28 iul. 2012

Interviu cu Sebastian Bodu, europarlamentar PDL




„Cei care vor să emigreze trebuie să ştie că nu vor găsi o situaţie prea roz în Uniunea Europeană“

Europarlamentarul PDL, Sebastian Bodu, ne-a acceptat invitaţia de a răspunde câtorva întrebări, pentru a încerca să clarificăm, împreună, situaţia României în actualul context politico-economic european, dar şi modul în care este influenţată creşterea euro, de criza politică.


I.: Să încercăm, cu ajutorul dumneavoastră, să explicăm oamenilor care n-au cunoştinţe în economie, de ce şi cum influenţează tensiunile politice creşterea cursului euro?
Sebastian Bodu: Fiecare monedă este evaluată în funcţie de performanţele economice generale ale unui stat, precum şi de factori punctuali. Valoarea ei nu este dată de rezerva în aur a statului (cum se întâmpla în trecut) ci în raport cu alte monede (alte economii). Mediul economic este foarte influenţat de turbulenţe, fie ele financiare, politice sau naturale. În cazul României de azi, turbulenţele politice înseamnă instabilitate politică, ceea ce face ca investiţiile în depozite denominate în lei să devină nesigure. Aşadar lichidarea acestor depozite de către investitori face să crească oferta de lei,
respectiv cererea de euro. În acest fel leul scade în raport cu euro şi cu alte monede.

I.: În ultimile luni, mass-media şi-a concentrat atenţia pe disputele politice şi pare că jurnaliştii români au uitat complet de problemele financiare ale României. Se mai află românii în criză?
S.B.: Întreaga Europă se află în criză şi nici economia SUA nu dă semne de redresare. În plus, economia Chinei şi Indiei dau semne serioase de încetinire a creşterii. În această situaţie, economia României ar trebui să fie una prudentă. Din păcate, disputele politice nu fac decât să agraveze problemele financiare ale României. Nu doar prin cursul de schimb, dar şi prin ratingul de ţară, care a fost pus deja sub perspectivă negativă şi de aici, mai departe, dobânzile la care se împrumută România (a căror rată creşte), modificarea planurilor de investiţii pe termen lung sau oprirea altora, lucru care generează mai puţine locuri de muncă.

I.: De ce România nu a ajuns în situaţia Greciei? Sau nu e târziu să trecem şi noi prin „tragedia greacă“?
S.B.: Deficitul bugetar al României a crescut în perioada 2005-2009, ajungând la 7%, cu perspectiva de creştere spre 9%. În aceste condiţii, el a trebuit să fie redus, nefiind sustenabil, adică imposibilitatea finanţării lui prin împrumuturi ale statului din cauza volumului prea mare. Deficitul Greciei este undeva la 14-15%, deci nefinanţabil. De aceea Grecia este dependentă de ajutorul financiar european şi internaţional, pentru că nimeni nu mai împrumută Grecia. Un deficit sustenabil este cel prevăzut de Tratatul de la
Maastricht, respectiv 3%. Reducerea deficitului de la 7% la 4%, cât este în prezent a fost o măsură dureroasă.

I.: Cum au fost apreciate, pe plan extern, eforturile României de a ieşi din criză?
S.B.: Eforturile României de a ieşi din criză au fost apreciate de instituţiile financiare internaţionale, însă părerile economiştilor internaţionali sunt împărţite, unii considerând că austeritatea singură nu este o soluţie, ci măsurile de tăieri bugetare ar trebui însoţite de măsuri de stimulare economică (precum actualul plan al Comisiei Europene).

I.: În final, ce mesaj le transmiteţi tinerilor din România a căror singură dorinţă este să emigreze?
S.B.: Cei care vor să emigreze trebuie să se aştepte să nu găsească o situaţie prea roz în ţările către care se vor îndrepta. De asemenea, este foarte posibil să nu găsească o slujbă din cauza şomajului ridicat (cel puţin la nivel european) sau să găsească una sub pregătirea lor. Mobilitatea lucrătorilor este însă o măsură pentru care noi ne-am luptat, astfel că ridicarea barierelor din calea liberei circulaţii a forţei de muncă este salutară. De la 1 ianuarie 2013 vor fi ridicate barierele din multe state UE.

A consemnat Andreea PAVEL