12 aug. 2012

Patzaichin vâsleşte spre Luncaviţa


Pentru al treilea an consecutiv, comuna Luncaviţa este gazda Turneului Internaţional Dunărea. Evenimentul va avea loc pe 31 august a.c, atunci când peste 120 de participanţi, din tot atâtea ţări, vor înnopta la Luncaviţa, în dreptul Milei Nautice 62, nu înainte de a gusta borşul de peşte luncăviţean, plăcinta dobrogeană, sau de a dansa geamparalele alături de ansamblul ”Ghiocel de la Luncaviţa”. ”Vă invităm aşadar la o activitate deosebit de frumoasă, care din an în an devine tradiţie la Luncaviţa, unde pasiunea pentru sportul nautic se împleteşte cu pasiunea promovării folclorului, gastronomiei şi implicit a cetăţenilor Dobrogei de nord”, îi invită pe această cale, primarul comunei Luncaviţa, Ştefan Ilie, pe toţi iubitorii de sport şi tradiţii dobrogene. Tot din anul 2011 partener al „Turneului Internaţonal Dunărea“ devine şi Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23, care este organizatoarea „Festivalului Internaţional al Bărcilor cu Vâsle Rowmania”, alături de municipiul Tulcea, în perioada 1-2 septembrie, prin cei doi lideri, marele sportiv al României Ivan Patzaichin şi primarul Constantin Hogea. În acest an, ca urmare a propunerii de colaborare şi ai altor iubitori ai Dunării şi ai sporturilor nautice, precum „Asociaţia Prodezvoltare Jurilovca 21” de la Luncaviţa vor pleca vâslind, alături de participanţii TID, primarul comunei Luncaviţa Ştefan Ilie, alături de primarul comunei Jurilovca Eugen Ion şi de Paul Condrat, preşedintele asociaţiei.  Astfel, echipajul primarilor va ajunge în Tulcea direct la Festivalul  Internaţional al Bărcilor cu vâsle Rowmania. Invitaţi speciali la etapa TID Luncaviţa din 31 august sunt: Ivan Patzaichin, cvadruplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1968, 1972, 1980 şi 1984 şi triplu laureat cu argint; Constantin Hogea, primarul municipiului Tulcea; Horia Teodorescu, Preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea; Lucian Simion, prefectul judeţului Tulcea.

Andreea PAVEL

11 aug. 2012

Nu vă pasă de noi!


Mizerie, interese, împroşcări cu noroi, lupte neloiale, minciună şi manipulare. În două cuvinte, „RĂZBOI POLITIC“! În Siria se cheltuiesc milioane de euro pe arme şi muniţie, în România se pierd milioane de euro pe referendumuri şi birocraţie politică. Fondul e acelaşi, forma e diferită. Bani pierduţi şi oameni suferinzi.
Pe voi, parlamentari şi oameni politici, v-am ales pentru a ne asculta, pentru a ne înţelege şi pentru a face orice vă stă în putinţă să ne fie tuturor mai bine.
Glonţul omoară repede, indiferenţa ucide lent.
De trei luni nu  faceţi altceva decât să vă răfuiţi, să vă acuzaţi şi să vă târâţi prin noroi, pe la posturile de televiziune preferate de fiecare. Încercaţi să ne manipulaţi prin mitinguri, sms-uri şi discursuri sforăitoare. Nici nu vă trece prin cap că ne-am săturat, că avem o limită.
Încă nu conştientizaţi că lupta voastră afectează direct viitorul nostru. Noi suntem cei care încasăm eroic loviturile voastre politice. Indiferent de învingători, ţara noastră retrogradează brusc în ligile inferioare ale Europei.
Vorba americanului, „time is money“. Şi la noi e cam la fel, dragii mei. Irosiţi timpul şi banii României pentru interesele voastre politice. În timp ce toată Europa încearcă să găsească soluţii pentru a ieşi din criză, noi nu facem altceva decât să ne afundăm mai adânc în ea. Euro atinge aproape cinci lei, iar voi vă  sfâşiaţi pentru scaunul de preşedinte. FMI ne bate la uşă şi încă nu se ştie cine trebuie să deschidă: Băsescu, Antonescu, Ponta. Indiferent de cine ar fi, România va fi reprezentată de un lider tumefiat de pumnii încasaţi de la opoziţie.
Scopul nostru este să trăim bine şi să fim mândri în faţa Europei. Nu trebuie să ne mulţumim doar cu circul vostru. Trebuie să ne trezim şi să vă luăm de urechi, să vă tragem la răspundere, să fiţi ruşinaţi când ieşiţi pe posturile tv şi continuaţi să vorbiţi de lupta voastră mizeră. Acest meci nu poate să meargă la nesfârşit. Începem să obosim şi să ne fie silă de acest maraton continuu.
Începeţi să mai faceţi şi gesturi umane, dragii mei combatanţi. Nu mai vorbiţi doar în termeni politici şi de război. Aveţi două soluţii. Ori ridici mâna şi spui pas, Nea Traiane, să îi laşi pe aliaţi, să vedem şi noi ce pot să facă, ori renunţi tu, Victore, recunoşti că ai pierdut şi încerci să redresezi ţara, de acolo, din funcţia pe care o ai şi din care poţi face multe pentru noi.
Aplecaţi urechea puţin la Europa, puţin la popor, uitaţi-vă în treacăt şi în conştiinţa voastră şi mai lăsaţi câte puţin şi de la voi. Politica nu este totul. Încercaţi să mai fiţi şi oameni, înainte de toate. România suferă!

Cristian Andrei Leonte

Guvernul a oprit asfaltările începute de Udrea


„10.000 de kilometri în mediul rural” era, pe scurt, programul derulat la nivel naţional, iniţiat de fostul ministru Elena Udrea. Acesta prevedea ca primăriile să iniţieze proiecte prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, care urmau a fi aprobate, dacă respectau anumite condiţii. Recent, Guvernul Ponta a oprit asfaltările, drept pentru care, în unele localităţi drumurile au rămas pe jumătate asfaltate. Unii primari sunt în culmea revoltei, considerând că măsura luată de Ponta este una stupidă, aprobată pe criterii politice. Ceilalţi, care nu au obţinut finanţările necesare, consideră că măsura este una excelentă având în vedere că finanţările au fost acordate de Udrea doar primăriilor PDL. Principalul argument al acestora constă în faptul că, aşa cum susţin aceştia, Guvernul nu beneficiază de banii necesari, finanţările urmând a fi făcute în urma unor credite pe care le făceau primăriile şi pe care, ulterior, ar fi trebuit să le suporte administraţiile locale. În replică, primarii „pro PNDI” susţin că banii existau, dar că Ponta vrea să redistribuie banii pentru asfaltări primarilor USL.

Andreea PAVEL

De ce susţine Pambuccian un proiect de 7 milioane de euro la Cerna?


În cadrul unei întâlniri cu deputatul Varujan Pambuccian (care reprezintă comunitatea armeană în Parlament), în localitatea tulceană Cerna, l-am întrebat pe acesta de ce este atât de interesat de comuna respectivă. Acesta ne-a declarat că susţine cu tărie crearea unui parc de panouri fotovoltaice, aşa numitele „insule energetice”, menite să utilizeze energia regenerabilă şi să asigure o bună parte din consumul electric al localităţii. Acesta l-a felicitat pe primarul Neculae Muşat pentru interesul edilului de a investi în „energie verde”. Pe de altă parte, primarul ne-a declarat că Varujan Pambuccian este unul dintre parlamentarii care îşi dă cu adevărat interesul pentru comunităţile locale: „Datorită dumnealui am primit 24 de miliarde de lei vechi pentru o investiţie pe Ordonanţa 7, care viza alimentarea cu apă şi baza sportivă în satul Mircea Vodă. Acum am avut o discuţie pe sprijinirea mai multor proiecte, printre care şi implementarea unui parc de panouri fotovoltaice, în valoare de 7 milioane de euro. Îi mulţumim şi îl asigurăm că localitatea noastră va rămâne deschisă permanent la orice proiect ce are la bază energia regenerabilă”, a declarat primarul Neculae Muşat.

Cristian Andrei LEONTE

„O abordare iredentistă a relaţiilor româno-moldoveneşti ar scoate la iveală resentimentele Rusiei şi ale altor forţe politice““


Interviu cu Octavian Ţâcu
 OCTAVIAN ŢÂCU - Născut la 21 august 1972 în satul Costuleni, raionul Ungheni, R. Moldova, a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi (1994). În 2000 susţine teza de doctor în istorie în cadrul aceleiaşi universităţi. În prezent activează în calitate de şef de catedră al facultăţii de Istorie Contemporană Universală şi Ştiinţe Politice la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM). Multiplu campion al RM la box, participant la Jocurile Olimpice din Atlanta (1996), medaliat cu argint la Cupa Europei (1999). Autor al monografiei "Problema Basarabiei şi relaţiile sovieto-române în perioada interbelică" (1919-1939), Ed. Prut International, Chişinău, 2004.

I.S.E.: Existenţa Republicii Moldova, ca stat separat, de sine stătător, este o „greşeală” a istoriei, care ar trebui corectată prin reintroducerea teritoriului basarabean între graniţele României?
O.Ţ.: Chestiunea integrităţii teritoriale a spaţiului românesc în cazul Republicii Moldova (dealtfel ca şi în cel al românilor din Ucraina) nu mai are relevanţa pe care ar fi avut-o în secolul trecut. Ideea spaţiului european unic scoate problema unităţii naţionale a românilor în termeni teritoriali şi o plasează în dimensiunea culturală şi spirituală.
   
I.S.E.: Greşim dacă îi considerăm pe basarabeni „românii de peste Prut”?
O.Ţ.: Nu greşim, majoritatea populaţiei Republicii Moldova sunt români. Problema este că nu toţi dintre ei se identifica ca români ca atare, iar în plus că există un segment larg de alogeni care acceptă şi mai greu această definire.

I.S.E.: Care este opinia publică din Republica Moldova faţă de posibilitatea „unirii” Basarabiei cu România?
O.Ţ.: Problema unirii politice nu este actuală. Mai actuală este problema unirii cu Transnistria. Asta este prioritatea naţională a Republicii Moldova, care va salva dealtfel şi românii din stânga Nistrului de la un proces intens de deznaţionalizare.

