bani să mă plătească ca să monitorizez în continuare iazurile de steril de la Baia. Conform legii și a proiectului post-închidere mină, o echipă de 8 oameni ar fi trebuit să asigure monitorizarea iazurilor de la Baia timp de 50 de ani, începând cu anul  2006. Nu am fost niciodată 8. Eram doar eu, care am și participat la ecologizare. Acum, Conversmin, societatea care se ocupă cu închiderea, m-a înștiințat că Ministerul Economiei nu are să-mi dea 1000 de lei pe lună ca să asigur supravegherea zonei. Pericolul este foarte mare. La iazurile de steril sunt oameni care își duc animalele la păscut și care pot fi infestate, iar dacă vine vreo ploaie mai mare, riscurile cresc proporțional. Chiar dacă nu mai îmi dau bani, eu totuși mă duc zilnic acolo, pentru că sunt un om responsabil, am pus suflet în acest proiect și sunt conștient de riscurile care ar putea să apară în lipsa unei monitorizări permanente”, a conchis fostul angajat al Conversmin.

     Directorul ConversMin, societatea care se ocupă cu închiderea minelor din România: ”Este o problemă națională. Sunt mult mai multe zone cu riscuri și mai mari, care sunt nesupravegheate din cauza lipsei banilor”

     Am stat de vorbă și cu Ion Stamin Purcaru, directorul general al ConversMin, Societatea Comercială de Conservare şi Închidere a Minelor. Acesta ne-a declarat: ”Această problemă este una general valabilă, la nivel național. Fondurile pe care le-am primit reprezintă doar 20% față de cele de anul trecut. Sunt mult mai multe zone cu riscuri asociate mult mai mari față de cele de la Altân Tepe. Statul este cel care finanțează lucrările. Atâția bani primim, atâția bani avem. Încercăm, prin personal propriu, să monitorizăm secvențial cele 556 de obiective de care ne ocupăm în acest moment. Facem tot ce putem, dar, din păcate, sunt mult mai multe zone, cu riscuri mult mai mari, lăsate nesupravegheate, din cauza lipsei banilor”.

Cum se ”spală pe mâini” Ministerul Mediului în situația de la mina Altân Tepe? 

     Reprezentanții Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice ne-au răspuns întrebărilor trimise într-o solicitare oficială, redactată în temeiul Legii 544/2001, privind liberul acces la informații de interes public. Deși au dat dovadă de o măestrie desăvârșită în evitarea unor răspunsuri concrete și punctuale, nu putem să nu le mulțumim pentru promptitudinea cu care au dat curs unei astfel de solicitări, spre deosebire de colegii lor de la Ministerul Economiei, de la care încă așteptăm un punct de vedere oficial. Vă invităm să citiți în rândurile ce urmează, punctul de vedere al reprezentanților MMSC.  

„Activităţile de monitorizare post-închidere revin exclusiv SC Conversmin SA (Ministerul Economiei, n.red.)”

Cum comentați faptul că nu se respectă perioada de monitorizare a iazurilor, de 50 de ani, stabilită prin Proiectul Tehnic de Închidere a Minelor și Refacere, și care sunt repercusiunile negative asupra mediului? 

     „Cele două iazuri (Iazurile I şi II) aparţinând fostei exploatări cuprifere Altân Tepe situate în comuna Baia, jud. Tulcea, se află în administrarea SC CONVERSMIN SA, societate aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, cu atribuţii privind închiderea şi ecologizarea lucrărilor miniere, inclusiv asigurarea monitorizării post-închidere a acestora, aşa cum se precizează la art. 1 din Hotărârea Guvernului nr.313/2002 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale de Conservare şi Închidere a Minelor "Conversmin" - SA, cu modificările și completările ulterioare. Cele două iazuri au fost închise şi ecologizate în luna iunie 2010, conform raportului privind situaţia iazurilor de decantare din industria minieră elaborate de SC Conversmin SA la 31.10.2011. În aceste condiţii, activităţile de monitorizare post-închidere a iazurilor de steril aparţinând fostei exploatări cuprifere Altân Tepe revine exclusiv SC Conversmin SA. De asemenea, ţinând cont de faptul că au fost efectuate şi recepţionate lucrările de închidere şi ecologizare ale celor două iazuri, posibilul impact al acestora asupra mediului este diminuat semnificativ”.

Cum apreciați, din funcția de ministru al Mediului, necesitatea monitorizării zonei, în contextul în care însuși reprezentantul Minvest Deva a recunoscut faptul că monitorizarea ar trebui asigurată în continuare?

„Elaborarea proiectul tehnic de reconstrucţie ecologică ţine cont de toate aspectele de mediu, ceea ce face puţin probabilă producerea de accidente/incidente legate de stabilitatea celor două iazuri în condiţiile hidroclimaterice specifice zonei” 

„În ceea ce priveşte punctul 2 al solicitării dumneavoastră, trebuie precizat că elaborarea proiectul tehnic de reconstrucţie ecologică ţine cont de toate aspectele de mediu (relief, condiţii climaterice, hidrografie, geologie, mineralogie) pentru a putea fi aprobat de către autorităţile competente pentru protecţia mediului, ceea ce face puţin probabilă producerea de accidente/incidente legate de stabilitatea celor două iazuri în condiţiile hidroclimaterice specifice zonei”.

Reprezentanții Conversmin ne-au declarat că, din cauza lipsei fondurilor, ”în România sunt zone similare nesupravegheate, cu riscuri asociate mult mai mari”. Știați de existența acestora? Ce măsuri veți lua pentru diminuarea impactului asupra mediului?

