17 nov. 2012

Arestarea unui primar iubit: Matei, susţinut cu poezii, rugăciuni şi melodii pe Facebook


Primarului i-au fost dedicate cântece ale lui Michael Jackson, Cabron şi Genius

     Vestea arestării primarului oraşului Năvodari, Nicolae Matei, a lăsat opinia publică fără cuvinte şi a stârnit un val de controverse, mai ales în rândul năvodărenilor. Bursa zvonurilor funcţionează la cote maxime: Ba că lui Matei i-au fost plătite nişte poliţe de către un investitor evreu care n-a fost lăsat să construiască nu-ştiu-ce „zgârie nori”, ba că arestul i se trage de la faptul că s-a opus construirii depozitului de deşeuri, ba că a devenit prea vocal în PSD. Pe de altă parte există oameni (foarte puţini ce-i drept) încântaţi de faptul că primarul va sta în arest cel puţin 29 de zile, exclamând „I s-a înfundat şi lui!”. Oricum ar fi, rămânând echidistanţi de ambele tabere, nu putem să nu remarcăm faptul că Nicolae Matei a schimbat faţa unui oraş care risca să mai trăiască doar din amintirile vremurilor apuse. Acelaşi oraş care se bucură în prezent de vizibilitate şi notorietate tot datorită investiţiilor şi implicării primarului Matei, realizate în ultimii ani. Nu e puţin lucru nici faptul că localnicii din Năvodari au propria televiziune (Litoral TV) care emite în întreg judeţul Constanţa, televiziune cu moderatori bine pregătiţi şi dezbateri decente. Culmea este că, deşi televiziunea este finanţată în principal de Primăria Năvodari, aceasta nu face politica PSD (partidul din care face parte primarul), ci echidistanţa faţă de partidele politice supravieţuieşte inexplicabil, în comparaţie cu alte televiziuni finanţate de primării. O dovadă a faptului că primul mandat de primar al lui Matei a fost unul asumat şi dus la îndeplinire cu responsabilitate este procentul foarte mare cu care a fost reales de năvodăreni în iunie 2012 (peste 70%). Aşa se face că, rămaşi fără primarul mult iubit, aceştia au organizat un miting de susţinere în cadrul căruia vor cere eliberarea edilului.  Mobilizarea a avut loc, în principal, pe canalul de socializare Facebook. Pagina oficială a edilului a fost bombardată cu mesaje de susţinere, majoritatea de la năvodăreni, şi cereri de eliberare a primarului. Dorinţa unora de a-şi revedea edilul în libertate este atât de mare încât o domnişoară a postat o poezie de susţinere, intitulată „Încurajare” (vezi versurile mai jos). Alţii i-au dedicat primarului melodii precum „They don’t care about us” (Michael Jackson), „Arată-le la toţi” (Cabron şi Pacha Man), sau „Oraşul trist” (Genius).

Poezia „Încurajare”, postată de o admiratoare a primarului

„Ai castigat pe drept examenul vietii,
Te-ai bucurat sa lupti, sa faci si mult si bine,
Nu ti-ai precupetit elanul tineretii
Si multi din preajma ta s-au bucurat de tine!

Dar astazi te vad trista, caci ai uitat, se pare
Zicala batraneasca si plina de-adevar
Ca nu pomii nevolnici se scutura mai tare
Ci nucul cel mai rodnic si incarcatul mar...

Sunt unii care sapa si rod pe dedesubt,
Dar nu-i uita pe ceilalti ce tot te vor iubi
Oricat si-orice vei face, fie putin, sau mult,
De ti se-nchide-o usa, o alta s-o ivi...

Sa nu-ti faci din tristete o scara de matasa,
Acest pamant se-nvarte si totu-i trecator...
Cei dragi acum te-asteapta sa fii mai mult acasa,
Tu lasa-te iubita si fii mai mult a lor...”

Andreea PAVEL
sursa foto: www.facebook.com

Ce legătură există între arestarea primarului din Năvodari şi declaraţiile şoc ale acestuia de pe Facebook?


     Bursa zvonurilor vehiculează tot mai des ideea că „lui Matei i se trage din cauza faptului
că a fost prea vocal în PSD şi s-a luat de X și Y”. Dacă citim o postare a primarului de pe
Facebook, o să înţelegem că Matei devenise într-adevăr vocal în iunie 2012, imediat după
alegerile locale: „Instituţii ale statului în Constanţa la comanda celei mai mari grupări mafiote!
Se intenţiona împiedicarea mea să depun jurământul în baza unor dosare fabricate de Poliţia
Economică la comanda masonilor! Ca la jocul de şah, mutările se fac continuu! Cer public
protecţie din partea Statului pentru mine şi familia mea! Nu voi autoriza bomba ecologică de
la Năvodari! Nu sunt şantajabil! Oraşul Năvodari nu este de vânzare! Se poate doar vizita.
Cer public conducerii PNL Constanţa să se delimiteze de delaţiunile şi acţiunile penale ale lui
Comănescu, Pancencu şi Tucan! Cer public lui Radu Mazăre şi lui Nicuşor Constantinescu
să se delimiteze şi să nu mai susţină pe Comănescu şi Pancencu să nu dea girul instituţiilor
statului să mă intimideze şi să mă şantajeze folosindu-se de poziţiile lor administrative şi din
PSD. Vă plângeaţi de Băsescu şi voi îmi faceţi mie mai rău! Credeţi că este întâmplător că
toate instituţiile statului Curtea de Conturi, Poliţia economică cu 7 echipe de control, IGSiC,
Autoritatea electorală permanentă să vină înainte de alegeri în control să demobilizeze şi să
intimideze pe toţi care mă susţin să văd în presa plătită de Comănescu copii după documentele
ridicate şi să le fie puse la dispoziţia lui Iuri Pancencu pentru a mă calomnia?! Dacă lucrurile
vor continua aşa o să regretăm regimul Băsescu! Românii nu aşteaptă sânge, românii aşteaptă
să trăiască în democraţie şi siguranţă, aşteaptă reforme economice şi administrative, locuri de
muncă bine plătite! Dacă nu le facem repede nu o să fie bine! Până acum la toate nivelele nu am
făcut decât să schimbăm grupurile lor de interese cu ale noastre! Timpul trece şi este neiertător!”

20 iunie 2012, pe Facebook

Matei, despre arestarea lui Năstase: „Sunt solidar cu Năstase”

     Primarul din Năvodari declara, despre arestarea lui Adrian Năstase, pe 20 iunie 2012: „Sunt
solidar cu Adrian Năstase! Nu ne rămâne decât să ne facem singuri dreptate! Dacă Adrian
Năstase este vinovat, atunci eu sunt mai vinovat de 100 de ori mai mult! Daca eu sunt vinovat
atunci 90 % dintre români sunt vinovaţi şi trebuie arestaţi imediat! Dacă lucrurile stau aşa în ţara
noastră România trebuie să dispară că nu îşi merită locul între naţiuni!”.

Andreea PAVEL
sursa foto: www.facebook.com

15 nov. 2012

RAED ARAFAT, ULTIMA SPERANŢĂ E LA TINE! Starea infectă în care se află Secţiile de Pediatrie, Neonatologie şi Ginecologie întrece orice limită!


     Pare că două dintre cele mai mizerabile secţii, de Pediatrie şi Obstretică-Ginecologie, nu au nici o şansă de „salvare”. Locul unde copiii vin pe lume, unde proaspetele mămici îşi ţin în braţe bebeluşii, unde aceştia sunt hrăniţi pentru prima dată în viaţa lor, locul unde, din păcate, tot mai mulţi nou-născuţi sunt abandonaţi, sau locul unde cei mici sunt trataţi, arată mai rău decât în cele mai groaznice coşmaruri.
     De la Revoluţie încoace, nici un ministru al Sănătăţii nu a ridicat un deget ca să schimbe radical situaţia jalnică în care se află poate cele mai importante secţii din Spitalul Judeţean Constanţa. Nici un Guvern nu a alocat suficiente fonduri pentru reforma vitală în sistemul sanitar, cel puţin nu pentru judeţul Constanţa. Am fi incorecţi dacă am arăta cu degetul către directorii SJC care s-au perindat la conducerea instituţiei, ori deplasaţi dacă am învinovăţii şefii de secţii, ori alte cadre medicale. Vina nu aparţine nici unuia dintre cei menţionaţi şi, cu atât mai puţin, altor instituţii. Vina aparţine exclusiv miniştrilor despre care e greu să credem că nu ştiau de situaţia deplorabilă în care se află Spitalul Judeţean Constanţa.
     Proaspăt numit la conducerea Ministerului Sănătăţii, Raed Arafat are mingea în terenul său. Cunoscut drept un medic extrem de implicat şi devotat profesiei, dedicat pacienţilor, noul şef de la Sănătate are ocazia să îşi reconfirme imaginea consolidată în ultimii ani, tăind în carne vie şi reformând în adevăratul sens al cuvântului sistemul sanitar. Şi ar putea să facă asta foarte uşor, începând cu judeţul Constanţa.

 Cum puteţi îngriji pacienţii în duhoarea aia?!

     „Mirosul din spital” a devenit un mit. Cel mai probabil, acest mit a luat naştere în spitalul de la malul mării. E imposibil să intri în spital şi să nu te trăznească o duhoare greu de descris şi suportat. O combinaţie între transpiraţie, mâncare stătută, mucegai, clor, medicamente şi lenjerie veche. Când am intrat în spital să fac reportajul, prima dată m-am gândit la asistentele, medicii şi, mai ales, infirmierele, care zi de zi încearcă să îngrijească pacienţii inhalând duhoarea respectivă. Dar, probabil, de-atâţia ani, s-au obişnuit. E un miros familiar, care deja li s-a impregnat în subconştient. Cred că mirosul atinge apogeul în secţiile O.R.L. şi Neurologie. Acelaşi miros amplificat până dincolo de imaginaţie. În condiţiile astea, în care atât salariile, cât şi condiţiile de muncă sunt mizerabile, nu cred că mai are rost să ne întrebăm de ce cadrele medicale nu sunt 
întotdeauna binedispuse... 

Mâncarea mămicilor, uitată pe o targă din hol

     Cu toate astea însă, pentru câteva aspecte nu există nici o scuză. Unul dintre ele ar fi modul în care mâncarea pacientelor de la Obstretică-Ginecologie este lăsată alandala pe holurile secţiei. În aceleaşi vase de inox parcă aduse de pe frontul de luptă, ceea ce am putea numi cu greu un prânz gustos zace sleit pe o targă lipită de unul dintre pereţii holului. Tot ce e posibil ca, cu doar câteva minute înainte ca „farfuriile” cu mâncare să fie lăsate acolo, de pe targă să fi fost dată jos vreo mămică în travaliu, ori vreo mămică ce tocmai a născut. Ori, de ce nu, vreo femeie care tocmai a făcut un avort... 

Saltele îmbibate cu sânge uscat la Ginecologie

     Imaginea care îţi întoarce stomacul pe dos este cu siguranţă, capturată într-una dintre camerele de la Obstretică-Ginecologie. O cameră goală, cu două paturi... Una dintre saltele ne sare în ochi: sângele uscat în saltea pare că nu va fi îndepărtat niciodată. Modul în care arătau petele ne fac să credem că sângele nu aparţine unei singure femei. Pare că mai multe paciente s-au perindat prin patul respectiv, fără să vadă însă petele lăsate de predecesoare, ascunse sub cearceaful cu miros de clor. 