I.S.E.: Cum ar fi posibilă o „nouă unire”, având în vedere calitatea României de stat membru al UE?
O.Ţ.: Unirea poate fi realizată prin reîntregirea Republicii Moldova şi integrarea ei în Uniunea Europeană. Dar ca două entităţi politice separate.


I.S.E.: Dincolo de avantajele din urma obţinerii calităţii de cetăţean român, mai există şi alte motive pentru care basarabenii îşi doresc să devină cetăţeni români?
O.Ţ.: Recăpătarea unui drept istoric şi a unei identităţi furate...

I.S.E.: Care şi cât de semnificative sunt diferenţele dintre români şi basarabeni?
O.Ţ.: Basarabeni sunt mai mult decât români. Ei sunt un produs a două câmpuri stilistice cum spunea Blaga: au preluat multe dintre formele de cultură şi civilizaţie sovietică/rusă, care continuă să persiste în existenţialul lor şi să facă diferenţă între românii de pe cele două maluri ale Prutului. La nivelul elitelor intelectuale nu există nicio deosebire sau diferenţă.

I.S.E.: Tânăra generaţie din Moldova are propria identitate, ori aceasta se „confundă” cu cea a românilor? Ori a ruşilor?
O.Ţ.: În mare parte tineretul îşi asumă valorile româneşti, dar rămân în continuare influenţaţi  de formele culturale ruse datorită prezenţei mediatice şi lingvistice ruse. E greu de definit dacă acest ataşament faţă de valorile româneşti se traduc automat printr-un ataşament faţă de statul România sau eventualitatea unirii.

I.S.E.: Ce au reprezentat pentru dumneavoastră evenimentele de pe 7 aprilie 2009? Cum le catalogaţi, cum le numiţi, cum v-au schimbat viaţa şi cât de „spontane” şi „autentice” au fost?
O.Ţ.: 7 aprilie este un cumul de  nemulţumiri:  faţă de guvernarea comunistă (faţă de comunism în general şi faţă de Voronin în mod special), faţă de fraudarea alegerilor, faţă de afrontul adus identităţii româneşti, faţă de lipsa unei perspective pentru viitorul ţării. A reprezentat o dorinţă de schimbare a unei noi generaţii de moldoveni: elite politice, intelectuali, mediul de afaceri, studenţi, etc.

I.S.E.: Care sunt diferenţele de mentalitate şi de viziune între tinerii basarabeni de acum şi cei care erau copii în anii 40-50, în ce priveşte legătura dintre Basarabia şi România:  „problema basarabeană”, „românii moldoveni”, „unirea cu România” etc?
O.Ţ.: Tinerii actuali nu mai percep în termeni sentimentali românismul, e mai mult o chestie raţională decât instinctuală.


I.S.E.: Mai sunt tinerii basarabeni interesaţi de cunoaşterea trecutului? Cunosc aceştia istoria teritoriului dintre Prut şi Nistru? Cât de grav este faptul că tinerii, din România şi Moldova, nu mai sunt interesaţi de istorie şi de analiza unor astfel de situaţii, precum legătura dintre România şi fostul pământ românesc?
O.Ţ.: Interesul faţă de istorie scade în general, iar asta se referă şi la cunoaşterea propriului trecut. Nu putem generaliza situaţia desigur, depinde de locaţie, liceu, profesor. Criza istoriei şi predării sale din Republica Moldova a determinat o confuzie şi o reticenţă faţă de acest obiect.

I.S.E.: Cum sunt prezentate România şi relaţiile dintre româno-basarabene, în mass-media din Moldova? Cât de mult influenţează mass-media opinia publică din Basarabia, în ce priveşte acest subiect?
O.Ţ.: Până la 7 aprilie exista un singur post TV – Moldova 1 - cu acoperire naţională, controlat de comunişti si care avea o tentă anti-romînească evidentă. Cu excepţia PRO TV, în acea perioadă opinia publică era modelată de posturile ruseşti care erau dominante în peisajul mediatic moldovenesc şi de canalele tv controlate de comunişti – NIT, N 4, etc.
Situaţia s-a schimbat după 7 aprilie, când au apărut două canale cu acoperire naţională independente, iar Moldova 1 a devenit liberă. Putem spune că acest fapt a schimbat coplet percepţia mediatică a moldovenilor, inclusiv natura relaţiilor cu România, percepţia României şi a relaţiilor moldo-române. Ele au devenit fireşti, preferenţiale, aşa cum trebuie să fie...

I.S.E.: Basarabia este sau nu „pământ românesc”?
O.Ţ.: Basarabia ca entitate teritorială şi politică integră a dispărut la 2 august 1940. Republica Moldova este o parte a Basarabiei istorice şi este un pământ românesc în sens istoric şi cultural, dar care are nevoie de o recuperare serioasă a sensului de apartenenţă la identitatea românească. Este unica şansă ca acest stat să poată supravieţui în termeni politici. Trebuie să abordăm problema relaţiilor între cele două state româneşti în sensul valorilor europene şi nu în termenii unui iredentism teritorial, care ar scoate de pe agendă resentimentele Rusiei, a unor forţe politice din RM, a minorităţilor naţionale şi a vecinilor cum este Ucraina.

Andreea PAVEL

10 aug. 2012

Seceta transformă agricultura în loterie!



Seceta a făcut ravagii în toată ţara, zeci de mii de hectare din România fiind pârjolite nemilos de un soare care nu a vrut să se ascundă, nici măcar o zi, sub norii de ploaie. Momentele de groază de la seceta din 1946 au fost retrăite pe propria piele de cei care au auzit de ele doar din poveştile bunicilor. Agricultorii au pierdut sute de milioane de euro, deşi, pentru irigaţii, UE a alocat 500 de milioane de euro. Doar 10% au fost accesate de români. Doi dintre primarii constănţeni, care au lucrat pământul o viaţă, ne-au creionat, cu această ocazie, viitorul sumbru care ne aşteaptă...

Ion Beiu, primarul comunei constănţene Saligny.


„La bază sunt agricultor, familia mea are 1000 de hectare în arendă, dintre care vreo 300 de ha sunt de floarea-soarelui, celelalte fiind cultivate cu ovăz, grâu, porumb etc. Anul acesta a fost jale! Lucrez pământ din 1991 şi în nici un an nu am trecut prin aşa ceva. Nu am reuşit să îmi acopăr nici cheltuielile. Investiţia necesară pentru cultivarea a 1000 de hectare se ridică undeva la 8 miliarde de lei vechi, incluzând motorina, seminţele, ierbicidele etc. Agricultorii nu vor beneficia de aceşti bani, pentru că nu au ce să vândă! Ţara ar trebui să fie declarată zonă calamitată, pentru că, din câte ştiu, situaţia este sumbră peste tot. În Dobrogea cel puţin este prăpăd! Efectele acestei secete vor fi resimţite de toţi românii de-abia la toamnă, când preţurile alimentelor de bază vor fi scumpite usturător, din mai multe motive: seceta, creşterea euro şi creşterea preţurilor carburanţilor. Nici nu vreau să mă gândesc la ce va urma…”. 

Viorel Bălan, primarul comunei Nicolae Bălcescu 


„Situaţia este foarte gravă în toată ţara, noi însă putem să-i mulţumim lui Dumnezeu că a mai dat o ploaie şi ne-am acoperit o parte din cheltuieli. În mod normal ar trebui ca o mare parte din ţară să fie declarată zonă calamitată şi să fie alocate fonduri pentru cei care au avut de suferit. Toate culturile au fost afectate, iar producţia nu e nici măcar pe jumătate faţă de anul trecut. Agricultura este o loterie şi trebuie să ne aşteptăm la noi scumpiri“, ne-a declarat primarul comunei N. Bălcescu, Viorel Bălan, a cărui familie deţine terenuri agricole în arendă.

Andreea PAVEL

20 de milioane de euro pentru un drum care se reabilitează în 2 ani şi se strică în câteva luni!?




Povestea celor care au mers pe drumul Constanţa-Tulcea 


 Acum vreo câţiva ani, când am fost prima oară în Tulcea, am jurat să nu mai merg vreodată pe drumul dintre cele două judeţe. Toţi cei care au mers pe drumul respectiv, ştiu despre ce vorbesc. Pentru ceilalţi, există imaginile de mai jos care îi vor lămuri. Ironia destinului a făcut ca, mai apoi, profesia să mă oblige să fac drumuri din ce în ce mai dese la Tulcea.
După încă două-trei drumuri pe parcursul cărora am fost zgâlţâită în toate direcţiile din cauza tranşeelor de pe drum, am luat harta-n braţe şi mi-am căutat o rută ocolitoare spre Tulcea. Am găsit drumul spre Hârşova, apoi Horia, Saraiu, Topolog, Ciucurova, Izvoarele şi Tulcea. E drept, ocoleam 30 de kilometri, însă benzina m-ar fi costat mult mai puţin decât reparaţia maşinii, iar, pe de altă parte, peisajul era superb. Sau aş fi putut să dau Statul în judecată, dar având în vedere că nu suntem în America, nici vorbă să câştig vreodată.
La un moment dat am auzit că se reabilitează drumul Constanţa-Tulcea. Am zis: Imposibil! Moş Crăciun nu există! În fine, doar din curiozitate am reluat ruta veche, cea care apropos, leagă litoralul românesc de Delta Dunării, aspect deosebit de important în plin sezon, când s-au apucat şi ei de reparaţii. Pe la Mihai Viteazu, am păşit în infern: praf, coadă, pietre şi o ditamai bucată de drum decopertată. Muncitorii... Care muncitori? Aaa, nenea care stătea pitit la umbră şi încă un nene care ne dirija pe noi? Da, într-adevăr se muncea, în cel mai pur stil românesc.
Ajung cu chiu cu vai la Baia, pe unde se termina infernul şi încep să fac poze la peisajul dezolant pe care îl vedeam pentru a doua oară, într-un puseu de furie. Unul dintre muncitori, în loc să se apuce de treabă, mă ia la rost: „De ce filmezi, n-ai voie!”. Aoleu! Pe un drum public pe care tu, din banii mei, îl reabilitezi, eu, care plătesc de trei ori în tot felul de taxe întreţinerea drumurilor, nu am voie să fac poze?! Tensiunea creşte şi mă iau la harţă cu el.
În fine, în cele din urmă, se lasă păgubaş, îmi spune să aştept doi ani până se termină reparaţia şi dacă nu-mi convine să ocolesc drumul respectiv. Nici una, nici două îmi trânteşte semnul roşu în faţă şi mă mai ţine şi la coadă câteva minute bune. Asta ca să-mi arate cine-i şefu. Că n-oi fi eu... Că eu nu lucrez la Vega Galaţi, noul „rege al şoselelor româneşti”. Firma asta era pe panoul de informare, înainte de plăcuţa prin care ministerul îşi cerea scuze pentru eventualele neplăceri... Pe acelaşi panou pe care era trecută fabuloasa sumă de 20 de milioane de euro şi termenul de execuţie de doi ani.