„Bugetul alocat SC Conversmin SA și gestionarea acestuia nu intră în atribuțiile noastre. Neîndeplinirea obligaţiilor de mediu care revin societăţii mai sus menţionate, conduce însă la sancţiuni care vor fi aplicate, în cazul constatării unor nereguli”

„Referitor la bugetul alocat SC Conversmin SA, precum şi modalităţile de gestionare ale acestuia, vă comunicăm că aceste aspect nu intră în atribuţiile Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC). Neîndeplinirea obligaţiilor de mediu care revin societăţii mai sus menţionate, conduce însă la sancţiuni care vor fi aplicate, în cazul constatării unor nereguli, de către Garda Naţională de Mediu (GNM), instituţie aflată în subordinea MMSC. GNM are atribuţii de control şi aplicare a penalităţilor pentru nerespectarea obligaţiilor de mediu stabilite pentru fiecare obiectiv minier în parte prin actele de reglementare emise de către autorităţile competente pentru protecţia mediului (agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului).“


     Culmea ipocriziei: În timp ce Statul nu dă doi bani pe protecția mediului de la Baia, activitatea investitorilor în segmentul minier e împiedicată tot de Stat, invocând… impactul asupra mediului
     În ultimii ani, atenția opiniei publice s-a oprit asupra scandalului dintre reprezentanții ONG-urilor pentru protecția mediului, investitorii din segmentul minier și Guvernul României care ezită să își asume acordarea avizului de mediu în vederea exploatării diferitelor resurse naturale către diverse companii străine. Pretextul tuturor miniștrilor de mediu de după anii `90? Exploatarea minelor și închiderea acestora, ecologizarea și supravegherea zonelor respective nu ar fi făcute corespunzător și impactul asupra mediului ar putea fi unul catastrofal. Hoțul strigă hoții și iată cum, reprezentanții Statului dau dovadă de exact aceeași atitudine pe care o invocă, fără nici un motiv plauzibil, că ar putea să o aibă investitorii dacă ar începe exploatările. Greu de găsit ipocrizie mai mare…

     Directorii CONVERSMIN, societatea care nu are bani pentru închiderea minelor și supravegherea iazurilor de steril, au salarii uriașe! Cei mai șmecheri nici măcar nu își trec venitul în declarațiile de avere…

     Societatea Comercială de Conservare şi Închidere a Minelor  Conversmin S.A. Bucureşti funcționează sub autoritatea Ministerului Economiei și se ocupă cu proiectarea, conservarea, închiderea, ecologizare și monitorizarea minelor din România. Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest S.A. Deva, funcționează, de asemenea, sub autoritatea Ministerului Economiei. Minvest S.A. Deva este o companie cu capital integral de stat cu o îndelugată experienţă în extracţia şi prelucrarea minereurilor, în subordinea căreia se află Conversmin.
     Conform declarației de avere publicate pe site-ul oficial al companiei, Ion Stamin Purcaru, directorul general al ConversMin, societatea care se ocupă cu închiderea minelor și supravegherea iazurilor, are un salariu de 76.904 RON anual. Asta înseamnă că are un venit de peste 7 ori mai mare decât primea Marcel Bucur, omul care trebuia să supravegheze iazurile de steril. Altfel spus, Statul îl plătește pe Ion Stamin Purcaru cu aproape 7700 RON lunar, ca să fie directorul unei societăți care devine inutilă și fără obiect de activitate, în contextul în care Statul ”nu mai are bani” ca să închidă mine și să supravegheze zonele supuse la risc în urma exploatării. În aceeași situație este și Claudia Simona Surulescu, director de resurse umane în cadrul aceleiași societăți, care merge acasă lunar cu un salariu de peste 7000 lei (74.636 venit anual, conform declarației de avere). Radu Marcel, director tehnic, achiziții, contracte, proiecte, are un venit de 75.907 RON anual, iar colegul său, Mircea Daogaru, director de producție, are un salariu anual de 46.267 RON. Crai Pompiliu, director general adjunct la ConversMin nici măcar nu și-a trecut venitul de la societatea menționată, în declarația de avere, deși în declarația de interese a menționat funcția deținută la ConversMin, iar apoi, cu pixul, a tăiat cele scrise (?!). Nu și-a trecut venitul de la ConversMin nici directorul economic Petre Daneș, deși în declarația de interese și-a menționat funcția de la societatea menționată! Președintele Consiliului de Administrație, Ștefan Cosmeanu, se află în aceeași situație ca și cei doi colegi ai săi din rândurile de mai sus: precizează funcția deținută, dar nu menționează și venitul obținut în urma exercitării acesteia. Sau poate fac muncă voluntară, la fel ca Marcel Bucur, cel care supraveghează ”din pasiune” iazurile de decantare de la Baia?


Ce este iazul de steril și de ce trebuie supravegheat?

-Sterilul conţine minerale nerecuperate sau asociate dintre care cele mai semnificative sunt sulfurile de metal, care, în contact cu apa şi aerul, produc acizi şi săruri solubile de metale grele (fier, cupru, nichel, zinc, plumb, mangan, etc.).
-Indiferent de minereul preparat în uzină, iazurile de decantare reprezintă în marea lor majoritate, un puternic agent poluant al mediului înconjurător.
-Efectele se re-simt pe termen lung. De altfel se ştie bine faptul că zonele miniere se confruntă în prezent cu medii contaminate cu metale grele, cu concentraţii peste cele admisibile.
-De aceste lucruri trebuie ţinut cont şi în activităţile de închidere şi ecologizare a iazurilor de decantare pentru a anihila prin procedurile de închidere, toate aceste aspecte nocive.



Cristian Andrei Leonte
Andreea Pavel