Pătuţurile nou-născuţilor: fier ruginit şi-o saltea amărâtă

     În aceeaşi cameră în care salteaua mamei stă îmbibată în sânge, zace şi o construcţie de fier ruginit care ţine loc de pat pentru nou-născut. Nici baia, locul unde teoretic ar trebui să scapi de microbi, nu te ajută. Mizeria, mucegaiul şi rugina se simt ca le ele acasă. Nu putem să ne imaginăm câţi microbi îşi fac de cap prin încăperea respectivă şi nu putem decât să ne amintim de cazurile semnalate prin presa locală, de-a lungul anilor, în care jurnaliştii publicau declaraţiile mamelor 
îndurerate că micuţii lor au contamint o „infecţie inexplicabilă”. 

Biberoanele bebeluşilor, lăsate în voia microbilor 

     O altă imagine revoltătoare este cea din aripa dreaptă a Secţiei de Pediatrie, de la etajul 8. De data aceasta pe o masă, nu pe o targă, zac câteva biberoane pe care stau inscripţionate nişte nume de familie, cel mai probabil al bebeluşilor. Suzetele de când lumea şi pământul, sugrumă 
sticlele sprijinite de peretele slinos. Lângă biberoane, alte „prânzuri” zac în nişte căni de metal ciobite şi ruginite, aruncate pe o masă ruptă, plină de praf şi mucegai. Cel mai dureros este că toată această neglijenţă transformă secţiile de Neonatologie, Pediatrie şi Ginecologie în „campioane” la capitolul infecţii spitaliceşti. Iată ce scria anul trecut, agenţia de presă Mediafax: „Directorul Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană Constanţa, Constantin Dina, a declarat că din cele 37 de infecţii nosocomiale (infecţie luată din spital sau în alte unităţi sanitare cu paturi şi se referă la orice boală cauzată de microorganisme, care afectează bolnavul din cauza internării lui în spital, sau din cauza îngrijirilor primite, n.red.) înregistrate la spitalele din judeţ în 2010, cele mai multe au fost la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă. Din cele 30 de cazuri de la Spitalul Judeţean, 12 au fost înregistrate în secţia de nou-născuţi, trei la obstetrică-ginecologie, două la pediatrie, iar 13 la alte secţii”.

Declaraţia unei mame care a avut bebeluşul internat la SJC:

„Nu există sterilizatoare, nu există posibilitatea de a încălzi apă“

     „Am fost pentru prima dată în  Spitalul Judeţean Constanţa în decembrie 2011, iar mai apoi în mai 2012. De fiecare dată, pacientul a fost copilul meu. În decembrie avea 1 an. Dacă te internezi noaptea, este un efort supraomenesc din partea spitalului pregătirea biberonului de lapte. Nu există sterilizatoare, nu există posibilitatea de a încălzi apă sau un program de masă bine stabilit. Tratamentul prescris de medic este secret şi, în consecinţă, o prea mare aroganţă să întrebi ce i se administrează copilului şi de ce. Aşa au hotărât doctorii, doctori care vin, îşi consultă pacientul şi pleacă. Sistemul de sănătate românesc este în atenţia mass-mediei de mult prea mult timp pentru ca o nouă poveste să nu pară desuetă. Ceea ce nu mulţi ştiu însă este că aceiaşi medici care te tratează cu indiferenţă, se transformă brusc în nişte doctori foarte amabili într-o clinică privată.“

Andreea PAVEL
Cristian Andrei LEONTE

Vezi părerea Consulului General al Rusiei la Constanţa, despre încercarea lui Napoleon de a cuceri Imperiul Ţarist!




     Războiul pentru apărarea patriei din anul 1812 este considerat unul dintre cele mai însemnate evenimente din istoria poporului rus. Ca rezultat al vărsărilor de sânge în luptele duse de către soldaţii şi ofiţerii ruşi s-a reuşit alungarea armatelor străine de pe teritoriul ţării, fortificarea graniţelor şi asigurarea independenţei statului. Războiul dus de Rusia împotriva lui Napoleon este considerat pe drept cuvânt unul dintre momentele centrale ale istoriei mondiale. Campania lui Napoleon împotriva Rusiei şi drept urmare, Războiul din 1813 – 1814, au rămas în istoria omenirii drept cel mai puternic conflict armat până la Primul Războiul Mondial.




-Mikhail Reva (foto), Consul General al Federaţiei Ruse la Constanţa; 
-Angajaţi diplomatici: German Vitaly, Viceconsul; Nechaev Vladimir, Ataşat
-Consulatul a fost înfiinţat în aprilie 1947;
-Districtul consular include judeţele Constanţa, Tulcea, Brăila şi Galaţi.


     Pe câmpurile de luptă ale Războiului pentru Apărarea Patriei se hotăra destinul multor ţări şi popoare. Rusia rămânea ultimul obstacol în drumul lui Napoleon către dominaţia europeană şi în perspectivă mondială. Cucerind Rusia, Imperatorul Napoleon Bonaparte plănuia să continue cuceririle în Asia.
     Invazia lui Napoleon în Imperiul Rus a început în iunie 1812 când Imperatorul Franţei a învinuit Rusia de încălcarea acordului de pace de la Tilsit, încheiat în anul 1806, şi doar după două zile, pe 24 iunie, armata franceză a traversat fluviul Neman, cucerind oraşul Kovno. Una dintre cele mai importante bătălii în timpul războiului a fost bătălia de la Smolensk, care a avut loc pe 16-17
august 1812. Ca urmare a luptelor crâncene, ruşii au fost nevoiţi să părăsescă oraşul, care practic a fost în întregime distrus, Napoleon înaintând astfel spre Moscova.
     Următoarea etapă importantă în timpul Războiului a fost Bătălia de la Borodino (în apropierea oraşului Mojaisk de lângă Moscova), care a avut loc pe 7 septembrie. În această bătălie, armata franceză a pierdut mai mult de 50 de mii de oameni, iar partea rusă a pierdut 44 de mii de oameni. Rezultatul Bătăliei de la Borodino este controversat. Istoricii contemporani au păreri diferite, analizând acest eveniment. Cu toate că armata rusă a reuşit să-l respingă pe Napoleon, totuşi coman-danţii ruşi au hotărât să permită duşmanului drumul spre Moscova, deoarece armata sufe-rise pierderi însemnate.
     La doar câteva zile după marea şi crunta bătălie, în satul Fili a avut loc o întâlnire legendară a conducătorilor armatei, unde comandantul M.Kutuzov a hotărât să renunţe la bătălia pentru Moskova în scopul păstrării armatei, punând astfel la dispoziţia francezilor oraşul. La 14 septembrie, atunci când armata lui Napoleon a intrat în oraş, a avut loc un incendiu devastator care a distrus aproape 75% din clădiri, inclusiv fabrici, pieţe, magazine, lăsând astfel francezii fără mijloace existenţiale. Ocuparea Moscovei a continuat mai mult de o lună şi s-a încheiat pe 20 octombrie 1812, devenind astfel momentul crucial în Războiul pentru Apărarea Patriei. Cucerirea de către Napoleon a oraşului nu a avut niciun rezultat. Napoleon a decis să părăsească oraşul deoarece armata franceză nu a fost pregătită pentru campania militară de iarnă, şi le era imposibil să găsească alimente. În această perioadă el a propus de trei ori Imperatorului rus, Alexandru I, să încheie pace, dar nu a primit niciun răspuns.
     După bătălia de la Maloiaroslaveţ din 24 octombrie, Napoleon şi-a epuizat iniţiativa strategică. Singura problemă importantă era salvarea armatei franceze rămase, de la distrugerea ei totală. Pierzând o parte însemnată din armată şi armament din cauza frigului şi atacurilor consecutive ale partizanilor şi cazacilor, armata lui Napoleon, părăseşte Imperiul Rus, izgonită fiind de către ruşi, practic pierzând războiul. La 26 decembrie 1812, armata rămasă a lui Napoleon trece fluviul Neman, de unde cu câteva luni în urmă porniseră pe drumul cuceririi. Din numeroasa armată a lui Napoleon (aproximativ 600 de mii) au trecut înapoi fluviul doar 30 de mii de soldaţi şi ofiţeri.
     Trupele ruseşti nu s-au oprit la izgonirea francezilor de pe teritoriul lor. În primăvara anului 1813 a fost eliberată o parte însemnată a Poloniei, armata rusă intrând apoi în Prusia,
ulterior francezii fiind izgoniţi şi din Berlin.Mai departe, situaţia s-a schimbat. Napoleon a adunat o nouă armată reuşind pe moment să cauzeze o serie de înfrângeri trupelor aliate, dar în cele din urmă a fost învins, reuşind să scape de captivitate pe fondul unei slabe colaborări ale trupelor aliate. La sfârşitul anului 1813 - începutul anului 1814 trupele aliate au trecut Rinul,  intrând pe teritoriul Franţei. În martie, după o rezistenţă îndârjită, Parisul s-a predat.În perioada septembrie 1814 – iunie 1815, puterile învingătoare au ajuns la o înţelegere în cadrul Congresului Vienez, privind reorganizarea Europei după război. În capitala Austriei s-au adunat 216 reprezentanţi ai statelor europene, rolul principal fiind jucat de către Rusia, Anglia şi Austria. Delegaţia rusă a fost condusă de Alexandru I. Aliaţilor le-a fost greu să se înţeleagă din cauza unor contradicţii puternice apărute între ei, problema principală fiind cea teritorială.
     Lucrările congresului au fost întrerupte datorită evadării lui Napoleon de pe insula Elba unde fusese exilat până atunci. El s-a întors în Franţa şi fără niciun foc de armă a întrat în Paris. De această dată domnia lui a durat doar 100 de zile. Prin eforturile comune ale statelor europene, în bătălia de la Waterloo, din iunie 1815, Napoleon a fost înfrânt, capturat şi exilat pe insula Sfânta Elena, aflată pe malurile vestice ale Africii, unde şi-a petrecut restul vieţii.
     La sfârşitul anului 1815, Congresul Vienez s-a încheiat şi monarhiile din Rusia, Prusia şi Austria au semnat înţele-gerea Sfintei Alianţe. Ei au luat asupra lor responsabilitatea asigurării respectării ferme a hotărârilor Congresului de la Viena. Ulterior, la această alianţă s-au alipit majoritatea monarhiilor europene. Din 1818 până în 1822, periodic s-au convocat congresele Sfintei Alianţe.
Rezultatul desfăşurării Congresului de la Viena a fost formarea a aşa numitului sistem Vienez al relaţiilor internaţionale, sistem care a marcat începutul formării echilibrului de forţe al statelor europene, existent până la începutul Primului Război Mondial. Noul sistem unic de relaţii internaţionale prezenta o serie de factori. Acum principalii actori ai relaţiilor internaţionale deveneau nu numai ţările dar şi coaliţiile, născân-du-se conceptul de echilibru al forţelor, responsabilitatea revenind însă marilor puteri. Acest sistem a rezistat timp de un secol, rămânând neschimbat, aşa cum şi componenţa statelor conducătoare s-a păstrat. Mai mult, în perioada existenţei sistemului Vienez al relaţiilor internaţionale s-a dezvoltat diplomaţia clasică.
     Lupta împotriva agresiunii napoleoniene a intrat în istoria Rusiei ca una dintre cele mai glorioase şi eroice pagini ale ei. Prin eforturile comune ale armatelor ruse şi aliate s-a reuşit învingerea lui Napoleon, eveniment ce a condus la revizuirea bazelor cooperării internaţionale în scopul prevenirii vărsării de sânge şi înfrânării aspiraţiilor marilor puteri spre hegemonieAcest război a avut un caracter naţional, la el participând tot poporul de la mic la mare, fapt pentru care a rămas în istoriografia rusă ca Război pentru Apărarea Patriei. Victoria în război a fost posibilă datorită participării întregului popor, a vitejiei şi eroismului soldaţilor şi ţăranilor simpli, cât şi a perspicacităţii, iscusinţei şi tacticii reprezentanţilor comandamentului militar. Nume sonore precum M.I.Kutuzov, P.I.Bagration, M.B.Barclay de Tolly, I.V.Vasilcikov, P.H.Wittgenstein, D.V.Davidov, A.P.Ermolov, N.N. Raievsky şi mulţi alţii vor rămâne veşnic în paginile de istorie rusă şi universală.
     În anul 2012, Rusia celebrează 200 de ani de la Războiul pentru Apărarea Patriei din 1812. În Moscova, Sankt-Petersburg şi în alte câteva oraşe au loc festivaluri, concerte şi expoziţii. Mai mult, pe câmpul de la Borodino se organizează reconstituirea evenimentelor cu participarea câtorva mii de reprezentanţi îmbrăcaţi ca acum 200 de ani în costumele militare ale acelor vremuri. În oraşul Smolensk se restaurează monumentele legate de acele vremuri. Celebrarea evenimentelor va avea loc până la sfârşitul anului 2012.