O delegaţie de academicieni şi diplomaţi ruşi va merge pe drumul groazei în septembrie. Vă imaginaţi ce discuţii vor avea până la Tulcea?


 Ajung acasă şi caut pe Google firma Vega Galaţi. Primul articol pe care îl găsesc îmi confirmă intuiţia: „Bani cu nemiluita de la CJC pentru o asfaltare garantată 18 luni! DJ 392, ca după bombardament“, titlul unui articol din cotidianul „Ziua de Constanţa“. Jurnaliştii respectivi vorbeau despre drumul judeţean Pecineaga - Amzacea - un drum (atenţie!) renovat la sfârşitul anului trecut de Consiliul Judeţean Constanţa, căruia nu a avut cum să-i expire încă perioada de garanţie (de viaţă) arată, în mod şocant, ca după război! Firma care a executat lucrarea? Conform cotidianului menţionat, fix Vega Galaţi, firma care mi-a ridicat şi mie semne de întrebare atunci când am văzut lehamitea muncitorilor, stilul de lucru, termenul de execuţie şi alte detalii. Nu pot să nu mă întreb cum o să arată drumul Constanţa-Tulcea, după o scurtă perioadă după ce se va fi încheiat reabilitarea… Până atunci însă, ocoliţi infernul! Ruta perfectă: drum ca-n palmă, peisaj superb, maşină „fericită“: Constanţa -Ovidiu - Mihail Kogălniceanu -Crucea - Horia - Saraiu - Topolog - Ciucurova - Izvoarele - Nalbant - Tulcea.

Andreea PAVEL
Cristian Andrei LEONTE

Americanii, stupefiaţi că spitalul pe care l-au renovat în Babadag a fost închis!




Localnicii din Babadag se confruntă cu o situaţie de-a dreptul tragică. De când Guvernul a închis cele două unităţi medicale din oraş, cea de Urgenţe şi cea de TBC, numărul cazurilor de bolnavi de tuberculoză s-a mărit dramatic. Judeţul Tulcea se află într-un trist top zece al judeţelor cu cel mai mare număr de cazuri de TBC. În urma închiderii celor două spitale, Primăria Babadag s-a văzut nevoită să improvizeze un centru de permanenţă unde localnicii din oraş să fie consultaţi, urmând ca cei care suferă de afecţiuni medicale să fie transportaţi la Tulcea sau Constanţa. Bolnavii din localităţile învecinate, care depindeau de spitalele din Babadag, sunt nevoiţi acum să plece direct la Tulcea. Ironia situaţiei vine din faptul că, cu puţin timp înainte să fie închis Spitalul de Urgenţe, acesta a fost renovat complet de americani, în urma încheierii unui protocol între baza NATO, din Babadag, şi Primărie. Recent, americanii au vizitat spitalul, să vadă cum merg lucrurile şi care sunt condiţiile de care beneficiază pacienţii, în unitatea frumos amenajată de ei. Stupoare însă: americanii s-au învârtit prin jurul spitalului, s-au uitat nedumeriţi la lacătele puse pe uşa de la intrare şi au privit cu dezamăgire pe geamurile nespălate la praful care se aşeza liniştit pe mobilierul vai-de-el din unitate. Renovarea a costat peste 60.000 de dolari. La scurt timp, spitalul a fost închis. Americanii nu au înţeles de ce şi i-au cerut explicaţii primarului

„M-au întrebat de ce e închis şi le-am zis: Aşa a vrut Guvernul”

O delegaţie americană l-a vizitat pe noul primar al oraşului Babadag, Georgian Caraman. Acesta a fost întrebat de ce spitalul nu e funcţional, iar primarul le-a declarat faptul că fostul Guvern a decis să închidă o bună parte din spitalele din România, pentru a face economie la bugetul de stat. Dezamăgiţi că au investit într-o instituţie ce a fost închisă câteva luni mai târziu, americanii l-au întrebat pe primar dacă îl mai pot ajuta cu ceva: „Le-am spus că vreau să investesc foarte mult în proiecte menite să ajute copiii şi dezvoltarea socio-culturală a acestor. Pe de altă parte, atât eu, cât şi ei, suntem interesaţi să dezvoltăm segmentul de asistenţă socială”, a declarat primarul Caraman.

Andreea PAVEL
Cristian Andrei LEONTE

TBC a făcut ravagii în Tulcea, după închiderea dispensarului din Babadag!




Dispensarul destinat tratării bolnavilor de TBC din oraşul tulcean Babadag, dar şi din localităţile vecine, a fost închis în urmă cu mai bine de un an, printr-un ordin al Guvernului Boc. Pretextul a fost criza economică acută şi imposibilitatea financiară de a mai susţine anumite unităţi spitaliceşti din România. Mai marii ţării nu s-au gândit atunci la ce avea să urmeze: din cauza lipsei unui personal competent de a trata, dar mai ales preveni tuberculoza, numărul celor afectaţi a crescut îngrijorător în ultimul an. În special în campania electorală din iunie, a fost la modă în rândul candidaţilor diverselor partide să promită redeschiderea spitalului.

Se deschide, se deschide... Dar când?!

Aceasta este întrebarea care stă pe buzele tuturor localnicilor din Babadag, cu privire la dispensarul de TBC din oraş, închis din cauza crizei economice. Lipsa unui răspuns îi apasă cel mai mult pe angajaţii dispensarului, care fie au fost „puşi pe liber”, fie au fost mutaţi la Tulcea. De la mic la mare, toţi liderii politici de la judeţ le-au promis localnicilor din Babadag că vor redeschide dispensarul de TBC. Nimeni nu le-a zis însă când: „O parte din ei lucrează la Tulcea. Dar din 800 lei salariu, mai rămân, după ce achită naveta, cu vreo 300-400 de lei. Cum să trăiască aşa?”, a declarat primarul din Babadag. Acesta ne-a mai asigurat de faptul că dispensarul va fi redeschis în curând, iar Primăria şi-a luat angajamentul că va achita toate cheltuielile necesare asigurării utilităţilor. „Cei 60 de angajaţi vor veni înapoi, însă nu ştim când”, a conchis primarul Caraman.

Andreea PAVEL

Dar nouă, nouă ne pasă de noi?


Democraţia nu-i ca mersul pe bicicletă, nu se regăseşte pe fluturaşul de salariu şi nici în galantare, la supermarket, în mall…, nu valorează cât un sac de făină sau cât un pui, la începutul fiecărui ciclu electoral. Democraţia înseamnă valori - drepturi, dar şi responsabilităţi. Drepturile ne unesc, responsabilităţile ne separă. Toată lumea merge la urne, aşadar, însă Radu Mazăre n-ar ajunge niciodată primar la Sibiu, Cluj Napoca, Braşov, Târgu Mureş sau Alba Iulia. Şi asta pentru că fiecare înţelege diferit rolul pe care i-l dă Constituţia.
Prin vot nu doar delegăm puterea politică. Acolo e conştiinţa noastră civică, nivelul nostru de înţelegere a realităţii, foamea noastră, prostia noastră, povestea vieţii noastre. Nu e de mirare, astfel, că, uneori, unii dintre cei care ne conduc destinele seamănă izbitor cu imaginea noastră în oglindă. Politicienii nu sunt altceva decât produsul şi reprezentanţii comunităţilor care îi  promovează. Dacă ajungem la concluzia că lor nu le pasă de noi, înseamnă, implicit, că una dintre explicaţii ar fi că, de fapt, nici nouă nu ne pasă.  
N-am crezut niciodată că românii au învăţat democraţie - era şi greu în două decenii neclare. Singura iluzie pe care am avut-o a fost că binele acesta relativ de care beneficiem astăzi, cu toate dimensiunile lui - pace, libertate, liberă circulaţie, stabilitate -, e ireversibil, fiindcă e apărat de o minoritate activă, conştientă de cât e de preţ. În ultimele luni şi iluzia asta s-a spulberat: sub presiune şi manipulare, a cedat poporul (ăsta care se tot întreabă cui îi pasă de el!), apoi au cedat instituţiile, apoi au cedat şi elitele intelectuale. Oricare ar fi deznodământul, ieşim învinşi din povestea asta…
Dacă ne pasă, reevaluăm şi ne apucăm de reconstruit!  

Adrian Herţa

Ce dezvăluiri a făcut fosta profesoară de matematică a lui Crin Antonescu, despre preşedintele interimar?




La dezbaterea publică de pe 8 august, de la Constanţa, unde invitat special a fost Sever Voinescu, vicepreşedinte PDL, a participat şi Mioara Safciuc, fostă profesoară de matematică, care susţine că i-a îndrumat paşii şi actualului preşedinte interimar, în anii liceului. Aceasta a dezvăluit lucruri pe cât de inedite, pe atât de dezgustătoare, despre fostul elev, şi a ţinut să precizeze că îl „felicită” pe Dan Voiculescu pentru că le-a distrus viitoarele cariere politice ale lui Antonescu şi Ponta, doi „infantili”, aşa cum aceasta i-a numit.

„Îl „felicit” pe Voiculescu pentru că le-a distrus carierele politice celor doi. Ponta şi Antonescu sunt doi infantili în gândire. Când a fost acuzat de plagiat, prima reacţie a lui Ponta a fost să arate cu degetul spre Udrea şi să spună: „Şi ea a plagiat!“. Trebuia să îşi dea demisia, să-şi dovedească nevinovăţenia şi să îl acţioneze în instanţă pe cel care l-a acuzat de plagiat. Ăştia doi nici nu ştiu pe ce lume trăiesc“, a declarat Mioara Safciuc (foto), printre altele.

Andreea PAVEL

Stavrositu (PDL): „Demisiile foştilor miniştri arată că până şi ai lor simt că s-a întrecut măsura“


Organizator al dezbaterii publice de la Constanţa, unde invitat special a fost vicepreşedintele PDL, Sever Voinescu, deputatul Maria Stavrositu a atras atenţia opiniei publice cu privire la faptul că, din punctul acesteia de vedere, demisiile foştilor miniştri ai Guvernului Ponta „este o dovadă a faptului că până şi cei din USL consideră că s-a întrecut limita“.