Mikhail REVA, Consulul General al Federaţiei Ruse la Constanţa

O primărie din Tulcea, executată de un investitor italian, pentru 9 milioane de euro!


Indolenţa fostei administraţii a falimentat comuna Nalbant!

     Pe site-ul Judecătoriei Tulcea este publicată o decizie şocantă, definitivă şi irevocabilă, a instanţei: Se aprobă executarea Primăriei Nalbant (judeţul Tulcea) pentru suma de 9 milioane de euro. Instanţele româneşti au fost de acord că aceasta este valoarea prejudiciului adus de fosta administraţie unui investitor italian care nu şi-a putut desfăşura activitatea, conform unui contract semnat între primărie şi păgubit, care nu a fost respectat de fosta conducere a administraţiei locale. Aşa se face că primăria unei localităţi sărace, cu o droaie de şomeri şi asistaţi social, trebuie să plătească o sumă mai mare de zece ori decât bugetul primăriei pe un an! Asta înseamnă că, pentru a putea plăti prejudiciul, Primăria Nalbant ar trebui ca timp de un deceniu de acum încolo, să nu mai plătească nici salarii, nici alte cheltuieli lunare, ci toţi banii care intră în trezorerie să ajungă automat la investitor.
     Am stat de vorbă cu Mario Aloi, omul de afaceri italian, păgubit de fosta administraţie, care ne-a surprins spunând că încă nu a demarat executarea propriu-zisă, gândindu-se atât la localnici, cât şi la situaţia în care se află noua conducere a primăriei, despre care consideră că nu se face vinovată absolut deloc pentru situaţia creată. Am încercat, de asemenea, să aflăm cum este posibil ca o instanţă din România să aprobe plata, de către primăria unei comune, a unui prejudiciu atât de mare? Ce putea să prevadă contractul astfel încât prejudiciul să ajungă la 9 milioane de euro?! În urma discuţiei cu investitorul însă, ne-am lămurit. Din păcate pentru comuna Nalbant, acesta are dreptate… Într-un fel sau altul, Mario Aloi este îndreptăţit să primească despăgubiri pentru situaţia prin care a trecut.
   
Mario Aloi, investitorul păgubit: „5 ani m-am rugat de fostul primar să respecte contractul. Când am refuzat să mai plătesc concesiunea, mi-a trimis somaţii şi penalităţi“
   
     „Am încheiat un contract de concesiune cu Primăria Nalbant, în vederea exploatării unei cariere de piatră de Başchioi, celebră pentru calitatea sa. Ştiam că terenul face parte din domeniul privat al primăriei, însă aveam să aflu cu uimire că face parte din domeniul public şi că nu îl pot exploata. Aşa a început prima problemă: Primăria trebuia să treacă terenul din domeniul public în domeniu privat. A urmat calvarul: fostul primar trebuia să obţină un ordin al prefectului care să soluţioneze situaţia, iar eu să pot începe exploatarea. Doar că fostul primar, total dezinteresat de faptul că, deşi semnasem un contract de concesiune şi plăteam la zi toate cheltuielile aferente, nu a mişcat un deget pentru ca eu să pot beneficia de teren. Atunci am decis să mă ocup singur de trecerea terenului din public în privat şi am început să merg pe la toate instituţiile abilitate să mă ajute. Au urmat luni de zile în care am făcut adrese, am obţinut documentele necesare, am mers de la o instituţie la alta şi aşa mai departe. Am avut noroc însă cu domnul prefect Simion, care s-a implicat şi a stabilit o legătură de comunicare cu fostul primar. Am obţinut, după cinci ani, decizia de trecere din domeniul public în domeniul privat. A apărut însă a doua problemă: terenul nu era catalogat ca fiind „agricol” şi trebuia trecut din această categorie, în cea de „exploatare de rocă tip gresie calcaroasă”. Atitudinea fostului primar, neglijenţa şi nepăsarea acestuia m-au împiedicat să obţin şi această schimbare a categoriei terenului. Vreau să reţineţi faptul că îmi plăteam la zi toate cheltuielile aferente concesiunii: redevenţa lunară, paza obştească şi alte taxe şi impozite, deşi nu exploatam. La un moment dat, am oprit plata, ca să îl determin pe fostul primar să îşi onoreze înţelegerile contractuale. Acest lucru nu s-a întâmplat, ba dimpotrivă. A început să îmi trimită somaţii de plată! Ba mai mult, mi-a trimis şi penalităţi! Atunci m-am enervat foarte tare şi l-am acţionat în instanţă, unde mi s-a făcut dreptate. Cu toate acestea însă, deşi s-a aprobat executarea şi ar trebui să încasez 9 milioane de euro de la Primăria Nalbant, nu am început procesul de recuperare al banilor pentru că ştiu că bugetul administraţiei locale este sărac şi nu pot să iau pâinea de la gura localnicilor, din cauza unui om. O soluţie de a-mi recupera prejudiciul însă, trebuie găsită. Slavă Domnului, însă, că actualul primar este un om total diferit de fostul primar, cu care poţi discuta şi care nu este vinovat pentru atitudinea predecesorului său”, ne-a declarat Mario Aloi, investitorul din localitatea Nalbant, care spune că este pentru prima oară în 15 ani de activitate pe teritoriul României, când se confruntă cu astfel de probleme.  

Nici Mazăre nu poate să plătească 13 milioane de euro, d-apăi primarul din Nalbant!

     Primarul Constanţei, Radu Mazăre, a cerut eşalonarea pe 20 de ani a unei datorii de 13 milioane de euro, pe care administraţia locală trebuie să o plătească unei firme, culmea, tot italiene, Fin.Co.Ge.Ro Spa. Pentru a înţelege cât de gravă este situaţia în care se află comuna tulceană Nalbant, care are de achitat 9 milioane de euro, comparaţi cele două situaţii… Despre situaţia în care se află localitatea, ne-a povestit şi primarul acesteia, Ion Nicolae: „Nu vreau să îi judec pe unii şi pe alţii, ori pe cei care au fost înaintea mea, pentru ce au făcut. Cert este că suntem într-o situaţie critică şi asta e tot ce contează. Dacă am plăti suma de 9 milioane de euro ne-am transforma în cea mai săracă primărie din România, timp de 10 ani de-acum încolo. Avem nevoie de sprijinul Consiliului Judeţean Tulcea, ori al Guvernului României. Altfel, dezvoltarea localităţii noastre ar stagna timp de un deceniu, iar falimentul ne-ar paraliza activitatea”.

     Am stat de vorbă şi cu avocatul Primăriei Nalbant, Constantin Gudu. Acesta ne-a acordat un mini-interviu, pe marginea situaţiei în care se află comuna tulceană.

     Constantin Gudu, avocatul Primăriei Nalbant: „În prezent se discută cu reprezentanţii S.C. TERRA PROD S.R.L şi, împreună, încercăm să ajungem la rezolvarea amiabilă a problemei”

Info Sud-Est: Cum e posibil ca o primărie să prejudicieze un investitor cu 9 milioane de euro? Ce prevedea contractul încheiat între cele două părţi şi care dintre aceste prevederi nu au fost respectate?
Constantin Gudu: Pentru a se înţelege de unde provine această sumă de bani este necesar a face o retrospecţie la nivelulul anului 2004, respectiv momentul semnării contractului de concesiune 2571/2004 între Consiliul Local Nalbant, în calitate de concedent pe de o parte şi S.C. TERRA PROD S.R.L Galaţi, în calitate de concesionar pe de altă parte. Acest contract avea ca obiect exploatarea unei suprafeţe de teren de 20 ha aparţinând domeniului public al comunei Nalbant, ce avea ca principal obiectiv  exploatarea de rocă de către S.C. TERRA PROD S.R.L. Întrucât destinaţia terenului era una agricolă la momentul semnării era necesară schimbarea categoriei de folosinţă în carieră de piatră, în vederea realizării obiectivului mai sus menţionat, aspect care s-a întâmplat însă 5 ani mai târziu. Obiectul dosarului judecat de Tribunalul Galaţi  este obligaţia de a face şi lipsa de folosinţă a imobilului în scopul exploatării de rocă tip gresie calcaroasă.
     Trebuie menţionat că nu din clauzele contractuale rezultă obligaţia de schimbare a categoriei de folosinţă, ci din corelarea acestor clauze cu cele din caietul de sarcini, întrucât categoria de folosinţă „teren agricol" nu ar fi permis îndeplinirea legală a obiectivului contractului de concesiune, respectiv „exploatarea de rocă tip gresie calcaroasă".
     Sigur, revenind la prima întrebare, suma de 9 milioane de euro rezultă din cuprinsul raportului de expertiză administrat în cauză la cererea reclamantei S.C. TERRA PROD S.R.L. de către expertul solicitat de reclamantă, expertiza care concluzionează în termeni liberi că dacă imobilul s-ar fi exploatat din prima zi a semnării şi până la schimbarea efectivă a categoriei de folosinţă, s-ar putea exploata de către societate rocă în valoare de 9 milioane de euro. Acţiunea a fost admisă de către Tribunalul Galaţi la 21 aprilie, sentinţa tribunalului a fost recurată iar  Curtea de Apel Galaţi s-a pronunţat irevocabil în sensul respingerii recursului în data de 10 noiembrie 2011.


Info Sud-Est: Conducerea fostei administraţii a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a nu se ajunge în această situaţie? Altfel spus, cine se face vinovat de situaţia creată?
Constantin Gudu: Nu pot spune dacă conducerea fostei administraţii a făcut toate diligenţele necesare în sensul onorării contractului de concesiune sau în sensul unei bune apărări ulterioare în instanţă, întrucât la momentul respectiv nu reprezentam interesele juridice ale comunei, în speţă asigur asistenţa juridică din august 2012, însă pot spune că toate informaţiile referitoare la acest dosar le-am aflat în septembrie 2012, fiindu-ne comunicate în mod cel puţin ciudat aş spune, de către S.C TERRA PROD S.R.L, în arhivele noastre nu exista nici sentinţa de fond, nici decizia din recurs, lipsă fiind şi marea parte a înscrisurilor din acest dosar. Încercând să iau legătura cu fostul avocat care a reprezentat comuna la acel moment, în vederea comunicării tuturor actelor din acest dosar, nu numai m-am lovit de refuzul acestuia nejustificat. Sigur că problemele s-au ţinut lanţ, întrucât neavând documentele necesare nu ne-am mai aflat în vreuna din situaţiile în care am fi putut uzita de căile de atac extraordinare, respectiv contestaţia în anulare şi revizuirea (trecând 1 an de la data pronunţării deciziei).
     Ulterior, intrând în posesia înscrisurilor, sigur că am observat carenţe în ceea ce priveşte reprezentarea prin avocat a fostei administraţii locale şi referitor la această chestiune, am sesizat câteva nereguli de ordin procedural în judecarea acestui dosar. O primă chestiune ţine de competenţa teritorială a Tribunalului Galaţi şi a Curţii de Apel Galaţi, întrucât având în vedere că potrivit Legii 219/1998, lege în vigoare la data semnării contractului, competenţa de soluţionare a cauzelor ce vizează contractele de concesiune, obligaţiile de a face ce rezultă din astfel de contracte etc, aparţine exclusiv instanţei de la sediul autorităţii contractante, respectiv Tribunalul Tulcea şi nu Galaţi, cum în mod greşit s-a apreciat.
     O altă eroare ce ţine de slaba reprezentare a consiliului local de la acel moment ţine de neatenţia competenţei materiale secţiei comerciale a Tribunalului Galaţi, în speţă judecându-se o neexecutare culpabilă a unei obligaţii ce rezultă dintr-un act administrativ, aşadar competenţa materială să judece asemenea cazuri spunem noi, ar fi secţia contencios administrativ a Tribunalului şi nu comercială, cum s-a întâmplat potrivit Legii 554/2004, aspecte nediscutate la vreunul din termene.
     Altă chestiune care ar fi trebuit să se discute ţine de lipsa capacităţii de folosinţă a Consiliului Local şi lista ar putea continua, însă acest lucru nu ne mai este de folos. având în vedere situaţia de faţă, respectiv titlul executoriu pentru suma de 9 milioane de euro şi executarea începută deja.
     Vinovată de această situaţie regretabilă se face fosta administraţie locală, prin delăsarea impardonabilă cu care a gestionat o asemenea situaţie.

Info Sud-Est: Există vreo şansă ca Primăria Nalbant să fie scutită de plata acestei sume imense? Aţi încercat să discutaţi cu investitorul pentru a ajunge la un consens?
Constantin Gudu: În prezent se discută cu reprezentanţi S.C TERRA PROD S.R.L şi împreună încercăm să ajungem la rezolvarea amiabilă a problemei.

Andreea PAVEL

Fondatorul Serviciului Secret de Informaţii, un geniu fără liceu




     Mihail Moruzov s-a născut pe 16 septembrie 1887, în satul Zebil, care aparţine de comuna Sarichioi, din judeţul Tulcea şi a fost asasinat pe 27 noiembrie 1940 în penitenciarul Jilava. Mihail Moruzov este cel care a întemeiat Serviciul Secret de Informaţii al Armatei Române în perioada 1924-1940.

Soţia paralizată a divorţat ca să nu-i încurce cariera 

     Moruzov s-a căsătorit şi a divorţat de două ori. Cu prima soţie, Maria Anton Văraru, a avut o fiică, Aurora-Florina, care a povestit: „La scurt timp după căsătoria părinţilor mei, Mihail Moruzov şi Maria Anton, mama a avut un accident cu trăsura şi a rămas paralizată. Atunci s-a înţeles cu tata să se despartă, pentru a nu-l încurca în meseria sa. În 1932, când eu aveam 7 ani, au divorţat legal. [...] Tata a murit când aveam eu 14 ani şi jumătate” (declaraţie preluată din Jurnalul Naţional, n.red.). A doua soţie a fost o profesoară de franceză din Silistra, Teodora Săndulescu, cu care nu a avut copii şi de care a divorţat în 1938.

Minte ascuţită cu note slabe

     Deşi avea o minte ascuţită, Moruzov a fost un elev cu note modeste. Faptul că nu a absolvit vreo facultate şi nu avea nici liceul terminat (a absolvit doar trei clase de liceu) l-a urmărit de-a lungul întregii cariere, fiind salarizat multă vreme ca angajat temporar. În schimb, el avea o memorie deosebită, simţ analitic excepţional, era bun organizator şi cunoştea la perfecţie multe limbi, dintre care, încă din copilărie, din Dobrogea natală, româna şi rusa, ca limbi materne, apoi, ucraineana, bulgara, turca şi tătara.Vom reveni.

Andreea PAVEL

Se mai joacă fotbal în comuna lui Gică Hagi?


     Fotbaliştii de la Voinţa Săcele sunt norocoşi. Puţine sunt comunele constănţene care dispun de condiţiile echipei de fotbal din localitatea unde s-a născut marele jucător Gheorghe Hagi. Deşi „Maradona din Carpaţi“ (cum era numit Hagi în perioada lui de glorie) nu prea a făcut nimic pentru sportul din Săcele, administraţia locală a reuşit să le ofere tinerilor din comună condiţii moderne pentru a putea să îşi desfăşoare activităţile sportive.
     În anul 2010 a fost refăcut stadionul de fotbal. Acum acesta dispune de un gazon impecabil, o mică tribună şi vestiare în care tinerii de la Voinţa se pot echipa. Să nu mai vorbim că antrenamentele se desfăşoară pe o suprafaţă sintetică, un teren construit tot de administraţia locală, fotbaliştii din Săcele antrenându-se de obicei pe nocturnă.
     Echipamentele sunt achiziţionate din banii primăriei, dar şi din sponsorizări. În deplasări, primarul Ion Oprea, pasionat de sportul rege, asigură mesele băieţilor şi toate cheltuielile unui meci disputat pe teren străin. „Am reuşit să asigurăm condiţiile necesare pentru ca băieţii noştri să vină cu plăcere la stadion şi să se îndrepte către sport şi mişcare. Miza este una simplă: Tinerii din Săcele trebuie să aibă activităţi cât mai diverse, fotbalul dându-le posibilitatea de a se întâlni în weekend la stadion şi de a face mişcare. Sper ca toţi locuitorii să se bucure de un eveniment sportiv la sfârşitul săptămânii, iar lumea să vină la stadion pentru a suţine echipa de fotbal. Dispunem de un gazon impecabil, de o tribună mică şi de condiţii bune de pregătire. Cred că suntem printre puţinii din judeţ care se pot lăuda cu aşa ceva.“, ne-a declarat Ion Oprea, primarul comunei Săcele.
Echipa de fotbal Voinţa Săcele activează în Campionatul Judeţean de fotbal Constanţa, seria Nord. Este una din echipele fruntaşe ale acestei serii.

Cristian Andrei LEONTE
sursa foto: www.internationalshirts.blogspot.ro

O FEMEIE A REUŞIT IMPOSIBILUL ŞI I-A UNIT: PEDELIŞTI CONVINŞI ŞI USELIŞTI ÎNFOCAŢI, PE ACEEAŞI SCENĂ, ÎN PLINĂ CAMPANIE ELECTORALĂ!


     Se pare că Ancuţa Belu, primarul comunei constănţene Mihail Kogălniceanu (PNL), a reuşit să facă ceea ce mulţi nu ar fi crezut că este posibil vreodată: să adune, la evenimentul care a marcat prima ediţie a Zilei Comunei, candidaţi la parlamentare din partea PP-DD (Dumitru Bocai, fostul primar al oraşului Ovidiu), PDL şi USL. Culmea, pe scenă, alături de ministrul Culturii (Puiu Haşotti, PNL), deputatul Mihai Lupu, candidatul la parlamentare Victor Manea, primarul municipiului Medgidia, Marian Iordache, primarul comunei Nicolae Bălcescu, Viorel Bălan (toţi, membri PNL) şi alţi uselişti înfocaţi, au mai urcat, la invitaţia Ancuţei Belu, şi primarul comunei Poarta Albă, Vasile Delicoti, şi primarul comunei Castelu, Nicolae Anghel, ambii pedelişti convinşi. Iată, deci, că se poate!
     În ultimele luni vedem tot mai des că scena politică nu e suficient de mare pentru toţi, dar iată că scena de la Mihail Kogălniceanu a fost mai mult decât încăpătoare pentru domnii din politica locală, chiar şi în ciuda faptului că pe Nicolae Anghel, candidat PDL la parlamentare, îl despărţeau doar câţiva metri de rivalii săi de la USL, iar toţi se aflau în plină campanie electorală. Nu s-a rupt nici scena sub ei, nu s-au luat nici la bătaie, nu s-au „înţepat” în discursuri, ba dimpotrivă, atmosfera a fost una cât se poate de elegantă şi relaxată. Pentru moment am avut senzaţia că fie toţi vin din acelaşi partid, fie sunt în alt film, fie până şi ei s-au scârbit de hidoasa viaţă politică. Cum a fost posibil aşa ceva? Avem trei variante:
     1. Vremurile grele îi unesc până şi pe politicieni;
     2. Poate am fost martorii unor mici „flirturi” care vor sta la baza unei noi „poveşti de amor” între PDL şi PNL;
     3. Femeia face minuni!
Voi ce credeţi?

Ministrul Culturii şi glumele cu Andreea Bălan

    Deşi pedeliştii şi useliştii au împărţit aceeaşi scenă, atmosfera a fost una relaxată şi caldă. 
Tocmai de aceea glumele nu au lipsit. Prezent la eveniment, Puiu Haşotti, Ministrul Culturii, le-a demonstrat tuturor că ceea ce nu îşi pierde nici în perioade de criză politică ori economică este simţul umorului. Acesta a amintit localnicilor de o rimă celebră din timpul campaniei electorale pentru alegerea primarilor, care circula prin Mihail Kogălniceanu: „Foaie verde şi-o altiţă/ Alegem o primăriţă”. Acesta le-a transmis localnicilor că la fel cum atunci au făcut alegerea corectă, la fel îi sfătuieşte să facă şi acum: „Aveţi de ales între USL şi tăierea salariilor şi a pensiilor”. Apoi, 
Ministrul Culturii a mai făcut 2-3 glumiţe pe seama versurilor blondei, „Moşule, ce tânăr eşti”, după care a trecut la lucruri serioase şi le-a vorbit oamenilor despre alegeri, despre realizările Primăriei Mihail Kogălniceanu şi despre importanţa relaţiei primar-parlamentar. Ancuţa Belu i-a înmânat acestuia o diplomă de onoare, pentru contribuţia la sprijinirea şi dezvoltarea culturii româneşti şi i-a mulţumit pentru cuvintele frumoase.

Prima oară când îşi sărbătoresc ziua!