Maria Stavrositu, deputat PDL

„România pierde încontinuu. Demisiile din ultima vreme îşi spun cuvântul. Până şi oamenii lor consideră că s-a întrecut limita. De câştigat, vor câştiga doar oameni precum Fenechiu, Ruşanu, Voiculescu. De pierdut, vom pierde noi, milioanele de români“.

Andreea PAVEL

Zanfir Iorguş critică lipsa de reacţie a PDL


La dezbaterea publică ce a avut loc pe 8 august, la Hotel Ibis, din Constanţa, au participat şi deputaţii PDL Maria Stavrositu şi Zanfir Iorguş. Tema conferinţe a fost „Inamicii democraţiei. Reacţia forţelor de centru-dreapta“. Invitatul special, Sever Voinescu, vicepreşedintele PDL, a anunţat crearea unei formaţiuni de centru-dreapta, menite să oprească „tăvălugul bolşevic“. În cadrul întâlnirii, Zanfir Iorguş a criticat lipsa de reacţie a PDL în iunie 2012, atunci când alegerile locale au fost anulate şi repetate, „fără nici un motiv serios“.

Zanfir Iorguş, deputat PDL

„Şi noi suntem de vină. PDL nu a reacţionat la <lovitura de stat> de la Mangalia“

„Pe de o parte, vina ne aparţine şi nouă, pentru că am greşit atunci când am lăsat două partide cu doctrine politice total diferite să se unească. Noi trecem cu vederea loviturile de stat care se dau zilnic. Una dintre ele este cea de la Mangalia, când au călcat în picioare opţiunea oamenilor. Atunci, nici o voce din PDL nu a luat atitudine pentru ce s-a întâmplat la Mangalia. De ce în situaţia în care suntem, cu o secetă devastatoare şi o economie la pământ, ei dau dovadă de
iresponsabilitate şi nu fac nimic pentru a rezolva adevăratele probleme?“.

Andreea PAVEL

Sever Voinescu vrea să oprească „tăvălugul bolşevic“


Pe 8 august, la Hotel Ibis, a avut loc o dezbatere publică, organizată de deputatul PDL, Maria Stavrositu, pe tema „Inamicii democraţiei. Reacţia forţelor de centru dreapta”. Invitatul special al întâlnirii a fost Sever Voinescu, vicepreşedintele PDL. Alături de cei doi a mai fost prezent şi deputatul Zanfir Iorguş, cel care a fost ales primarul Mangaliei în iunie 2012, dar, în urma anulării scrutinului şi reluării alegerilor, acesta a pierdut cursa electorală. La dezbatere au fost invitaţi constănţeni din diverse segmente sociale. Printre aceştia, s-a numărat şi profesoara de matematică a lui Crin Antonescu, care a dezvăluit lucruri pe cât de inedite, pe atât de dezgustătoare, despre fostul elev, şi care a ţinut să precizeze că îl „felicită” pe Dan Voiculescu pentru că le-a distrus viitoarele cariere politice ale lui Antonescu şi Ponta, doi „infantili”, aşa cum aceasta i-a numit. Sever Voinescu a subliniat faptul că formarea unei forţe de centru dreapta este absolut necesară pentru „oprirea tăvălugului bolşevic”. Vicepreşedintele PDL a ţinut să precizeze faptul că noua formaţiune nu se adresează electoratului USL, în special, ci oamenilor de bunăcredinţă, celor care cred şi apără cu tărie principiile democraţiei şi libertăţile cetăţeneşti. Vă invităm să citiţi, în rândurile ce urmează, câteva dintre subiectele punctate de invitaţii la eveniment.

Sever Voinescu, vicepreşedinte PDL

„Inamicii democraţiei cheamă poporul la vot, ca să le valideze porcăriile“

„Demiterea lui Băsescu nu este o prioritate naţională, ci economia trebuie să fie principala grijă a tuturor. Oamenii ştiu că demiterea nu este o prioritate şi de aceea nici nu au venit la vot. Cei 10,4 milioane de oameni, despre care nu vorbeşte nimeni, nu reprezintă neapărat electoratul lui Băsescu, ci sunt oameni care nu consideră prioritară demiterea acestuia. Există o problemă economică gravă la nivel european şi o problemă de politică externă gravă între Iran şi Israel. O să ne trezim că va începe al treilea război mondial, care pe noi românii o să ne găsească numărându-ne între noi şi făcând liste pentru referendum. Trebuie să revenim la priorităţile reale. De aceea propun ca noi, cei care vom pune bazele formaţiunii de centru-dreapta, să rezolvăm adevăratele probleme ale României şi nicidecum să rezolvăm problemele lor. Pe mine, personal, mă înspăimântă ideea că inamicii democraţiei încearcă să cheme poporul pentru a le valida lor porcăriile. Vă propun să rămânem în afara fricii şi să oprim tăvălugul bolşevic prin vot. La toamnă, oamenii au de ales între USL şi noua formaţiune de centru-dreapta, căreia îi pasă şi are în atenţie doar problemele reale ale României“.

Andreea PAVEL
Cristian Andrei LEONTE

Vă pasă de noi?






Începutul lunii iulie ne-a transformat în părtaşi la un război politic fără precedent. Cu toţii ne doream, ca indiferent de rezultatul referendumului, apele să se liniştească. Însă, lupta a luat amploare. Realităţile care contează sunt seceta, criza leului şi taxele noi. În acest context, românii se simt abandonaţi de politicienii care refuză să remedieze adevăratele problemele ce ne apasă. Iată de ce, în această ediţie, am deschis o dezbatere publică, în care, diverşi oameni politici au fost puşi să răspundă la întrebarea: „Vă pasă de noi?“

Ludovic Orban, fost ministru al Transporturilor, actual deputat PNL: 


„Nu vrem decât să facem voia oamenilor exprimată la protestele din iarna trecută, la -20 de grade“


La sfârşitul lui iulie, localnicii din comuna Văcăreni, judeţul Tulcea, au avut ocazia să-l întâlnească pe Ludovic Orban, deputat PNL. L-am întrebat pe Orban ce vânt îl aduce prin Văcăreni? Acesta n-a ezitat să ne dezvăluie motivul, uşor de intuit de altfel: „Am mers prin mai multe localităţi din Tulcea, pentru a da un imbold oamenilor de a veni la vot (referendum, n.red.)”. Întrebat fiind dacă politicienilor le mai pasă sau nu de noi, având în vedere criza politică acută, acesta ne-a declarat faptul că pentru PNL prioritatea este bunăstarea oamenilor, iar această bunăstare nu este compatibilă cu prezenţa lui Băsescu la Cotroceni: „Cu toţii trebuie să înţelegem că suspendarea lui Băsescu nu a fost un moft al nostru, ci voinţa românilor, exprimată de atâtea ori, atât în timpul protestelor de la -20 de grade, de astă iarnă, cât şi în întâlnirile pe care le-am avut cu unii dintre ei”, ne-a declarat Ludovic Orban“.

Octavian Popa, preşedintele PNL Tulcea: 


„Oamenii pe care îi reprezint în Parlament mă întrebau tot timpul când îi scap de Băsescu şi Anastase“


Pe parlamentarul PNL, Octavian Popa, l-am întrebat ce explicaţii le dă celor care îi acuză pe liberali că s-au aliat cu partidul a cărui doctrină este la polul opus faţă de cea a partidului pe care îl reprezintă. Pe de altă parte, l-am întrebat pe acesta dacă o astfel de alianţă nu cumva denotă faptul că singurul lucru de care le pasă politicienilor este puterea şi nicidecum binele românilor. Acesta ne-a declarat, fără să stea pe gânduri, că „nu a existat altă soluţie pentru România“. Octavian Popa ne-a povestit despre cum este întrebat de fiecare dată, de oamenii pe care îi reprezintă în Parlament, „când ne scăpaţi de Băsescu şi Anastase?“.


Maria Stavrositu, deputat PDL: 


„Fiecare partid are membri cărora le pasă de oameni şi membri cărora nu le pasă“ 


„Trebuie să ştim că în fiecare partid sunt oameni diferiţi, cărora, într-o anumită proporţie le pasă de oameni. În ceea ce mă priveşte, eu îmi aloc timp şi energie în a ţine contactul cu realităţile din viaţa fiecăruia, creând oportunităţi pentru astfel de întâlniri. Ţin legătura cu oamenii pe Facebook, pe
e-mail, prin instrumente actuale care îmi dau posibilitatea să schimb idei şi păreri cu oamenii. Sunt un parlamentar accesibil, care în fiecare vară ţine audienţe în locuri publice. Nu e uşor, dar e util. Nu poţi să îi reprezinţi pe oameni, dacă nu le cunoşti năzuinţele.

Ştefan Ilie, ofiţer de presă al Asociaţiei Comunelor din România


„Românii sunt trataţi în bătaie de joc! Această bătălie politică permanentă face un deserviciu total cetăţenilor şi ţării! Nimeni nu mai munceşte, nimeni nu mai investeşte, nimeni nu mai gândeşte, nimeni nu mai trăieşte! Toţi se bat pentru ciolan, os, scaun, podium etc. În aşa sărăcie au adus cu toţii ţara şi oamenii ei, prin aceste permanente bătălii politice, încât noi, devenind tot mai săraci, ne vindem votul. Şi de abia aşteptăm să ne vindem votul. Ne vindem votul la toţi, dar ne vindem de fapt viaţa şi viitorul. Dacă nimeni nu ar mai da bani la votare, procentul de prezenţă la vot ar fi sub 30 %“.