     Pe 10 noiembrie, sute de localnici din comuna constănţeană Mihail Kogălniceanu au petrecut până pe înserat la prima ediţie a Zilei Comunei. Edilul Ancuţa Belu a reuşit astfel să pună piatra de temelie la sărbătoarea ce nu trebuie să lipsească din nici o localitate şi care, cu siguranţă, va deveni o tradiţie. Plină de emoţii, aceasta a strălucit într-un elegant deux-pieces albastru şi a trecut cu brio de evenimentul care a marcat instituirea sărbătorii comunei. Parlamentarii arondaţi colegiului din care face parte şi comuna Mihail Kogălniceanu au zis „sărut mâna” că festivitatea a fost organizată în a doua zi a campaniei electorale pentru că astfel au avut ocazia să se adreseze direct electoratului, într-o atmosferă degajată şi plăcută. 

Cum să faci ditamai petrecerea cu doar 12.000 de lei?

     Doar 12.000 de lei au scos consilierii din bugetul primăriei pentru petrecerea de la Ziua Comunei Mihail Kogălniceanu. Cu suma asta nu reuşeşti să faci mai nimic, poate doar să plăteşti prestaţia Andreei Bălan. Cum a fost posibil totuşi ca primăria să asigure 10.000 de mici gratis pentru localnici, bere, sucuri şi concerte inedite? Simplu: din sponsorizări. Primarul Ancuţa Belu a reuşit să convingă câţiva investitori locali să o sprijine în organizarea unei petreceri pentru locuitorii 
comunei. Suma totală? Mare, dar de ajuns pentru a asigura cheltuielile. Şi uite aşa, primăria a plătit modica sumă de 12.000 de lei, Andreea Bălan, Irina Loghin, Laurenţiu Duţă, Mihai Trăistariu şi Carmen Şerban au făcut show, peste 2000 de oameni au mâncat şi au băut gratis, iar artificiile au încununat o premieră de succes în localitatea Mihail Kogălniceanu.

Andreea Bălan: „În localitatea asta conduce găina! Bărbaţii la cratiţă!”

     Probabil că femeile din Mihail Kogălniceanu au plecat de la concertul susţinut de Andreea Bălan mai convinse de faptul că ar trebui să urmeze sfatul artistei, care i-a trimis pe bărbaţi la cratiţă: „În localitatea asta conduce găina, nu cocoşul! Să fie clar, noi suntem la putere aici. Bărbaţi, voi? Voi, ce sunteţi, mămăligi? Nu... voi la cratiţă!”, a glumit artista pe seama faptului că o localitate atât de complexă şi în plină dezvoltare este condusă de o femeie, care şi-a învins contracandidatul bărbat, la alegerile din iunie 2012.

Andreea PAVEL

Fostul preşedinte Emil Constantinescu, fascinat de Sarichioi!


     Sarichioi poate fi localitatea perfectă din judeţul Tulcea, unde se pot distra tinerii, la fel de bine precum se pot odihni cei mai în vârstă. Lacul Razelm, Cetatea Enisala (cunoscută de mulţi sub numele de Heracleea), comunitatea extrem de ospitalieră a ruşilor lipoveni, biserica lipovenească veche de secole, curăţenia din localitate (care denotă şi bunul simţ al localnicilor), sunt numai câteva motive pentru care fiecare dintre noi ar trebui să treacă măcar o dată prin localitatea Sarichioi. Festivalul „Pro Istoria Fest”, organizat în vara acestui an, a strâns la Sarichioi 15.000 de oameni din toată ţara. Mulţi dintre ei vor reveni cu siguranţă la vară şi au toate motivele să o facă, având în vedere că au din ce în ce mai multe şi mai moderne condiţii de cazare. Un exemplu de pensiune „ca la carte” este „Colţ de Rai”, a cărei administrator este Anica Sasna. Aceasta oferă turiştilor tot ce îşi doresc: opt garsoniere elegante, dotate cu aer condiţionat, baie proprie şi o privelişte superbă, o bucătărie unde îşi pot găti, un restaurant cu specific pescăresc unde pot fi serviţi dacă doamnele refuză să gătească în concediu, masă de biliard, de tenis de masă şi piscină, şi un peisaj parcă rupt din Rai. Se pare că această privelişte, dar şi oportunităţile oferite de administratorii pensiunii l-au încântat pe Emil Constantinescu, fostul preşedinte al României, care, în trecut, şi-a petrecut un concediu de vis în Sarichioi, la „Colţ de Rai”. Alte personalităţi care s-au mai cazat la pensiunea familiei Sasna sunt membri trupei „Compact”, o parte din organizatorii festivalului „Pro Istoria Fest” şi Cove, care a şi filmat o emisiune în faţa pensiunii, pe malul lacului Razelm.

Andreea PAVEL

Maiaşii ne ceartă: Ne transmiteţi greşit mesajele. Nu vine sfârşitul lumii!


     Evenimentul Zilei a publicat recent un articol despre o întâlnire a unui grup de maiaşi din Guatemala, în Central Park (New York), condusă de Don Tomas Calvo, cea mai înaltă autoritate spirituală a maiaşilor K’iche. Articolul este cu atât mai interesant cu cât este unul dintre puţinele care promovează o opinie a maiaşilor total diferită decât isteria provocată la nivel internaţional de restul jurnaliştilor. Chichicastenango este localitatea în care trăieşte grupul de maiaşi şi de unde au venit ca să aducă „un mesaj important”, menţionând că le interpretăm şi le transmitem greşit mesajele: „Lumea nu se va sfârşi pe 21 decembrie 2012.
Calendarul maiaş este format din mai multe cicluri. Pe 21 decembrie 2012 se încheie unul din aceste mari cicluri pe care maiaşii K’iche din Guatemala îl numesc Oxlajuj B’aqtun. Departe de a fi ceva înfricoşător, încheierea unui ciclu şi, aici vine mesajul optimist, începerea unui nou ciclu, este un prilej de sărbătoare. Pe 21 decembrie anul acesta se încheie un ciclu de 5.200 de ani de la sfârşitul acestui al 13-lea B’aqtun. Dincolo de această dată, începe o eră nouă, care ne oferă oportunităţi de a face schimbări mari, la nivel personal, naţional, mondial. Sfârşitul unei astfel de epoci aduce schimbări în mentalitate, în atitudine şi ne dă şansa de a schimba situaţia actuală în mai bine”, citează cotidianul menţionat.

Andreea PAVEL

PALAZU, CARTIERUL CONSTANŢEI ÎNGROPAT ÎN NOROAIE


     O mare problemă a cartierului Palazu o reprezintă starea jalnică a străzilor. Deşi un subiect atins mereu în campaniile electorale, se pare că asfaltarea străzilor pentru locuitorii acestui cartier rămâne un vis. Locuitorii din Palazu trăiesc o adevărată aventură când stropii de ploaie îşi fac apariţia. Străzile devin necirculabile, maşinile sunt blocate, iar mormanele de noroaie apar semeţe la fiecare pas.

Drumurile de pământ, un coşmar pe timp de ploaie


     Aceasta este imaginea unui cartier constănţean la sfârşitul lui 2012. Oamenii sunt disperaţi, sătui de promisiuni şi nerăbdători ca cineva să rezolve această problemă.Deşi este considerat un cartier cochet de la periferia oraşului Constanţa, unde oamenii îşi construiesc case pentru a scăpa de nebunia urbei, se pare că acest cartier moşteneşte o trăsătură a uliţelor rurale: noroiul.
     Aşteptăm cu interes mesajele candidaţilor la parlamentare din timpul campaniilor, pentru a vedea cine îi mai linişteşte pe cei din Palazu, promiţându-le străzi ca-n palmă.
Dacă nu se vor ţine de cuvânt nici de această dată, atunci nu ne rămâne deât să aşteptăm următoarea campanie pentru alegerea primarilor, din... 2016.

Cristian Andrei LEONTE

Primarul Tulcei a explicat de ce ziua de 14 Noiembrie este la fel de importantă ca 1 Decembrie


„Unirea” Dobrogei cu România, marcată de Primărie, Consiliu Judeţean şi ICEM Tulcea.

     Ziua revenirii Dobrogei în graniţele româneşti a fost sărbătorită, aşa cum se cuvine, la Muzeul
de Artă din Tulcea. Într-o sală superbă (la fel ca întreg Muzeul de Artă, proaspăt renovat cu
fonduri europene, semn că instituţiile administrative din Tulcea respectă cultura şi patrimoniul
acesteia), zeci de elevi, reprezentanţi mass-media şi reprezentanţi ai instituţiilor publice au
marcat importanţa zilei de 14 noiembrie. Evenimentul a fost organizat la iniţiativa Consiliului
Judeţean Tulcea, reprezentat de preşedintele Horia Teodorescu, în colaborare cu Institutul
de Cercetări Eco-Muzeale şi cu sprijinul Primăriei Tulcea, al cărei primar este Constantin
Hogea. Preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea a invitat conducerea Universităţii „Ovidius”
(Constanţa) şi, implicit, conducerea Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice, din cadrul aceleiaşi
instituţii, pentru a ţine, în cadrul întâlnirii, discursuri tematice. Prorectorul Florin Anghel a
transmis salutul instituţiei pe care o conduce alături de rectorul Tiberius Dănuţ Epure şi a vorbit
despre un parteneriat strategic între Universitate şi instituţiile administrative şi culturale din
judeţul învecinat, menţionând că priveşte cu încredere şi optimist către o viitoare colaborare. Emanuel
Plopeanu, decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice, şi Stoica Lascu, profesor de istorie în
cadrul facultăţii, au punctat prin discursurile ţinute importanţa zilei de 14 noiembrie. Aprecierile
primite au fost încununate în final cu aplauzele viitorilor studenţi tulceni, prezenţi la eveniment.

Primarul municipiului Tulcea: „Imaginaţi-vă o Românie fără Constanţa şi Tulcea. Ziua de
14 noiembrie trebuie să fie sfântă pentru dobrogeni, la fel cum este 1 Decembrie pentru
ardeleni!”

     Primarul municipiului Tulcea, Constantin Hogea, a ţinut să „înţepe” presa, în stilul caracteristic,
dulce-amărui, din cauza faptului că jurnaliştii nu mediatizează cum ar trebui ziua de 14
noiembrie. Şi pe bună dreptate: „Pentru noi, dobrogenii, ziua de 14 noiembrie ar trebui să fie
una sfântă, la fel cum pentru ardeleni, spre exemplu, este ziua de 1 Decembrie. În Constanţa,
de asemenea, instituţiile abilitate ar trebui să organizeze evenimente ample dedicate acestei
zile. O zi cu astfel de importanţă nu trebuie dată uitării. O astfel de zi este poate mai importantă
decât 1 Decembrie. Imaginţi-vă o Românie fără Constanţa, fără Tulcea, fără Marea Neagră şi
Delta Dunării”, a conchis primarul Constantin Hogea.

Andreea PAVEL

Primarii sunt cei care influenţează votul la parlamentare


     Candidatul la un post de deputat sau senator este doar un chip pe un afiş, de multe ori necunoscut sau vag cunoscut de alegătorii din colegiu şi în mod sigur străin şi neinteresat de problemele comunităţii. Însă, în numele lui şi pentru ca el să reuşească, primarii din colegiul pe care îl vizează, în acelaşi timp şi colegi de partid, angajează resurse materiale şi umane potrivite unor iniţiative şi scopuri mai nobile. În mod inevitabil, primarii cunosc mult mai bine nu numai nevoile membrilor comunităţii, dar şi slăbiciunile lor, iar acesta este un avantaj deloc lipsit de importanţă în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare. Pe de altă parte, candidatul la un loc în parlament este perfect conştient de faptul că fără sprijinul primarilor din colegiul său, încercarea lui este sortită eşecului. Şansele unui candidat într-un colegiu dominat de primari din partidul advers sunt extrem de reduse. Campania lui este permanent sabotată, mesajul pe care vrea să îl transmită electoratului nu este propagat, iar vizibilitatea lui este la cote minime. Aşa se face că în această perioadă de confruntări electorale, primarii, mai mult chiar decât candidaţii în sine, sunt cei care influenţează opţiunile de vot şi rezultatul final.

Gabriel Manea, analist politic

Turcia întoarce spatele UE. Premierul Erdogan vrea să reintroducă pedeapsa cu moartea



     Recent, Recep Tayyip Erdogan (foto), premierul Turciei, a făcut un anunţ ce nu va rămâne fără ecouri pe scena relaţiilor internaţionale. Acesta a declarat că se gândeşte la reintroducerea pedepsei cu moartea, care a fost abolită în urmă cu 10 ani, la presiunea Uniunii Europene. Iată că, actualul context intern pare să primeze în faţa dorinţelor liderilor europeni, iar Turcia întoarce uşor-uşor spatele Europei. Era şi de aşteptat, având în vedere pretextele infantile de care se foloseşte Uniunea Europeană pentru a ţine Turcia în afara graniţelor europene. Iată că probabil Turcia alege astfel statutul de lider incontestabil al lumii musulmane, respectiv al Orientului Apropiat, lume cu care se „pupă” mai bine pedeapsa cu moartea. Erdogan evită să menţioneze însă vreo ţară musulmană în argumentarea iniţiativei: „Pedeapsa cu moartea există în SUA, în Rusia, în China, în Japonia. Prin urmare, trebuie să ne reevaluăm poziţia”, este declaraţia premierului, citată de jurnaliştii de la Hotnews. Liderul turc invocă şi sprijinul opiniei publice de care se bucură reintroducerea pedepsei cu moartea: „Numeroase persoane sunt în favoarea unei restabiliri a pedepsei cu moartea, potrivit sondajelor, pentru că părinţii celor morţi suferă, în timp ce alţii sărbătoresc mâncând kebab”, a mai declarat Erdogan, referindu-se la liderul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi la partizanii acestuia. Premierul susţine că măsura radicală vizează Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care luptă pentru autonomia sud-estului Turciei, partid considerat organizaţie teroristă, atât de administraţia de la Ankara, cât şi de UE şi SUA.

Andreea PAVEL
sursa foto: www.al-monitor.com

Cât vor conta rezultatele referendumurilor de la Mangalia şi Roşia Montană?


     Ultima modă în materie de democraţie pare să fie consultarea populaţiei cu privire la exploatarea resurselor naturale. În Mangalia şi în toate localităţile din judeţul Alba se vor organiza referendumuri pentru ca primarii să afle dacă localnicii sunt sau nu de acord cu exploatarea. În municipiul constănţean avem de-a face cu gazele de şist, o poveste la fel de controversată ca şi aurul de la Roşia Montană. Astfel, pe 9 decembrie 2012, mangalioţii îşi vor alege parlamentarii, dar îşi vor exprima şi opţiunea cu privire la exploatarea resurselor menţionate. Ei vor fi chemaţi să se pronunţe cu „Da“ sau „Nu“ la întrebarea: „Sunteţi de acord cu exploatarea şi extracţia gazelor de şist pe teritoriul administrativ al municipiului Mangalia?“. Modelul pe care l-a urmat Cristian Radu, primarul municipiului Mangalia, este, cel mai probabil, cel din judeţul Alba. În luna octombrie presa anunţa faptul că echipa de consilieri judeţeni din Alba a discutat joi pe marginea unui memoriu semnat de 35 de primari din localităţile din Apuseni, care cerea organizarea unui referendum regional privind exploatarea zăcămintelor de aur şi argint de la Roşia Montană. Consiliul Judeţean  Alba a decis că referendumul va fi organizat, dar nu la data cerută de primari (9 decembrie) ci, cel mai probabil, în martie 2013. Curios este dacă Guvernul îşi va schimba atitudinea faţă de companiile care şi-au exprimat dorinţa să exploateze resursele naturale, în cazul în care în urma referndumurilor se va constata că oamenii din zonele respective răspund afirmativ. Ori, ca de obicei, astfel de iniţiative nu reprezintă nimic mai mult decât praf în ochii opiniei publice.

Andreea PAVEL

OBAMA, nr. 2


     Preşedintele Barack Obama a câştigat al doilea mandat de preşedinte al S.U.A., după o cursă electorală lungă, umăr la umăr, cu republicanul Mitt Romney. Victoria nu a fost deloc una convingătoare dar, în definitiv, după alegerile prezidenţiale din 2000, nimeni nu s-ar mai aştepta la diferenţe semnificative între candidaţi.
De ce a convins Obama? America este încă slăbită de cea mai gravă criză financiară de la Marea Depresiune (1929 - 1933) încoace, izbucnită în toamna lui 2008. Agenda Administraţiei democrate a fost rapid  modelată pe priorităţile economice, îndreptate cu deosebire spre însănătoşirea sistemului bancar şi spre
eliminarea reziduurilor toxice investiţionale din pieţele asigurărilor, imobiliarelor, sectoarelor terţiare şi industriilor specifice (cum ar fi cea a construcţiilor de automobile). Barack Obama a adoptat discursul şi practica politică obişnuite europenilor, de unde şi teama curentelor americane (Tea Party, dar nu numai) de contaminare. În plus, conceptul Obamacare, mai precis asigurarea medicală a, practic, întregii societăţi americane, în condiţii de convulsii financiare devastatoare pe Wall Street, a câştigat puncte electorale (pe de o parte) şi a separat radical politic (pe de altă parte). Asistenţa socială şi interesul statului pentru categoriile care nu ies în evidenţă la ghişeele fiscale, lucruri exotice în politica americană recentă, au convins majoritatea electoratului liberal (de pe cele două coaste, atlantică şi pacifică), hispanic şi afro-american. Cu siguranţă, al doilea mandat va fi dedicat consolidări unei creşteri economice sănătoase şi modelării unui stat asistenţial (după model european), nemaiîntâlnit până acum.
     În altă ordine de idei, strategiile şi opţiunile de politică externă promovate de Barack Obama au fost considerate de alegători în mod evident mai moderate şi mai realiste decât acelea ale repu-
blicanului Romney. Acest lucru este cu atât mai curios cu cât agenda diplomaţiei Administraţiei de la Washington a cunoscut foarte puţine noutăţi din punctul în care s-a încheiat mandatul preşedintelui republican George W. Bush (ianuarie 2009). Prezenţa militară în Irak şi Afganistan a continuat, lupta împotriva terorismului a avut noi bătălii de impact (Obama şi-a asumat politic asasinarea lui Ben Laden), au fost deschise noi fronturi diplomatice şi militare (Libia, Egipt, Tunisia, Yemen), s-au definitivat aranjamentele tehnice privind instalarea scuturilor antirachete din România, Polonia şi Turcia. Practic, Administraţia Obama a reprezentat o preşedenţie mediocră în ceea ce priveşte liniile directoare de politică externă, singurele tuşe de originalitate fiind distanţarea mai accelerată de Europa şi interesul din ce în ce mai declarat faţă de Pacific.
Nu ar constitui o surpriză dacă, în următorii patru ani, S.U.A. ar importa din ce în ce mai mult modelul instituţional european, până într-acolo încât să cunoască aceleaşi efecte sociale şi financiare.

Florin Anghel, Conf. univ. dr., 
în cadrul Facultăţii de 
Istorie şi Ştiinţe Politice, 
Universitatea „Ovidius“, Constanţa

Culmea politicii! Ce le-a zis Horia Teodorescu, preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, primarilor din opoziţie?


     La începutul lunii noiembrie, primarii tulceni s-au întâlnit să îşi aleagă preşedintele Asociaţiei Comunelor. Nimeni nu s-a înghesuit să candideze, aşa că Ştefan Ilie a candidat, Ştefan Ilie a şi câştigat, cu unanimitate de voturi. La întâlnirea primarilor au fost prezenţi şi câţiva candidaţi USL la parlamentare, ale căror discursuri au cuprins, pe alocuri, aluzii la faptul că aceştia au nevoie de susţinere în campania electorală. Apropo de susţinere, „declaraţia zilei” i-a aparţinut preşedintelui Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu (PSD), care le-a transmis primarilor că îi va susţine pe toţi, indiferent de culoarea politică. Chiar dacă pare o declaraţie demagogică, aceasta pare că îşi are corespondent în realitate, având în vedere că majoritatea primarilor din opoziţie sunt încântaţi de modul în care sunt trataţi de preşedintele CJT şi privesc optimişti în viitor, la relaţia cu instituţia condusă de Teodorescu. Deşi la prima vedere poate părea serios şi arogant, preşedintele CJT este, în fapt, un tip foarte sociabil şi accesibil. „I se mai zice şi Elodia. Toată lumea îl caută, dar nimeni nu-l găseşte. Spre deosebire de Elodia, însă, te caută el înapoi, când termină treaba”, glumesc primarii pe seama faptului că, deşi are un program extrem de încărcat, Horia Teodorescu se străduieşte să îşi împartă timpul, pentru a sta de vorbă cu toate persoanele care l-au căutat pe
parcursul zilei.

Horia Teodorescu: „Ştiu că nu sunt perfect, dar aveţi răbdare până se aşază lucrurile“

     „Îmi place să vin la adunările dumneavoastră, mai ales pentru că primarii reprezintă pilonul societăţii în care trăim şi pe care trebuie să se sprijine orice structură administrativă. Relaţia dintre mine (preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, n.red.) şi primari trebuie să fie deschisă şi corectă pentru că vremurile sunt de aşa natură încât avem nevoie de sprijin reciproc. Între noi trebuie să existe o relaţie corectă, de prietenie, dacă se poate, indiferent de culoarea politică a fiecăruia. Încercăm să construim o politică diferită, bazată pe bun simţ. Ştiu că nu sunt perfect, ştiu că unii dintre voi sunt nemulţumiţi, dar vă invit să aveţi răbdare până se aşază lucrurile la nivel naţional şi până când USL îşi poate pune la punct planul de investiţii, care să ne asigure posibilitatea de dezvoltare a unei strategii durabile, pe termen lung”.


Ce vor parlamentarii USL de la primarii din Tulcea:

Senatorul Belacurencu:  „Trebuie să vă impuneţi punctul de vedere”

     Prezent la întâlnire alături de alţi colegi parlamentari, senatorul PSD Trifon Belacurencu i-a îndemnat pe primarii tulceni să îşi impună punctul de vedere, ori de câte ori consideră că este cazul: „Trebuie să vă impuneţi punctul de vedere atunci când consideraţi că este necesar. La nivel central, Asociaţia Comunelor din România are lideri deosebiţi, care se fac auziţi. De asemenea, vă asigur că voi încerca să am, cu fiecare dintre voi, o relaţie şi mai strânsă decât cea de până acum”.