Valentin Vrabie, primar independent al comunei Peştera


„Nu ne simţim sprijiniţi absolut deloc şi ar trebui ca parlamentarii care peste 3-4 luni vor vrea să îşi reînnoiască mandatele să se gândească la faptul că ei chiar au nevoie de noi şi nu şi-au întors privirea nici o clipă către problemele noastre. Ar trebui să lase dezbaterile deoparte şi să se apuce de muncă. Singurul lucru pe care l-au făcut în ultima vreme a fost să ne acuze pe noi, primarii, de haosul de la referendum. Un lucru incorect şi urât. Dar vom da nas în nas la toamnă, când ne vor cere din nou, votul…“

Andreea PAVEL


Cei mai tari drifteri din Europa se întrec la Maritimo


Sfârşitul lunii august îi aduce în Constanţa pe cei mai tari drifteri din Europa: Campionul 2011 Diego Quaranta - Italia, Campionul 2009 Adam Kerenyi - Ungaria, Pawel Trela - Polonia, Dmitryi Illyuk – Ucraina, împreună cu cei mai tari drifteri autohtoni: Călin Ciortan, Frăţianu Răzvan, Dobre Niculae, Mitrache Marius, Tica Răzvan, Ene Sorin şi multi alţii! Cu siguranţă cel mai tare show pe care îl vom vedea cu toţii - Campionatul European de Drift King of Europe Constanţa 24-26 August 2012 la Maritimo Shopping Center.
Eventuale modificări în programul zilnic al campionatului apar pe www.frdrift.ro

Cristian Andrei LEONTE

DESERT à la Zoe: Cremă Chantilly


Crema Chantilly este un desert fin, ce se poate servi ca atare, cu diverse combinaţii precum, ciocolată, zmeură, pişcoturi de şampanie înmuiate în cafea sau lichior, sau poate fi folosită la prepararea torturilor şi a prăjiturilor.


Ingrediente:
500 ml.lapte fiert, 125 gr.zahăr tos, 50 gr. făină albă, 4 gălbenuşuri, 1 linguriţă esenţă vanilie. Separat, 150 ml. frişcă lichidă

Mod de preparare:
Într-un vas ce poate fi pus pe flacăra aragazului bateţi cu mixerul gălbenuşurile cu zahărul cam 3-5 minute. Adăugaţi făina şi bateţi în continuare, până când amestecul este neted şi omogen. Turnaţi uşor peste acest amestec laptele călduţ, amestecând continuu. Puneţi vasul pe aragaz, la foc mic, până când compoziţia ajunge la punctul de fierbere. Folosind o spatulă amestecaţi pentru a evita prinderea. Lăsaţi să se răcească şi între timp bateţi frişca. Când crema de gălbenuşuri s-a răcit, adăugaţi vanilia şi uşor, uşor frişca. Repartizaţi în şase cupe, puneţi-le la rece şi hotărâţi-vă  asupra modului de servire.
Poftă bună!

Împletituri ruseşti, la Constanţa


Garderobe Studio este primul salon din Constanţa unde doamnele şi domnişoarele pot beneficia de coafuri inedite şi împletituri ruseşti. Persoanele interesate vor găsi salonul pe strada Dezrobirii, numărul 95 şi vor beneficia de servicii complexe şi ireproşabile, de o atmosferă relaxantă şi plăcută, şi vor pleca la petreceri, aniversări, sau pur şi simplu la plimbare cu coafuri autentice, originale şi în trend cu noile tendinţe.

Andreea PAVEL

O delegaţie de academicieni din Moscova va sosi în septembrie, în România, pentru o conferinţă pe tema relaţiilor româno-ruse


Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa va organiza, în perioada 10-14 septembrie 2012, sesiunea Comisiei academice mixte a istoricilor din România şi Federaţia Rusă. În cadrul acestui eveniment, vor participa reputaţi specialişti ai institutelor de cercetare din cadrul Academiei Române şi Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse, ai universităţilor din cele două ţări.
Comisia academică mixtă a istoricilor din România şi Federaţia Rusă dezbate, în sesiuni comune, probleme privind relaţiile istorice şi actuale dintre România şi Federaţia Rusă şi emite recomandări, argumentate ştiinţific, care pot fi preluate în analiza instituţiilor de la Bucureşti şi Moscova.
La deschiderea şedinţei vor participa importante personalităţi academice, administrative şi diplomatice din Bucureşti şi Constanţa.
Delegaţia română va fi condusă de prof.univ.dr. Ioan Aurel Pop, membru al Academiei Române şi rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, iar delegaţia rusă de prof.univ.dr. Konstantin Vladimirovici Nikiforov, director al Institutului de Slavistică al
Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse. Cuvântul de deschidere va fi susţinut de rectorul Universităţii „Ovidius” din Constanţa, prof.univ.dr. Dănuţ Tiberius Epure.

Andreea PAVEL

Curiozităţi despre Mussolini, fondatorul fascismului italian


Ştiaţi că Benito Mussolini a fost extrem de apreciat la vremea sa de către cele mai mari personalităţi contemporane? Bunăoară, bănuiaţi că Papa Pius al XI-lea l-a numit „om al Providenţei“, iar celebrul om politic britanic Winston Churchill a văzut în el „noul Cezar al secolului XX şi cel mai mare legislator în viaţă“? În plus, câţi dintre voi ar fi bănuit că autorul „Cărţii junglei“, celebrul Rudyard Kipling, laureat al premiului Nobel pentru literatură, a considerat, la rândul sau, că „pentru Italia Ducele este totul“? Sau că Thomas Mann, alt scriitor laureat al Nobelului, l-ar fi caracterizat pe conducătorul italian drept un „semizeu“? Pe aceeaşi lungă listă a admiratorilor lui Mussolini, care a reuşit - într-un mod de neînţeles astăzi pentru cei mai mulţi - să-şi atragă stima unor minţi strălucite, s-a înscris şi controversatul inventator american Thomas Edison, pentru care „Ducele“ fascist a reprezentat “cel mai mare geniu al epocii moderne“.
(Va urma...)

Georgiana Ţăranu

Unde ne petrecem vacanţa? Mini-delta din Somova


Vacanţa perfectă: linişte şi pescuit

Vreţi să vă petreceţi vacanţa, dar nu dispuneţi de mulţi bani? Vă place să pescuiţi şi tot ce vă doriţi pentru concediul mult visat este să aveţi parte de linişte, un peisaj superb şi un prânz cu specific pescăresc autentic? Complexul lacustru Somova-Parcheş este, atunci, locul ideal, unde vă puteţi bucura de toate aceste lucruri. Nu greşim dacă spunem despre acesta că se aseamănă cu o mini-deltă a României, având în vedere biodiversitatea asemănătoare cu ”sora” ei mai mare, Delta Dunării. Complexul face parte din rezervaţia Biosfera Deltei Dunării. În zona Parcheş, turiştii se bucură de o zonă superbă, cu peisaje pe măsură, cu o salbă de lacuri înlănţuite între ele prin canale şi japşe, cu ochiuri de ape străjuite de stuf, unde coloniile de păsări stau ascunse privitorilor. Complexul lacustru Somova-Parcheş cuprinde lacurile Gorgonel, Rotundu, Somova, Parcheş, Morun, Ciorciovata, Babele, Petica, lacul Câşla şi Gâsca.
Primarul localităţii, Nicolae Coşovei, îi aşteaptă pe turişti cu braţele deschise. Acesta îşi doreşte cu nerăbdare ca toate proiectele pe care le are în derulare, sau în plan, să fie duse la bun sfârşit cât mai curând pentru ca turiştilor, dar şi localnicilor, să le fie asigurate toate condiţiile necesare pentru un sejur, respectiv trai, excelente: „Îi aştept cu mare drag pe turişti în localitatea noastră şi îi asigur că zona este superbă. Din punct de vedere administrativ şi al investitorilor, ne aflăm în plină dezvoltare“, le-a transmis primarul Nicolae Coşovei, turiştilor.

Andreea PAVEL

Lipsa banilor ţine Casimcea în divizia „D“


Unirea Casimcea va începe sezonul viitor tot în Liga a IV-a. Lipsa banilor l-a făcut pe preşedintele clubului, Ică Valentin Dascălu, să îşi motiveze imposibilitatea de a înscrie echipa în liga a treia, printr-o adresă trimisă Federaţiei Române de Fotbal.
Deşi Unirea reuşise promovarea, câştigând meciul de baraj în faţa celor de la Energia Vulturu, iată că fotbaliştii echipei din Casimcea se văd nevoiţi să evolueze din nou în Liga a IV-a.
„Cu foarte mari regrete trebuie să anunţ că Primăria Casimcea nu poate să susţină financiar echipa de fotbal în liga a treia. Scopul nostru a fost să promovăm în „C“ şi l-am îndeplinit. Problema este însă că pentru a menţine o echipă de fotbal într-o ligă superioară este nevoie de eforturi financiare deosebite. Dat fiind faptul că nu am găsit sponsori care să ne asigure surplusul financiar necesar, suntem nevoiţi să rămânem în liga a patra. Ţin foarte mult la băieţii mei,
m-am implicat atât financiar, cât şi emoţional în acest proiect, însă, cel puţin pentru moment, ne vedem obligaţi să acceptăm realitatea, chiar dacă este una tristă. Am conştiinţa împăcată, cel puţin pentru faptul că am făcut tot ce am putut pentru a le asigura cele mai bune condiţii şi pentru a le plăti primele la timp. Trebuie să le mulţumesc şi investitorilor care
mi-au dat o mână de ajutor şi care, în general, au contribuit mult la dezvoltarea localităţii noastre. În încheiere, aş vrea să mai precizez că voi fi alături de fotbaliştii noştri ori de câte ori va fi nevoie, în limita posibilităţilor“, ne-a declarat primarul comunei Casimcea, Gheorghe Ţilincă.

Cristian Andrei LEONTE

De ce ratează sportivii români la J.O.?


PSIHOLOGIE ÎN SPORT

Mai mult decât campionatele europene sau mondiale, Olimpiada este competiţia investită cu cea mai mare emoţie, atât de sportivi, cât şi de publicul mult mai numeros. Ce înseamnă pentru un sportiv, ca pe lângă emoţia concursului, să facă faţă şi presiunii performanţei, cerute şi promise?
Lipsa unei asistări psihologice, ce ar putea pregăti sportivul pentru situaţia de concurs şi l-ar putea ajuta să gestioneze anxietatea şi frica de eşec s-a văzut în tuşa care le-a despărţit pe cele trei de calificarea în finale. Iar de la eşecul de la individual, starea s-a propagat uşor şi la echipe, încordarea spunându-şi cuvântul, pe măsură ce fetele rămâneau fără soluţii în faţa coreencelor. Şi nu a fost numai cazul României, echipe puternice precum Italia şi Germania au rămas să se lupte pentru locurile de sub podium. Poate ar trebui să tragem de data asta un pic noi cu ochiul în curtea asiaticelor şi să observăm cum au reuşit să construiască o stare de concurs atât de puternică, atât în proba feminină, cât şi în cea masculină, la sabie, care să le permită să treacă de echipe puternice. Să fie doar faptul că nu aveau nimic de pierdut, sau poate e ceva în spiritul nostru românesc care ne face uneori să avem frică de succes? Nu suntem educaţi să facem faţă presiunii, cu brio, şi clacăm atunci când se aşteaptă mult de la noi. Discuţiile vor fi multe, sper însă că adevărata problemă, a pregătirii psihice, emoţionale a sportivului să fie recunoscută şi ameliorată, fiindcă a lăsa responsabilitatea acestor rezultate pe umerii sportivilor nu le va redeschide drumul spre performanţă.