Octavian Motoc, fost jurnalist, actual candidat USL: „Avem un aeroport care poate și trebuie să aibă curse regulate!”

     Candidat USL la parlamentare, Octavian Motoc i-a îndemnat pe primari să continuie să-i tragă de urechi pe parlamentari şi să le deschidă ochii asupra problemelor atunci când este cazul: „Voi sunteţi cei care ne semnalează problemele şi ne deschid ochii asupra lor”. În altă ordine de idei, candidatul USL a amintit despre faptul că Aeroportul Internaţional „Delta Dunării” din Tulcea nu are curse regulate: „Avem un aeroport care trebuie şi poate să aibă curse regulate”.


Marian Avram, fost deputat PDL, actual candidat USL:  Gândiţi-vă bine pe cine votaţi 

     Fost parlamentar PDL, Marian Avram va cere din nou votul tulcenilor, în luna decembrie, de această dată din postura de candidat USL. Acesta a profitat de faptul că la întâlnirea A.Co.R. au fost prezenţi atât primari PDL, cât şi USL, şi le-a transmis primarilor următoarele: „Sunteţi într-o perioadă în care puneţi bazele următorilor patru ani. Aşa că, vă rog să vă gândiţi bine cui acordaţi 
încrederea la alegerile parlamentare, pentru că România are nevoie de o schimbare profundă”. 



Ştefan Ilie, „noul” preşedinte al A.Co.R.: Nu vă promit nimic, pentru că sunteţi sătui de promisiuni...

     Vizibil emoţionat, deşi nu a avut nici un contracandidat şi a fost reales în unanimitate, „noul” preşedinte A.Co.R a ţinut un mic discurs de mulţumire: „Nu am ţinut niciodată cu dinţii de această funcţie... Ba, dimpotrivă, această funcţie implică multe responsabilităţi de care, uneori, 
mi-aş dori să scap. Dar muncesc din pasiune şi cu plăcere în orice proiect în care mă implic. Aşadar, dragi colegi, vreau să vă spun că votul vostru mă onorează şi mă obligă să fiu şi mai devotat acestei asociaţii. Nu vă promit nimic, pentru că ştiu că v-aţi săturat de discursuri demagogice. Vă asigur doar că voi rămâne la fel!”

Mariana Gâju, prim-vicepreşedintele A.Co.R: „Noi suntem talpa ţării, noi avem cele mai multe probleme”

      „Noi, primarii, suntem talpa ţării. Primarii de comune se confruntă cu cele mai multe obstacole şi necazuri, noi avem cel mai mult de pătimit. Voi, cei de la Tulcea, sunteţi bogaţi, pentru că aveţi un director economic, precum doamna Caraman (Sirma Caraman este Directorul Executiv al Direcţiei Economice, Buget, Finanţe a CJT, n.red.), şi că beneficiaţi de sprijinul unui prefect precum domnul Simion. Nu toţi beneficiem de sprijinul unor oameni ca ei”.

„De la al patrulea mandat, primarii sunt  <bolnavi de veşnicie>“

     În cadrul înlâlnirii A.Co.R, primarul Gheorghe Ţilincă (Casimcea), considerat deranjant de sincer de unii colegi, i-a rugat pe parlamentari să propună ca primarii care au terminat al treilea mandat, să fie pensionaţi. De ce?Iată explicaţia: „Începând cu al patrulea mandat, apar şi primele probleme, atunci când primarul începe să se simtă veşnic. De la al cincilea, deja e de-a dreptul <bolnav de veşnicie>. Consider că trei mandate sunt suficiente“.

După o activitate de două decenii în administraţie, primarul din Mahmudia îşi pregăteşte retragerea

     În douăzeci de ani, Gherghina Vrămuleţ a reuşit să schimbe faţa localităţii, să atragă investitori în turism şi, ajutată de natura generoasă cu locurile pe care le administrează, a reuşit să transforme Mahmudia într-o zonă cochetă, dezvoltată şi râvnită de mulţi turişti. Din păcate însă, „doamna de fier” de la porţile Deltei simte că este cazul să se retragă, încet-încet, din activitatea politică şi administrativă. Anunţul a fost făcut public în cadrul întâlnirii A.Co.R, „doamna primar renunţă la funcţia din cadrul A.Co.R şi la o nouă candidatură, pentru că ar vrea să se retragă din activitatea politico-administrativă”. Un primar care şi-a dedicat cea mai frumoasă perioadă din viaţă administraţiei publice şi care a manageriat o localitate timp de 20 de ani şi ştie că retragerea în glorie este una demnă de orice om raţional şi vertical, nu merită decât sincere felicitări!  

Ce primari conduc A.Co.R Tulcea?

Preşedinte: 
Ştefan Ilie (Luncaviţa)

Prim-vicepreşedinte:
Alexe Anastase (M. Kogălniceanu)

Vicepreşedinţi: 
Nicolae Coşovei (Somova)
Viorel Chiriţă (I.C. Brătianu)
Georgeta Ciupitu (Chilia Veche)

Secretar:
Vitali Finoghen (Sarichioi) 

Cenzor:
Florin Pascale (Niculiţel)

Membri în Consiliul Director:
Neculae Muşat (Cerna)
Marian Naiman (Frecăţei)
Sorin Vals (Greci)
Sebastian Aurelian (Maliuc)
Vasile Mărculescu (Smârdan)

Andreea PAVEL


14 nov. 2012

Echipa de la malul mării, în cădere liberă


     Aproape de sfârşitul turului de campionat, jucătorii Farului sunt cu un pas în Liga a 3-a de fotbal. Situată pe ultima treaptă a ligii secunde, fosta echipa fanion a oraşului Constanţa a reuşit performanţa de a acumula doar 6 puncte în 12 etape disputate. Simţind gustul victoriei doar de două ori în acest campionat, marinarii par resemnaţi şi acceptă să fie „ciuca bătăilor“, Farul fiind învinsă de echipe care acum câţiva ani doar visau să aibă vreun amical cu alb-albaştrii. Cum patronul Giani Nedelcu se pare că nu găseşte soluţia câştigătoare de când a preluat clubul, poate ar fi mai bine să spună pas şi să se orienteze spre alte activităţi, pe care domnia sa le-ar putea manageria mai bine.

Cristian Andrei LEONTE
sursa foto: www.observator.ro

DE CE I-A LĂUDAT UEFA PE STELIŞTI?


     „Steaua răsare din nou“! Acesta este titlul dat de site-ul oficial al UEFA înainte de meciul Molde-Steaua. Cei de la UEFA cred că „Inspirată de Laurenţiu Reghecampf şi de golgeterul Raul Ru-sescu, FC Steaua Bucureşti a revenit la o formă extraordinară în România şi în Europa, după un deceniu de frustrări“. Tot site-ul www.uefa.com laudă echipa roş-albastră, vorbeşte despre succesele Stelei din 85/86 şi despre insuccesele din ultima perioadă.
     UEFA consideră că stilul german pe care Reghe la adus la Steaua, împreună cu experienţa sa nemţească au făcut ca roş-albaştrii să aibă o pregătire fizică de invidiat, acesta fiind principalul motiv al evoluţiilor bune ale steliştilor. Un alt motiv pentru reuşitele Stelei este forma bună în care se află Raul Rusescu, dar nu în ultimul rând siguranţa din apărare dată de Vlad Chiricheş.
Să sperăm că laudele aduse de oficialii UEFA nu sunt pripite, iar jucătorii lui Reghe vor ţine pasul în continuare cu marile echipe din Europa League.

Cristian Andrei LEONTE

Avem cea mai fashion staţiune!


     Un premiu care de obicei ajungea în Saint-Tropez sau Ibiza i-a fost înmânat în acest an primarului Constanţei. Radu Mazăre a transformat staţiunea Mamaia după chipul şi asemănarea sa: agitată, dinamică şi extravagantă. Locul unde fiţele şi cluburile luxoase fac o echipă, iată, câştigătoare, a fost considerat „cel mai fashion şi dinamic” din cele 150 de staţiuni, din America, Asia şi Europa, participante la competiţie. Primarul Mazăre spune că decisive au fost investiţiile din ultimii ani făcute în ridicarea unor cluburi de 5 stele la Mamaia. La toate au contribuit paradele carelor alegorice şi Festivalul Internaţional de Modă transmis de Fashion TV în toată lumea. Premiul obţinut la Monte Carlo îi face pe proprietarii de cluburi să viseze cu ochii deschişi la sezonul viitor, când speră ca străinii să vină în număr şi mai mare la Mamaia. Şi ca să mai arate o dată că ştim să îi facem pe turişti să se simtă bine pe litoralul nostru, animatoarele şi dansatorii mai multor cluburi din Mamaia au prezentat pe scena de la Monte Carlo un spectacol plin de culoare şi mişcări provocatoare.

Andreea PAVEL

DESERT à la Zoe: Prăjitură cu morcovi


Ingrediente: 100 gr. nuci tăiate, 340 gr. morcovi daţi la răzătoarea mică, 260 gr. făină, o linguriţă bicarbonat de sodiu, 1/2 linguriţă praf de copt, 1/2 linguriţă sare, 4 ouă, 300 gr.zahăr, 2 linguriţe vanilie, 240 ml. ulei de floarea soarelui

Crema: 55 gr. unt la temperatura camerei, 225gr. mascarpone la temperatura camerei, 230 gr. zahăr pudră cernută, o linguriţă vanilie, o linguriţă coajă de lămâie

Mod de preparare
Amestecăm făina cu bicarbonatul de sodiu şi praful de copt. Mixăm ouăle cu sarea (1 minut). Adăugăm treptat zahărul  şi mixăm până se albeşte compoziţia şi se îngroaşă (cam 7 minute) după care punem vanilia şi uleiul amestecând uşor. Punem amestecul de făină,morcovii şi nucile (amestecăm după fiecare ingredient cu o spatulă). Coacem în tava mare de aragaz în care am pus hârtie de copt). Când s-a răcit o tăiem la mijloc (pe verticală) pentru a obţine două foi egale.
Pentru cremă amestecăm untul cu mascarpone şi apoi adăugăm zahărul în mai multe etape. Când crema devine pufoasă adăugăm vanilia şi coaja de lămâie.
Montăm prăjitura punând peste o parte de blat jumătate din cremă apoi cealaltă jumătate de blat şi cealaltă cremă.Decorăm cu fistic tăiat mărunt sau după cum doriţi.
Serviţi prăjitura după câteva ore! Poftă bună!

Campionul din Somova a ajuns la Steaua Bucureşti!