Anca Moraru

Cum e viaţa de contabil în primărie?


Interviu cu Rodica Bâlea, contabil-şef  în Primăria Văcăreni (Tulcea)

I.S.E.: Care sunt avantajele meseriei pe care o practicaţi?
R.B.: Singurul avantaj este plăcerea cu care îţi exerciţi munca.  Eu iubesc ceea ce fac şi pentru mine acest lucru este un avantaj. Dacă îţi iubeşti meseria, atunci o faci cu plăcere şi nu va deveni o corvoadă pentru tine. Deci plăcerea de a lucra este singurul avantaj.

I.S.E.: Dar dezavantajele funcţiei pe care o aveţi?
R.B.: Dezavantajele sunt multe: În primul rând, legislaţia într-o continuă schimbare, care ne dă foarte mari bătăi de cap. Apoi, volumul de muncă în continuă creştere şi salariile nemotivante. În unele cazuri şi lipsa unei echipe unite, poate constitui un dezavantaj, dar asta tot de la salariu pleacă. Pe de altă parte, un alt aspect este că munca în primărie este foarte grea, mai ales din cauza modificărilor legislative care apar peste noapte. Contabilul din primărie se mai numeşte şi moaşa comunală. Fără un contabil care îşi dă interesul e ca şi cum s-ar naşte copilul, dar nu are cine să îi taie cordonul.

I.S.E.: Au fost momente în care aţi cedat şi aţi simţit că vreţi să plecaţi din primărie?
R.B.: Au fost momente în care mi-a fost foarte greu, dar nu m-am gândit niciodată să îmi las locul de muncă. Unul dintre motive este că din patru în patru ani, la alegerile locale, tensiunea politică îşi spune cuvântul: dacă nu e primarul, atunci e opoziţia cea care îţi pune beţe-n roate. În viaţă, în general, sunt momente în care simţi că cedezi. În 2010, am avut controale peste controale, comandate politic. La câtă muncă aveam, mai veneau şi controale... Consilierii nu mai recunoaşteau faptul că au aprobat cheltuieli prin hotărâri de consiliu. Am fost singura primărie din judeţ care a câştigat un proces cu Direcţia Finanţelor, drept dovadă că întotdeauna activitatea noastră s-a desfăşurat în temeiul legii.

I.S.E.: Cât de importantă este relaţia dintre primar şi contabil?
R.B.: Este foarte importantă. Se munceşte şi se întocmeşte un buget, care e ca un plan de bătaie pe un an întreg. Dacă primarul încheie contracte fără să se consulte cu un contabil e posibil să se lovească de un refuz al vizei de control financiar preventiv, pentru că nu are prevedere bugetară.

I.S.E.: Cum arată o zi din viaţa dumneavoastră?
R.B.: Am doi copii, sunt căsătorită de 12 ani. Profesez de 15 ani. Am ajuns la Primăria Văcăreni în urma câştigării concursului organizat. Ajung dimineaţă la serviciu, pregătim plăţi, ordine de plată şi alte situaţii şi, de-a lungul zilei, monitorizăm bugetul şi soluţionăm miile de adrese care tot vin de la instituţiile statului. 90% din timp soluţionăm adrese venite de la CJT, prefectură sau alte instituţii, care nu ţin neapărat de obiectul meu de activitate.  Apoi facem rectificări bugetare. Birocraţia excesivă îmi îngreunează munca foarte mult. Când ajung acasă, pregătesc masa, mă ocup de curte, de copii, facem temele, ne jucăm. În weekend ne vizităm prietenii, facem excursii la iarbă verde, sau ne ocupăm de treburi gospodăreşti.

I.S.E.: Ce le transmiteţi celor care au impresia că funcţionarii publici taie frunza la câini?
R.B.: Le recomand să facem schimb măcar o zi şi le mai transmit că vorbesc în necunoştinţă de cauză. Sunt răutăcioşi dacă ei cred asta. Mi-aş dori din tot sufletul să se întâmple o minune, să avem nişte salarii motivante şi munca noastră să fie recompensată aşa cum se cuvine.

Andreea PAVEL

Tineretu` muncitoresc - agent vânzări în distribuţie echipamente electrice


Interviu cu Marius Boeru, agent vânzări
I.S.E.: De când lucrezi ca agent de vânzări?
M.B.: De doi ani. Înainte am fost director de marketing şi mă ocupam de statistica achiziţiei şi de strategia de dezvoltare.

I.S.E.: În ce domeniu lucrezi şi pentru ce firmă?
M.B.: În domeniul distribuţiei de echipamente electrice, la Watt Unit. Suntem un colectiv mic, tânăr şi energic.

I.S.E.: Care este diferenţa dintre marketing şi vânzări?
M.B.: La vânzări trebuie să stai tot timpul conectat cu clientul şi să vii cu soluţii pentru a satisface cerinţele lui. În marketing, tot timpul trebuie să faci statistici pe stocurile produse şi, în funcţie de acestea, să realizezi strategii de vânzare. Diferenţa constă în contactul direct cu clientul, în marketing lucrând doar cu furnizorii.

I.S.E.: Care sunt avantajele şi dezavantajele în domeniul vânzărilor?
M.B.: Unul dintre avantaje este faptul că poţi să îţi organizezi activitatea de zi cu zi şi ai parte de o muncă activă, din toate punctele de vedere (ex: mereu eşti prins în negocieri). Alte avantaje sunt contactul cu oamenii şi socializarea. Un dezavantaj este acela că atunci când mă duc să îi rog pe clienţi să plătească facturile restante mă simt ca un recuperator (însă sunt puţini din ei care vin cu scuze, pentru a întârzia plata). Alte dezavantaje ar fi traficul şi faptul că programul pe care ţi-l faci se poate schimba din moment în moment, scuzele pentru a anula întâlnirile fiind multiple.

I.S.E.: Descrie-ne o zi din viaţa ta.
M.B.: Totul începe cu o cafea de dimineaţă. Îmi deschid laptopul şi verific mailurile, apoi încep să îmi programez întâlniri sau să mi se confirme întâlnirile programate cu o zi înainte. Urmează vizite la clienţi, negocieri, propuneri tehnice şi soluţii pentru anumite tipuri de produse. Pe final trag concluziile pentru ziua respectivă, de obicei la birou, şi îmi organizez activitatea pe zilele următoare.

I.S.E.: Ai satisfacţii financiare, de pe urma meseriei pe care o practici, în raport cu volumul de muncă?
M.B.: E satisfăcător. Cu cât te implici mai mult în activitatea pe care o faci, cu atât vin şi satisfacţiile financiare, bonusurile etc.

I.S.E.: Practici meseria pe care ţi-ai dorit-o sau ai ajuns să faci asta printr-o conjunctură anume?
M.B.: Am absolvit specializarea ”Management financiar contabil”. M-am angajat în timpul facultăţii, ca orice tânăr care îşi căuta de  muncă, în acest domeniu. Habar nu aveam că există o gamă largă de produse în segmentul electric. Am început uşor, uşor să învăţ, să cunosc caracteristicile produselor, să mă acomodez cu aspectele specifice domeniului în care intrasem şi să ajung, în câţiva ani, să fiu director marketing.

I.S.E.: De ce ai plecat de la marketing, la vânzări?
M.B.: Aşa cum am ajuns să lucrez în domeniul acesta, fără să am habar de partea electrică şi am învăţat pe parcurs, la fel am vrut să încerc ceva nou, pe vânzări, unde activitatea presupune mai mult muncă de teren, decât de birou, iar acesta a fost principalul motiv pentru care m-am îndreptat spre vânzări.

I.S.E.: Ce le transmiţi celor care vor să urmeze o facultate şi nu sunt hotărâţi încotro să o ia, ţinând cont că tu lucrezi într-un domeniu care nu are de-a face cu facultatea pe care ai absolvit-o?
M.B.: Majoritatea tinerilor optează spre o facultate ”la modă”, care ”sună bine“ sau o facultate cu un nume mai sofisticat, fără a se gândi ce vor face pe viitor şi dacă îşi vor găsi un loc de muncă. Fiecare trebuie să se gândească la ceea ce îi place să facă în viaţă şi să îşi aleagă domeniul de activitate, chiar dacă acesta nu este Dreptul sau Medicina, fiindcă nu este o ruşine să fii patiser, sudor sau frizer.

I.S.E.: Ai resimţit criza?
M.B.: Vânzările teoretic au fost afectate, pentru că fiecărui patron, director i-a intrat în cap teama crizei, chiar dacă, spre exemplu,  construcţiile şi implementarea reţelelor electrice au continuat. Sunt şi anumite firme în domeniu care au resimţit criza, deoarece nu au ştiut să îşi gestioneze resursele şi strategia de dezvoltare. Dacă ştii să gestionezi situaţia şi resursele, poţi să treci peste hopurile financiare, însă nu cu o cifră de afaceri prosperă.

Cristian Andrei LEONTE

Ce avantaje avem la Istorie şi Ştiinţe Politice?


Mesajul lui Emanuel Plopeanu, decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice, Universitatea „Ovidius“, Constanţa

„Facultatea noastră oferă o solidă educaţie umanistă şi oferă viitorilor ei studenţi instrumentele necesare pentru înţelegerea trecutului, a prezentului şi pentru a emite judecăţi cu privire la tendinţele viitoare. Toţi cei care sunt interesaţi de o carieră în spaţiul public, de la profesor la analist politic, consilier pe relaţii internaţionale, jurnalist vor găsi în cadrul facultăţii noastre întreaga disponibilitate pentru, ca la începutul acestei cariere, să se simtă pe deplin pregătiţi.
Studenţii FISP care au dorit să urmeze cu profesionalism această ofertă educaţională au demonstrate, ulterior, competenţele necesare urmării unei cariere de succes. Există cazuri de absolvenţi aflaţi, în prezent, în funcţii de conducere (de la nivel de şcoală primară, până la cel universitar sau în instituţii de cercetare) sau care au cariere academice în Statele Unite, de exemplu. Corpul profesoral al FISP este alcătuit din oameni cu apetenţă pentru educaţie şi cercetare, în acelaşi timp. Ne apropiem cu paşi repezi de standardul de 100% cadre didactice doctori în diverse domenii ale ştiinţei“.

Adrian Herţa, fost student al FISP, despre oportunităţile oferite după absolvire 


„Privind în urmă, nu-mi pot imagina experienţă mai frumoasă ca student - libertate în biblioteci, libertate la cursuri, libertate la seminarii, atâtea momente în care eşti doar tu şi cartea, fără algoritmi, fără scheme, fără constrângeri inutile. Am recuperat o senzaţie care, fără să-mi dau seama, mi-a lipsit mult în anii de liceu.  
Eu am privit facultatea ca pe un loc de muncă. Am zis: statul investeşte timp şi bani în mine; eu trebuie să valorific resursele astea, să le transform în ceva. Am încercat să îmi asum condiţia de student cu responsabilitate şi cu sobrietate.
Celor pasionaţi de istorie, de relaţii internaţionale, de ştiinţe politice le-aş spune să vină fără nicio reţinere: vor găsi la FISP oameni care să-i îndrume, profesionişti excepţionali, proiecte în care să se poată implica. Am trecut - ca student, mai apoi, ca masterand, iar, apoi, ca doctorand - prin trei facultăţi, din trei centre universitare diferite. Dacă ar fi să mă întorc undeva, m-aş întoarce numai la Constanţa. Am foşti colegi care lucrează pentru diferite organizaţii internaţionale, pentru ziare, în consultanţă politică, în muzee, în universităţi, în şcoli şi licee. Am, de asemenea, şi foşti colegi care astăzi vând haine şi pantofi în mall. Opţiunile sunt mult mai numeroase decât mi-am imaginat în momentul admiterii. Ţine de fiecare ce şi cât îşi doreşte să facă“.

Andreea PAVEL

Ce nu ştim despre grecii din Izvoarele? (I)


Legenda bebeluşului care a întemeiat localitatea

Aşezată de-a lungul râului Teliţa, localitatea tulceană Izvoarele păstrează tradiţii şi obiceiuri prea puţin cunoscute faţă de cum s-ar cuveni. Dat fiind acest lucru, propunem, începând cu această ediţie, publicarea unor articole şi reportaje, pe marginea istoriei şi datinilor grecilor din Izvoarele. Pentru primul episod, cel mai potrivit ar fi să trecem în revistă câteva date despre întemeierea localităţii şi despre primele menţiuni ale acesteia în izvoarele istorice.
Misterul şi însemnătatea datinilor şi tradiţiilor grecilor din Izvoarele cresc o dată cu trecerea anilor. Protejată parcă de poalele dealului Consulul Mare, comunitatea din Izvoarele rămâne ambasadorul cel mai potrivit pentru transmiterea datinilor din generaţie în generaţie. Puţini poate ştiu că în această localitate îşi duce veacul singura comunitate de greci compactă din mediul rural. Etnologul Narcisa Ştiucă este autorul unei documentări publicate în ”Revista Culturală” (editată de Fundaţia Culturală Română), în care aduce la lumină mai multe obiceiuri şi datini ale grecilor din Izvoarele. În urma vizitei făcute în Izvoarele, autoarea remarca faptul că se afla ” într-un spatiu cultural fascinant, o reproducere la scara redusă a Balcanilor”.
Atmosfera mistică din jurul istoriei localnicilor greci este accentuată poate şi de faptul că bună parte din istoria lor în Izvoarele este vie astăzi datorită amintirilor bătrânilor, pentru că arhivele au ars în mai multe rânduri, iar multe dintre documente lipsesc, din cauza evenimentelor tumultoase din istoria Dobrogei.
”Dicţionar geografic”, una dintre cele mai importante lucrări ale lui Grigore Dănescu, statistic şi istoric al judeţului Tulcea, publicată în anul1896 menţionează că denumirea veche a localităţii era ”Alibeikioi”, în traducere: ”Satul boierului Ali”. Cuvintele, de origine turcă, se traduc: Ali – nume propriu, Bei – boier, Kioi – sat.
Etnologul Narcisa Ştiucă, nota în documentarea sa, finalizată în urmă cu doar doi ani: ”Puţinele documente şi istoria orală  atestă  stabilirea  prin 1830  în această zonă a unor familii de greci originari din Aspru (Acdera) şi a unor familii de bulgari din Curichioi (Varna). După unele informaţii, satul a fost populat numai de familii de greci, originari din regiunea Adrianopoli, localitatea Saranda Aclişes.
Din amintirea localnicilor din Izvoarele timpul nu a putut şterge una dintre cele mai frumoase legende pe care le-am auzit, legată de întemeierea acestei comunităţi. Bătrânii spun că formarea localităţii a luat naştere sub forma unui popas de 40 de zile, în urma venirii pe lume a unui bebeluş. Unii spun că de mult, mai multe familii, aflându-se în trecere pe actualul teritoriu al comunei Izvoarele, au fost nevoite să se oprească din călătorie pentru o vreme, până trecea ”lăuzia” (perioada de 40 de zile după naşterea unui copil). Însă iarna năprasnică din acel an a făcut ca popasul de 40 de zile să se prelungească. Astfel, familiile au rămas pentru totdeauna aici.

Andreea PAVEL

Mariana Gâju, preşedinte A.Co.R. Constanţa: „Protestăm la Guvern şi MDRT pentru drepturile primarilor!“


Autonomia administraţiilor publice locale este, cu siguranţă, cel mai râvnit lucru de către toţi primarii. Faptul că aceştia depind în totalitate de autorităţile centrale şi că vocea lor nu este ascultată de Parlament, ori Guvern, îi nemulţumeşte până la furie pe mai toţi edilii din România. Organismul prin care aceştia încearcă să îşi facă auzite nemulţumirile este Asociaţia Comunelor din România şi Asociaţia Oraşelor din România. Membrii celei dintâi organizaţii, din toate colţurile ţării, s-au reunit şi în această vară, pentru a dezbate cele mai complexe probleme ale primăriilor din comunele româneşti, dar şi pentru a-şi alege liderii care să-i reprezinte. Aceştia au redactat şi un protest, menit să aducă în faţa opiniei publice zidul de nepăsare de care aceştia se izbesc de fiecare dată când cer ajutorul instituţiilor de resort, de la nivel naţional. O altă problemă semnalată este faptul că Guvernul a decis să retragă dreptul primăriilor de a elibera certificate de producător agricol, semn al unei puternice centralizări, nicidecum descentralizări. Din păcate, primarii au mari şanse ca şi de această dată vocile lor să fie ignorate, la fel cum se întâmplă de fiecare dată…

”Oamenii sunt nevoiţi acum să meargă la Camerele Agricole pentru a-şi procura un certificat de producător agricol, ceea ce este o încălcare a autonomiei locale. Pe de altă parte, nici o instituţie nu cunoaşte mai bine problemele decât instituţiile din teren, adică autorităţile locale. Protestul va fi depus la Guvern, precum şi la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului”, ne-a declarat Mariana Gâju, preşedintele A.Co.R. Constanţa.

Cristian Andrei LEONTE

Preşedintele A.Co.R Tulcea a aflat când ne va fi bine în România!


Întrebat fiind când ne va fi bine în România, când vom întâlni şi primari fericiţi, când lucrurile vor intra în normal şi când procesul administrativ va merge bine, iar birocraţia nu va mai fi o problemă, Ştefan Ilie, primarul comunei Luncaviţa şi ales recent ofiţerul de presă al A.Co.R, la nivel naţional, ne-a răspuns foarte sugestiv: „Ştiţi când? Atunci când în România un poliţist poliglot va ajuta un ţigan ostenit de muncă să se urce într-un tren cu suspensie magnetică în care călătoresc funcţionari bugetari bogaţi şi antreprenori cinstiţi, pentru a fi martori la un proces intentat unor politicieni corupţi”.

Andreea PAVEL

Primar independent. De şase mandate!


Preşedintele A.Co.R, Emil Drăghici, este primar la al şaselea mandat, în comuna Vulcana Băi, judeţul Dâmboviţa. Acesta pare că a reuşit să se ţină departe de ispita politică la fiecare candidatură. Cu toate acestea, întrebat fiind dacă imixtiunea politicienilor în administraţie este una benefică, primarul Drăghici ne-a răspuns că „fără politică şi partide nu există democraţie”. Tot legat de democraţie, acesta a declarat că „democraţie înseamnă să faci ce trebuie, nu ce vrei”. Acesta le-a transmis celor care cred că pot face bani din funcţia de primar că se pot îmbogăţi foarte repede… cu dosare penale! În încheiere acesta ne-a declarat că va rămâne dedicat ca şi până acum politicii. Politicii de dezvoltare a localităţii…

Andreea PAVEL

„A.Co.R e inutilă. Serveşte doar interesele liderilor acesteia“


Valentin Vrabie, primarul comunei constănţene Peştera, este foarte revoltat din cauza faptului că, conform spuselor acestuia, A.Co.R. nu reprezintă interesele primarilor, ci doar interesele liderilor acestei asociaţii: „Refuz să mai plătesc respectiva cotizaţie către A.Co.R pentru că este o instituţie care deserveşte exclusiv interesele preşedinţilor filialelor judeţene. Spre exemplu, nici preşedintele filialei constănţene, nici preşedintele la nivel naţional, ori alt preşedinte nu a luat vreo măsură şi nu a avut vreo reacţie atunci când primarii au fost acuzaţi de haosul provocat de
referendum. Pentru ce să mai plătesc cotizaţia atunci?“

Andreea PAVEL

Primarul din Ceamurlia, despre femeile din administraţie: ”Noi ne descurcăm mai bine decât bărbaţii”


”Bat cuie, schimb yale, becuri şi siguranţe. Deci, de ce aş fi mai prejos decât un bărbat? Iar pentru mine, a fi primar nu înseamnă o funcţie, ci înseamnă a fi gospodină de două ori: o dată la mine acasă şi încă o dată, la mine în comună”

Întrebată fiind cum a reuşit să câştige detaşat (peste 80%) în faţa fostului primar, Viorica Donciu, actualul primar al comunei tulcene Ceamurlia, ne-a declarat: „Eu întotdeauna am considerat că noi, femeile, ne descurcăm mai bine decât bărbaţii. Suntem mult mai bine organizate, avem un simţ al curăţeniei şi al gospodăriei mult mai dezvoltat, suntem mai atente şi aşa mai departe. În primărie sunt mulţi bărbaţi şi mi-a fost destul de greu să îi obişnuiesc cu ideea că vor urma directivele trasate de o femeie. Pe de altă parte, nu cred că femeile văd primăria ca pe o funcţie, ci ca pe o a doua familie, gospodărie. Dacă e nevoie, spăl şi pe jos...”