     Tufă Iulian Alberto este unul din tinerii sportivi care ne vor face mândri pe viitor, aducând medalii pentru România. Are 18 ani şi practică kaiacul de la vârsta de 15 ani. În tot acest timp se poate lăuda cu 4 medalii de aur, 4 de argint şi 3 de bronz, toate obţinute la campionatele naţionale. Alături de Graur Alex, Carp Ştefan (ambii din comuna tulceană Somova) şi Cartoafă Marius (din comuna Murighiol, satul Sarinasuf) au reuşit să aducă judeţului Tulcea 11 medalii naţionale.
Şi cum tinerele talente pleacă de obicei la cluburile consacrate, la fel şi Iulian s-a transferat luna aceasta de la CSM Danubiu Tulcea la Steaua Bucureşti.
     Am stat de vorbă cu Iulian, care ne-a povestit cum a fost atras de acest sport încă de mic copil şi cum astăzi, chiar dacă kaiac canoe este un sport extrem de dificil, iar performanţele românilor sunt la cel mai înalt nivel, totuşi mediatizarea şi banii parcă nu se pot apropia de sportul lui Patzaichin.
„Am început să vâslesc pe lacul din Somova, comuna mea natală. Băieţii mai mari care se urcau în barcă mă fascinau şi aşa am început şi eu, la vârsta de 14 ani, să mă joc de-a kaiacul. Având apa lângă noi, nu am putut să stau departe de barcă. La 15 ani m-am înscris la Clubul CSM Danubiu Tulcea. Totul a început ca o joacă. Au trecut trei ani de zile, însă încununaţi de succese. 11 medalii la campionatele naţionale oglindesc munca depusă în tot acest timp. Este un sport greu, în care trenuie să munceşti pe brânci pentru a avea rezultate. Momentan mă aflu în pregătire la Piteşti, alături de noul meu club, Steaua Bucureşti. Kaiac canoe este un sport greu, în care trebuie să depui o muncă eroică. Faptul că nu suntem aşa mediatizaţi precum fotbaliştii, deşi avem rezultate incomparabil mai bune, cred că se datorează faptului că nu sunt bani. Nu prea se investeşte în kaiac canoe. Însă, dacă îţi place şi vrei să realizezi ceva, trebuie să munceşti şi să fi serios. Numai aşa vei putea fi împlinit sufleteşte.“

Cristian Andrei LEONTE

13 nov. 2012

Vasile Delicoti, vicepreşedintele A.Co.R. Constanţa: „Noii parlamentari să ne scape de controlul ministerelor şi al consiliilor judeţene“


     Primarul Vasile Delicoti se străduieşte să se ţină de promisiune şi să demareze planul de dezvoltare cu care a câştigat detaşat încrederea electoratului din Poarta Albă, în luna iunie a acestui an. Destul de greu, având în vedere că, la nivel central, ministerele au blocat majoritatea proiectelor care, înainte de alegerile locale, erau pe punctul de a fi demarate. Acesta a organizat deja evenimentul prin care s-a sfinţit un teren
deasupra căruia se va înălţa un nou lăcaş de cult în localitate. În altă ordine de idei, primarul Delicoti a fost recent ales vicepreşedinte al Asociaţiei Comunelor din România, filiala Constanţa. Din această funcţie, edilul din Poarta Albă militează pentru descentralizarea mult dorită de primari şi mult promisă de Guvern: „Sper că atunci când Barde şi Chirilă vor ajunge în Parlament (candidaţi ARD la alegerile din decembrie) să rezolve, printre altele şi problema descentralizării. Noi, primarii, abia aşteptăm să scăpăm de controlul ministerelor şi al Consiliului Judeţean. De-abia când vom fi autonomi şi liberi, vom reuşi să ducem la bun sfârşit toate proiectele pe care le avem în derulare şi să demarăm alte investiţii necesare localităţilor pe care le manageriem. Controlul acestor instituţii şi dependenţa de ele sunt o povară care ne înlesneşte munca. Uneori o şi blochează...”, a declarat Vasile Delicoti, primarul comunei constănţene Poarta Albă.  

Andreea PAVEL

Adio, concubinaj la Nicolae Bălcescu!


      Viorel Bălan, primarul comunei constănţene Nicolae Bălcescu, a reuşit, cu ajutorul consilierilor, să pună în aplicare o hotărâre pe care n-a reuşit să o menţină nici Guvernul Boc, nici Guvernul Ponta: ajutorul pentru tinerii însurăţei. Începând cu 1 ianuarie 2013, fiecare cuplu care îşi va uni destinele va primi suma, deloc de neglijat, mai ales în mediul rural, de 600 de lei. Practic, Viorel Bălan încearcă să încurajeze tinerii din
localitate, pentru ca aceştia să nu mai trăiască în concubinaj şi să îşi formeze o familie: „Conceptul de familie este unul sfânt pentru mine şi cred că pentru orice om din echipa noastră din primărie. De aceea, alături de colegii mei, am hotărât să ajutăm tinerii să îşi întemeieze o familie, să se aşeze la casele lor şi să renunţe la concubinaj”, a declarat Viorel Bălan. Acesta nu este singurul sprijin despre care primarul speră să devină o tradiţie. Un obicei în localitate, de când actualul primar este în funcţie, este reprezentat de cadourile pentru copii. Anual, în preajma sărbătorilor de iarnă, 800 de pachete cu dulciuri şi alte cadouri sunt împărţite micuţilor din localitate.

Andreea PAVEL
http://www.valycofaru.com

De ce nu au încercat otomanii să-i islamizeze pe ruşii lipoveni refugiaţi în Dobrogea?


     În cele peste cinci secole în care Dobrogea a aparţinut Imperiului Otoman, ruşilor lipoveni le-a fost recunoscută oficial biserica şi nici nu au fost supuşi politicilor de islamizare. De altfel, staroverii fuseseră foarte bine plătiţi de Poarta Otomană, fiind consideraţi „musafiri“, Sadik Paşa încercând chiar să
organizeze o armată regulată din „necrasovţi“, pentru a lupta cu mai mult succes contra Rusiei. Încercarea a eşuat însă, în 1828. În schimbul sprijinului acordat Porţii, aceştia primeau o largă şi deplină autonomie, concesiunea pescăriilor  şi a unor întinse teritorii, lucru care i-a făcut să intre în conflict deschis cu rascolnicii propriu-zişi, determinând autorităţile otomane să strămute unele grupuri pe Dunăre sau chiar în partea asiatică a imperiului, în zona oraşului Bursa. Rascolnicii de rând s-au răspândit în platoul dobrogean şi i-au atras de partea lor pe „necrasovţi“, reînviind  şi/sau întemeind satele Carcaliu (Kamena sau Komenka), lângă  Măcin, Tatariţa (lângă Siliştea)  şi Ghindăreşti (Guizdar), lângă Hârşova. Lipovenii necrasovţi s-au stabilit cu învoirea turcilor în zona dintre Tulcea  şi Babadag.

Jurilovca, cel mai bogat sat de pescari

     Astfel, aceştia au pus pe picioare satele Sarichioi (Seriacovo) şi Jurilovca, pe care le vor transforma în cele mai bogate sate de pescari din Dobrogea. După revenirea Dobrogei la  România, în urma Tratatului de la Berlin (1878), a existat o politică de încurajare a stabilirii în zonă a românilor din regat, tocmai pentru a compensa unele goluri demografice ce s-au creat prin plecarea îndeosebi a neamurilor turcice. Un rol hotărâtor în păstrarea identităţii proprii a ruşilor lipoveni l-a avut biserica. Slujbele religioase se ţin şi astăzi în limba slavonă, scrierea se face cu caractere slavone, se foloseşte calendarul iulian (13 zile după calendarul gregorian). Păstrarea limbii ruse vechi, în care au pătruns unele cuvinte ucrainene  şi româneşti, dar  şi a obiceiurilor  şi tradiţiilor străvechi, constituie un specific al acestei populaţii slave.

Andreea PAVEL

De la Cogealia, la Lumina


     Satul Lumina a luat fiinţă în anul 1650, dar din punct de vedere administrativ a ajuns pe hărţile vremii de-abia în anul 1880. Din anul 1880 până în anul 1908, satul Lumina a aparţinut de comuna Sibioara, fostă Cicîrciu. În perioada 1908-1925, satul Lumina a aparţinut de comuna Ovidiu, iar de la 1 ianuarie 1926 a fost o unitate administrativ-teritorială autonomă, la care s-a alipit satul Mamaia şi Năvodari, denumit atunci Cara-Coiun („Oaia neagră”). Satul Lumina a cunoscut o dezvoltare deosebită din punct de vedere economic, ponderea cea mai mare deţinând-o cetăţenii germani a căror ocupaţie principală era agricultura. Prima denumire, Cogealia, vine de la şeful tribului tătar Cogea-Ali (Ali Cal Mare). Numele s-a păstrat până în anul 1929 când s-a numit Valea Neagră, denumire pe care a purtat-o până în anul 1965, când a primit denumirea de Lumina. Între 1968-1989 a aparţinut de comuna Ovidiu, iar în 1989 a redevenit autonomă, incluzând satele Sibioara şi Oituz. Ca instituţie publică, Primăria Lumina s-a înfiinţat pe 9 mai 1989.

Andreea PAVEL

În ciuda situaţiei financiare dificile, Delta Tulcea acumulează puncte


     Chiar dacă situaţia de la Tulcea nu este una foarte fericită, jucătorii Deltei parcă nu resimt acest lucru şi tratează fiecare meci cu cea mai mare seriozitate.Aşa se face că echipa tulceană ocupă locul 2 în seria 1 a Ligii secunde de fotbal, fiind doar la o lungime distanţă de Sportul Studenţesc, echipă pe care băieţii lui Constantin Gaghe au învins-o cu un categoric 4-0, la Bucureşti.Pentru Delta urmează o pauză competiţională, deoarece următorul meci, cel cu Callatis Mangalia, nu se va disputa. Astfel tulcenii au timp să îşi reîncarce bateriile şi să pregătească bine meciul deloc uşor pe care îl vor disputa pe data de 24, la Botoşani.

Cristian Andrei LEONTE
sursa foto: www.academiahagi.ro

12 nov. 2012

Dumitru Chiru îşi pregăteşte comuna de iarnă!


     Primarul comunei Lumina, Dumitru Chiru, este extrem de precaut atunci când vine vorba de localitatea sa şi de binele localnicilor. Aşa se face că, cum a dat puţin frigul, cum şeful administraţiei locale a dispus refacerea rezervelor de material antiderapant şi de motorină. Acesta vrea să fie sigur că stocurile îi vor ajunge timp de o săptămână şi nu vor exista probleme în intervenţiile de urgenţă. Dumitru Chiru a încheiat un contract cu Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri, contract care implică angajarea regiei de a distribui materialul antiderapant  către administraţia locală, în timp ce primăria are obligaţia de a achiziţiona combustibilul necesar şi de a întreţine utilajele necesare intervenţiei.

Andreea PAVEL

Moş Crăciun din Albeşti alungă criza!


     Gheorghe Moldovan, primarul comunei Albeşti, nu renunţă la rolul lui Moş Crăciun nici în această iarnă. Vremurile nu sunt tocmai optimiste, sfârşitul anului se apropie, problemele sunt multe. Aceste lucruri nu îl împiedică însă pe primarul din Albeşti să se gândească deja la cadourile pentru copiii din localitate. Gheorghe Moldovan susţine că, la fel ca în fiecare an, aceştia vor fi răsplătiţi de Moş Crăciun, dacă au fost cuminţi, şi-au ascultat părinţii şi au fost sârguincioşi de-a lungul anului. Moşul va dărui cadouri într-un moment festiv, la serbarea „Pomului de Crăciun”, după ce copiii vor spune poezii şi vor cânta. Bătrânii vor fi de asemenea cadorisiţi cu pachete alimentare care cuprind un kilogram de zahăr, unul de ulei, un pui şi un cozonac.

Andreea PAVEL
sursa foto: www.ziuaconstanta.ro