Andreea PAVEL

Nici primarii, nici politicienii nu sunt uşă de biserică


În niciun caz un primar nu trebuie să fie un politician. Prostul mers al administraţiei locale româneşti este cauzat de două mari neajunsuri: politizarea şi absenţa descentralizării.
O descentralizare reală a administraţiei locale nu o văd realizabilă în viitorul imediat. Sunt prea multe obstacole ce ar trebui înlăturate. În primul rând, lipseşte voinţa politică, deşi acesta este un punct care se regăseşte în programul oricărui partid şi guvern. Cred că principala condiţie a descentralizării este aceea ca veniturile generate de o regiune sau comunitate să rămână pe loc, fără a fi transferate la bugetul central, iar apoi, redistribuite. Însă factorii centrali ai deciziei politice nu îşi doresc acest lucru. O asemenea reformă ar echivala pentru ei cu tăierea crăcii de sub picioare, lipsindu-se în mod voluntar de posibilitatea alocării banilor publici pe criterii politice, partinice sau chiar de infracţionalitate economică organizată. Personal nu cunosc niciun politician suficient de curajos şi cu o asemenea viziune reformatoare. În plus, politicienii de la centru preferă să păstreze sub control un instrument ca primarii, care să răspundă prompt şi fără prea multe comentarii la directivele de partid sau guvernamentale. Ce guvern ar renunţa la controlul asupra administraţiei locale, când edilii sunt indispensabili în campanii electorale, dezbaterii publice sau influenţarea unor licitaţii?!
În al doilea rând, aş spune că nici administraţia locală însăşi nu se arată prea dornică şi prea grăbită spre descentralizare. Sigur că primarilor – căci despre ei este vorba în principal – le surâde perspectiva de a controla total decizia la nivelul comunităţilor lor, dar par a avea teamă să îşi asume şi responsabilităţile care decurg de aici. De pildă, o descentralizare autentică ar însemna ca administraţia locală să îşi chivernisească în mod judicios veniturile şi cheltuielie, să atragă investiţii şi fonduri externe pe diverse proiecte. Însă acest gând dă frisoane multor primari şi funcţionari, astfel încât, ei se complac în situaţia mult mai confortabilă de a cere şi aştepta alocări de la bugetul central.
Cred că primarii sunt folosiţi de către parlamentari, miniştri, prefecţi, preşedinşi de consilii judeţene, şefi de partide la multe matrapazlâcuri, dar mai cu seamă în procesul electoral, iar aceasta şi pentru că edilii înşişi îşi doresc acest lucru şi, de multe ori, fac exces de zel în a se implica în campanii şi în desfăşurarea votului. Sunt  conştienţi că numai aşa au şanse de a fi oarecum privilegiaţi atunci când banii publici vor fi distribuiţi către localităţi.
Deci nu aş face din primari nişte victime ale comportamentului satrapic practicat de miniştri sau parlamentari. Nici unii, nici alţii nu sunt uşă de biserică, iar relaţia dintre un parlamentar şi primarii din colegiul său electoral este reciproc profitabilă şi, de cele mai multe ori, falimentară pentru cetăţeni. Privită din exterior, relaţia pare un soi de asociere mafiotă, bazată pe permanente pertractări tranzacţionale dubioase din care ambele părţi profită politic şi economic. Dacă, totuşi, există primari care se simt violaţi în raporturile lor cu reprezentanţii puterii centrale, cred că îşi merită soarta ca unii care nu înţeleg că autoritatea lor nu emană de la centru.

Gabriel Stelian Manea

Experienţa îşi spune cuvântul la al doilea mandat?


Gheorghe Moldovan, primarul comunei Albeşti (Constanţa)

Gheorghe Moldovan se află la al doilea mandat de primar al comunei Albeşti. Acesta ne-a mărturisit că după patru ani, situaţia nu diferă prea mult în primărie: proiecte blocate, salarii mici, probleme multe. Diferenţa este că acesta poate manageria mult mai eficient situaţiile de criză cu care se confruntă, datorită experienţei acumulate în primul mandat: „Înainte proiectele erau blocate din cauza datoriilor, acum sunt blocate din motive politice. Înainte mi-era greu într-o situaţie critică, acum nu mai îmi fac griji şi acţionez cu calm şi răbdare. Acum am o echipă tânără şi competentă, muncitoare şi unită, de sprijinul căreia mă bucur. Singurul lucru pe care mi-l doresc este să reintre totul în normal din punct de vedere politic, pentru că această situaţie ne afectează munca“.

Andreea PAVEL

Impresii la începutul primului mandat: Ion Nicolae, primarul comunei Nalbant (Tulcea)


„Ca primar, trebuie să îţi aloci mult mai mult timp pentru discuţiile cu oamenii şi pentru soluţionarea problemelor acestora“

„Mi-a fost destul de uşor să mă acomodez cu funcţia de primar, pentru că, timp de patru ani, am fost viceprimar şi sunt obişnuit cu munca din administraţia locală. E drept că în funcţia de primar responsabilităţile sunt mult mai mari şi este mult mai mult de muncă, dar mi-am asumat aceste lucruri în momentul în care am decis să candidez. Îmi aloc mult timp pentru a le asculta oamenilor problemele şi pentru a încerca să le rezolv, şi îmi place acest lucru. Îmi place pentru că simt că îi pot ajuta şi că le pot fi de folos. Spre exemplu, oamenii aveau nevoie de un puţ de apă şi am început deja forarea acestuia. În curând va fi gata. Intenţionez să pietruiesc două, trei străzi în satul Nicolae Bălcescu, iar până la sfârşitul anului sper să încep lucrările la alimentarea cu apă din satul Trestenic. Cu ajutorul investitorilor în energie regenerabilă, „Enex“ şi „Energobit Renewable“, care vor construi şi nişte parcuri eoliene, ce vor aduce bani la buget,  se vor pietrui alte drumuri. Cât despre culoarea politică, nu cred că voi fi dat la o parte de CJT, pentru că Horia Teodorescu este un profesionist şi cred că nu este genul de preşedinte de Consiliu Judeţean care să acorde fonduri primăriilor, pe criterii politice“.

Cristian Andrei LEONTE

Legea salarizării blochează un proiect de 3 milioane de euro, la Mahmudia!


Comuna tulceană Mahmudia se confruntă cu o situaţie pe cât de stupidă, pe atât de tristă şi îngrijorătoare. Administraţia publică a reuşit să obţină o finanţare de 3 milioane de euro pentru renaturarea zonei. Considerat de comunitatea din Mahmudia a fi unul dintre cele mai importante proiecte pentru dezvoltarea şi modernizarea localităţii, implementarea acestuia este blocată dintr-un motiv stupid: legea salarizării nu-i permite primarului să facă angajări. Situaţia este una hilară, pentru că banii care ar urma să acopere salariile angajaţilor pe perioadă determinată provin din fonduri externe şi nu din bugetul statului, drept pentru care legea salarizării nu poate fi aplicată în acest caz. Mai mult decât atât, primarul ne-a declarat faptul că există un proiect legislativ menit să reglementeze acest lucru şi să permită angajarea pe perioadă determinată în condiţiile în care o primărie derulează proiecte finanţate din surse externe. Însă, criza politică prelungită din România a amânat aprobarea acestei legi… Iată ce ne-a declarat primarul Gherghina Vrămuleţ, cu privire la situaţia absurdă cu care se confruntă: „Cei care derulează proiecte pe fonduri externe ar trebui să aibă dreptul să angajeze, pe o perioadă determinată, personalul necesar pentru implementarea proiectului respectiv. Însă, legea care prevede acest lucru nu a fost încă apobată de Parlament. Din acest motiv, proiectul pe care primăria Mahmudia l-a câştigat, în valoare de trei milioane de euro, este blocat. Proiectul ne-a fost aprobat, am desfăşurat licitaţiile necesare, am achiziţionat materialele de lucru, urmează să desfăşurăm alte licitaţii, însă ne vom opri aici, pentru că, teoretic, legea salarizării ne împiedică să continuăm implementarea proiectului“.

Se află în dezbatere o lege care prevede ca primăriile care accesează proiecte finanţate din fonduri externe să aibă dreptul de a face angajări, pe perioadă determinată. Astfel, legea salarizării, prin care primarii nu au voie să facă angajări, nu se va aplica în situaţiile în care fondurile nu provin de la bugetul statului. Criza politică din România a amânat aprobarea acestei legi. Urmarea? La nivel naţional, putem pierde milioane de euro, din fonduri externe, pentru dezvoltarea localităţilor!

Andreea PAVEL

Primarul Ion Eugen duce copiii din Jurilovca în excursii, de ani de zile, pe banii lui



„Nu am venit în primărie să fac bani. Muncesc în agricultură de la 17 ani” 

Noul primar al comunei Jurilovca, Ion Eugen, este tânăr, glumeţ şi învăţat cu greul. Munceşte de la 17 ani într-un segment care poate deveni profitabil, doar prin mult efort şi prin asumarea multor riscuri: agricultura. „La bază sunt fermier, am muncit mult în agricultură, dar acum m-am văzut nevoit să las afacerea familiei, pentru că am venit în primărie. Şi vreau să fie clar un lucru: n-aş fi candidat dacă lucrurile mergeau bine în comună, pentru că nu mă bag în munca omului dacă acesta îşi face treaba. Dar când am văzut că oamenii din cele trei sate stăteau fără apă în plină vară (acesta fiind un singur exemplu) mi-am dat seama că localitatea Jurilovca are nevoie de o schimbare. Iar eu sunt schimbarea de care oamenii au nevoie. Iar oamenii au avut încredere în mine. Eu nu i-am dezamăgit. În doar o lună de când m-au ales primar, am reuşit să rezolv problema apei, iar acum localnicii mei beneficiază de acest serviciu, aşa cum se cuvine. Probabil acum vor fi stimulaţi să şi achite facturile la apă”, ne-a declarat primarul din Jurilovca.

Andreea PAVEL